Creanțe vechi de miliarde, posibile prescrieri, diferențe contabile de zeci de milioane, sisteme informatice din 2003 și lipsa controlului asupra companiilor din portofoliu — tabloul oficial al instituției conduse de fostul deputat PDL, devenit candidat și demnitar PSD.

Autoritatea care ar trebui să știe ce deține statul, cât valorează participațiile sale și ce bani mai are de recuperat nu a reușit să prezinte nici măcar situații financiare credibile. Raportul Curții de Conturi asupra exercițiului financiar 2025 emite o „opinie contrară” și arată că documentele aprobate de președintele AAAS, Florian-Daniel Geantă, nu oferă, în ansamblu, o imagine fidelă asupra operațiunilor economice ale instituției. Dincolo de limbajul tehnic, verdictul este unul politic și administrativ: un om menținut ani la rând în fruntea patrimoniului statului lasă în urmă evidențe contestate, recomandări neimplementate și un sistem de control vulnerabil.

O semnătură politică pe situații financiare fără imagine fidelă

Raportul precizează explicit că situațiile financiare pentru anul 2025 au fost aprobate de Florian-Daniel Geantă, în calitate de ordonator principal de credite, și depuse la Ministerul Finanțelor la 14 februarie 2026. Prin urmare, discuția nu poate fi redusă la o simplă eroare tehnică a unui compartiment contabil. Responsabilitatea organizării raportării financiare, a controlului intern și a funcționării instituției aparține conducerii, iar Curtea de Conturi amintește chiar că managementul entității trebuie să asigure respectarea cadrului legal și prezentarea corectă a situațiilor financiare.

Concluzia auditorilor este categorică: din cauza denaturărilor constatate, situațiile financiare „nu prezintă o imagine fidelă”. În auditul financiar, opinia contrară este una dintre cele mai severe concluzii posibile. Ea nu spune că există doar câteva greșeli izolate, ci că problemele sunt suficient de importante încât ansamblul raportării să nu mai poată fi considerat credibil. Pentru o instituție care administrează participații, creanțe și active în numele statului român, această concluzie lovește chiar în rațiunea sa de a exista.

Creanțe de peste 8,28 miliarde de lei și 109 milioane rămase în ceață

La 31 decembrie 2025, AAAS menținea în contul „Debitori peste un an” suma de 8.282.221.127 de lei. În interiorul acestei mase uriașe de creanțe, raportul identifică 109.199.709 lei reprezentând drepturi de creanță neîncasate, după scăderea unor debite eliminate din evidență în anii anteriori. Curtea de Conturi arată că majoritatea acestor creanțe fuseseră considerate posibil prescrise încă din 2010 și că măsurile dispuse pentru recuperarea lor nu au fost duse integral la îndeplinire.

Mai grav, AAAS nu a înregistrat ajustările pentru deprecierea creanțelor neîncasate și posibil prescrise. Aceeași deficiență fusese consemnată și la auditul precedent, iar recomandarea transmisă conducerii în noiembrie 2024 nu fusese implementată până la noua verificare. În locul unei evidențe care să arate realist ce mai poate recupera statul, instituția a continuat să păstreze valori care pot crea o imagine artificială asupra patrimoniului. Curtea cere acum analizarea creanțelor, înregistrarea ajustărilor și stabilirea întinderii eventualelor prejudicii acolo unde dreptul de recuperare s-a prescris.

Diferențe de 32,47 milioane de lei între două evidențe ale aceleiași instituții

Raportul mai arată o diferență de 32.475.543 de lei între evidența contabilă și evidența operativă pentru participațiile deținute la cinci societăți: Clujana SA, Fondul Dunărea SA, Gelsor SA, Industrial Export SA și Sov Invest SA. În contabilitate apărea suma de 34.703.908 lei, în timp ce evidența operativă indica doar 2.228.365 lei. O instituție care administrează activele statului avea, așadar, două imagini radical diferite asupra valorii acelorași participații.

În același timp, titlurile de participare la societățile din portofoliu erau menținute la valoarea nominală, fără ajustări pentru pierderea de valoare. Conducerea structurilor de specialitate a invocat faptul că nu toate societățile transmit situațiile financiare și că metodele de calcul diferă. Explicația poate descrie dificultatea tehnică, dar nu rezolvă problema de fond: statul trebuie să știe cât valorează ceea ce deține, iar AAAS există tocmai pentru a administra și valorifica aceste participații.

O instituție blocată în Access 2003 și dependentă de o firmă externă

Tabloul administrativ este la fel de grav. Curtea de Conturi a constatat că sistemul de control intern managerial era doar parțial conform, că responsabilitățile și resursele nu erau delimitate clar, iar monografia contabilă nu era complet aliniată reglementărilor financiar-contabile. Aplicațiile folosite de instituție funcționează în MS Access 2003, iar auditorii avertizează asupra imposibilității asigurării continuității acestora și asupra riscului de indisponibilitate sau pierdere a datelor.

Corectarea erorilor în aplicația informatică se realiza exclusiv prin intervenția furnizorului extern Nicsoft, pentru că AAAS nu avea o procedură internă care să asigure trasabilitatea modificărilor. În paralel, reducerea semnificativă a personalului financiar-contabil a crescut riscul de erori și întârzieri. Cu alte cuvinte, autoritatea care gestionează creanțe și active de miliarde depinde de o tehnologie veche de peste două decenii, de intervențiile unui furnizor extern și de un compartiment financiar slăbit.

AAAS nu și-a controlat propriile companii

Curtea de Conturi constată și că AAAS nu a realizat o monitorizare permanentă a administratorilor și conducerilor executive din societățile în care statul este acționar unic sau majoritar. Exemplul verificat este Active Conexe SA. Pentru perioada auditată, AAAS nu ar fi asigurat existența și aprobarea unui plan anual de management, nu ar fi exercitat controlul necesar asupra deciziilor administratorilor și nu ar fi urmărit corespunzător respectarea legislației aplicabile.

Auditorii menționează contracte de închiriere derulate fără venituri, prin acordarea unor scutiri, precum și contracte de servicii și lucrări fără fundamentări judicioase ale costurilor și clauzelor. În ultimii trei ani, rapoartele auditorului financiar al societății ar fi fost identice, iar funcția juridică fusese externalizată fără ca AAAS să prezinte aprobarea necesară. Curtea nu afirmă în acest raport că toate aceste contracte sunt ilegale, însă spune limpede că autoritatea nu și-a exercitat controlul de legalitate, oportunitate și performanță pe care trebuia să îl exercite în numele statului.

Recomandări vechi, probleme încă deschise

Neregulile nu apar din senin în 2025. Curtea vorbește despre un „risc generalizat și persistent” produs de neimplementarea integrală a recomandărilor formulate în anii precedenți. Inventarierea patrimoniului nu a fost realizată conform cerințelor legale, iar unele măsuri dispuse încă din 2017 pentru clarificarea situației unor active provenite de la fosta ISPAT Siderurgica Hunedoara nu erau complet închise. Pentru Canalul colector și un adăpost aferent Laminorului de sârmă nr. 2, AAAS nu a prezentat documente care să clarifice situația juridică.

În iunie 2026, reprezentanții AAAS și-au însușit recomandările și termenele de implementare, stabilite la șase luni. Acceptarea recomandărilor nu șterge însă anii în care problemele au fost tolerate și nici nu răspunde la întrebarea esențială: cum a putut rămâne atât de mult timp în funcție conducerea unei instituții care nu și-a pus în ordine evidențele, inventarul, sistemele informatice și controlul asupra companiilor din portofoliu?

De la PDL la PSD: traseul unui șef mereu recuperat de putere

Răspunsul nu poate fi separat de traseul politic al lui Florian-Daniel Geantă. El a obținut două mandate de deputat, în 2008 și 2012, din partea PDL. Ulterior a trecut prin PMP, unde a condus organizația București, apoi prin grupările parlamentare formate în jurul UNPR, pentru ca în final să ajungă în PSD. În 2016 a candidat pe lista PSD București pentru Camera Deputaților, fără să obțină mandatul, iar presa l-a prezentat ulterior drept secretar executiv al PSD Sector 6. În 2024, PSD București l-a pus din nou pe lista pentru Camera Deputaților, pe poziția a 13-a.

După eșecul electoral din 2016, cariera sa în administrația de stat a continuat. Premierul PSD Sorin Grindeanu l-a numit la conducerea AAAS în martie 2017. A rămas până la sfârșitul anului 2019, iar în ianuarie 2022 a fost readus în aceeași funcție prin decizia premierului Nicolae Ciucă, în timpul guvernării de coaliție PNL–PSD. Între aceste mandate, Geantă a ocupat și poziții în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București, în structuri ale EximBank, la Teletrans și, ulterior, la Conversmin. Continuitatea sa administrativă a supraviețuit schimbărilor de partid și de guvern.

Presa a legat revenirea sa din 2022 și de influența lui Marian Neacșu, numit secretar general al Guvernului cu puțin timp înainte. Legătura de familie este documentată prin faptul că soția lui Geantă și fosta soție a lui Marian Neacșu sunt surori, cei doi politicieni fiind descriși de publicațiile de investigații drept apropiați. Cronologia și relațiile politice ridică o întrebare legitimă despre sprijinul care i-a asigurat lui Geantă revenirea și menținerea în funcție. Nu există însă, în documentele consultate, o dovadă oficială că Marian Neacșu ar fi dispus ori negociat personal numirea; această distincție trebuie păstrată pentru corectitudinea jurnalistică.

Averea, Urban SA și firma de combustibil a familiei

Investigațiile de presă au descris și prosperitatea familiei Geantă. Pe baza declarațiilor de avere, Libertatea a inventariat terenuri, mai multe locuințe în București și Buzău, aur în valoare declarată de 290.000 de lei și 16 conturi bancare în care s-ar afla peste 800.000 de lei. Într-un singur an fiscal, soția sa, Mirela Mioara Geantă, ar fi declarat venituri salariale de 168.800 de lei de la Urban SA și dividende de 695.000 de lei din afacerile familiei.

Relația cu Urban SA este o altă zonă care merită verificată în profunzime. Florian-Daniel Geantă a fost manager de vânzări și apoi director general al companiei în perioada 2006–2008. Soția sa lucrează de mai mulți ani în cadrul grupului și este indicată în documentele consultate de NewsCenter drept contabil-șef. Urban SA se află în insolvență și figura, potrivit datelor ANAF citate de presă, cu restanțe fiscale de aproximativ 998 de milioane de lei.

În paralel, Mirela Mioara Geantă deține 70% din MBC Europa Gaz SRL, societate administrată, potrivit investigațiilor publicate în 2026, de Florian-Daniel Geantă. Firma, înregistrată într-un apartament care a fost domiciliul familiei, furnizează combustibil unor companii din grupul Urban și apare într-un plan de restructurare al Brai-Cata drept furnizor indispensabil. Din 2012 până la sfârșitul anului 2025, MBC Europa Gaz ar fi raportat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 141,7 milioane de lei și un profit net cumulat de circa 11,26 milioane de lei, funcționând aproape permanent cu un singur angajat și fără puncte de lucru declarate.

Aceste relații comerciale și de familie nu reprezintă, prin ele însele, dovada unei infracțiuni, iar în sursele publice consultate nu am identificat o trimitere în judecată sau o condamnare a lui Florian-Daniel Geantă pentru aceste fapte. Ele sunt însă relevante pentru profilul celui care conduce instituția însărcinată să protejeze activele și creanțele statului, mai ales când aceeași instituție primește o opinie contrară de la Curtea de Conturi și este acuzată că nu știe cu exactitate ce administrează și ce poate recupera.

Un mandat apărat politic, o instituție lăsată fără evidențe credibile

Raportul Curții de Conturi nu este o sentință penală și nu stabilește automat existența unui prejudiciu pentru fiecare abatere. El obligă însă conducerea AAAS să stabilească întinderea prejudiciilor acolo unde creanțele s-au prescris și să ia măsuri de recuperare. Tot raportul avertizează că, în cazul nerecuperării sau al inacțiunii, pot deveni aplicabile prevederile Legii Curții de Conturi.

Politic, situația este și mai greu de apărat. Florian-Daniel Geantă nu este un funcționar anonim ajuns accidental la conducerea AAAS. Este un fost parlamentar trecut prin mai multe partide, candidat PSD, beneficiar al unor numiri succesive și om menținut în cercul funcțiilor publice indiferent de alternanța guvernelor. Tocmai această susținere face ca răspunderea să nu fie doar individuală. Partidele și liderii care l-au numit, l-au recuperat și l-au păstrat în funcție trebuie să explice de ce performanța reală a instituției nu a contat la fel de mult ca fidelitatea politică.

Când autoritatea care administrează activele statului raportează creanțe de miliarde fără ajustări realiste, păstrează evidențe contradictorii, lucrează în Access 2003 și nu își controlează companiile, problema nu mai este una de contabilitate. Este imaginea unui stat care își lasă patrimoniul pe mâna oamenilor validați politic și verifică abia după ani dacă aceștia au administrat ceva cu adevărat.

Publicația noastră îi solicită lui Florian-Daniel Geantă și Autorității pentru Administrarea Activelor Statului un punct de vedere privind constatările Curții de Conturi, stadiul implementării recomandărilor, situația creanțelor posibil prescrise și relațiile comerciale prezentate în investigațiile de presă.