Peste 400.000 de lei în achiziții directe pentru firma administrată de soția unui șef de serviciu din primărie. Alte 226.579,79 de lei, plăți nejustificate constatate pentru lucrări executate în cantități mai mici decât cele decontate. Venituri neîncasate, patrimoniu nereevaluat și abateri de la regulile achizițiilor publice. În paralel, o sursă din Primăria Corabia vorbește despre o presupusă afacere cu moloz și ridică întrebări despre o lucrare de 76.000 de lei și bunuri asociate familiei primarului PSD Iulică Oane.
Documentele analizate și informațiile transmise de o sursă conturează mai multe direcții în care este administrat orașul. Contractele și constatările financiare au repere documentare concrete; acuzațiile despre moloz și patrimoniul familiei primarului rămân neconfirmate independent. Între aceste subiecte nu este demonstrată existența unui mecanism comun. Fiecare ridică însă întrebări precise despre decizii, bani, responsabilități și transparență, la care administrația Oane are de răspuns cu acte.
Soțul, șef de serviciu în primărie. Soția, administratorul firmei contractate de aceeași instituție
Trei achiziții directe, în valoare totală de 404.351 de lei, au fost atribuite de Orașul Corabia societății DOMO PLAST PRODUCT SRL, administrată de Adriana Domozină, soția lui Nataliu-Adrian Domozină, șeful Serviciului pentru gestionarea câinilor fără stăpân din cadrul primăriei. În timp ce soțul ocupă o funcție de conducere în instituție, firma administrată de soție primește lucrări de la aceeași autoritate.
Societatea, cu sediul în Gura Padinii, județul Olt, CUI 53050727, a fost înființată în 2025 și are ca activitate principală construcția clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Pentru anul 2025, firma figura cu un număr mediu de un singur angajat. Indicatorul privește anul înființării și nu stabilește câți oameni avea societatea la momentul contractării lucrărilor din 2026. Totuși, amploarea atribuirilor justifică verificarea capacității sale de execuție: cu ce personal și utilaje a asumat lucrările, câte putea susține simultan și dacă a apelat la subcontractanți? În intervalul iunie–august 2026, portofoliul public identificat cuprinde patru contracte în valoare totală de 511.439 de lei.
Relația contractuală identificată cu Orașul Corabia începe cu două achiziții directe din aceeași zi. Pe 18 iunie 2026, administrația a acceptat oferta firmei pentru amenajarea zonei de parcare la stațiile de încărcare electrică, în valoare de 68.951 de lei, prin achiziția DA40661153. Tot atunci, aceeași societate a primit o atribuire de 20.480 de lei pentru lucrări de recompartimentare, prin DA40661249. Valoarea cumulată a celor două achiziții a ajuns, într-o singură zi, la 89.431 de lei. Pentru fiecare dintre ele, explicația administrației trebuie să cuprindă necesitatea intervențiilor, cantitățile comandate, justificarea prețurilor și motivele selecției furnizorului.
Pe 21 august 2026, a urmat atribuirea cu cea mai mare valoare: 314.920 de lei pentru reparații la imobilul din Bulevardul Carpați nr. 105, prin achiziția directă DA41032336. Aceasta reprezintă aproape 78% din valoarea celor trei achiziții ale primăriei de la DOMO PLAST PRODUCT. Denumirea generică „lucrări de reparații” oferă prea puține informații pentru a evalua o cheltuială de peste 300.000 de lei. Devizul trebuie să arate ce intervenții sunt prevăzute, ce materiale se folosesc, cât costă manopera și cum au fost fundamentate cantitățile. Documentele de execuție și recepție trebuie să permită confruntarea lucrărilor contractate cu cele realizate.
Toate cele trei achiziții ale Orașului Corabia figurează cu statutul „ofertă acceptată”. Cele 404.351 de lei reprezintă aproximativ 79% din valoarea contractelor publice identificate pentru societate. Al patrulea contract, de 107.088 de lei, a fost atribuit pe 17 iunie 2026 de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Olt, pentru reparații la CSRC Sfânta Elena Corabia, prin achiziția DA40651059. Acesta aparține altei autorități contractante și trebuie contabilizat separat de primărie. Sumele descriu valorile atribuirilor; încasările efective ale firmei trebuie stabilite din facturi și documentele de plată.
În centrul acestui caz se află suspiciunea unui posibil conflict de interese, a cărei verificare depinde de rolul concret al persoanelor implicate. Relația de căsătorie demonstrează un conflict de interese.
Primarul Iulică Oane și persoanele care au aprobat achizițiile au de justificat alegerea repetată a societății. Achiziția directă nu dovedește în sine o ilegalitate, dar nici nu explică de ce a fost selectată o anumită firmă sau de ce au fost acceptate anumite prețuri. Publicarea referatelor de necesitate, a ofertelor analizate, a devizelor, a contractelor și a documentelor de recepție ar permite evaluarea modului în care a fost protejat interesul comunității. Peste 400.000 de lei atribuiți firmei administrate de soția unui șef de serviciu cer o justificare completă și verificabilă.
Lucrări mai puține în teren, cantități mai mari la plată: 226.579,79 de lei decontați nejustificat
Problemele documentate privind cheltuirea banilor publici merg dincolo de întrebările ridicate de contractele din 2026. Raportul Curții de Conturi din 16 iulie 2025, asupra situațiilor financiare ale orașului pentru 2024, consemnează plăți nejustificate de 226.579,79 de lei, pentru lucrări executate în cantități mai mici decât cele decontate. În administrația condusă de Iulică Oane, verificările care trebuiau să protejeze bugetul nu au împiedicat plata diferențelor dintre documente și realitatea din teren. Această abatere, împreună cu nereevaluarea terenurilor și construcțiilor, a fundamentat opinia cu rezerve asupra situațiilor financiare.
Constatarea descrie un mecanism precis: constructorul a înscris în situațiile de plată cantități mai mari decât cele executate, iar beneficiarul, UATO Corabia, le-a decontat. Raportul face trimitere la contractul de lucrări nr. 997/22.01.2024 și la contractul de servicii de dirigenție de șantier nr. 2248/07.02.2024. Documentul nu precizează numele executantului sau obiectivul investiției, astfel că abaterea nu poate fi atribuită firmelor prezentate în celelalte secțiuni ale articolului. Întrebarea pentru conducerea primăriei rămâne: cine a verificat cantitățile, cine a certificat documentele și cine a autorizat plata? Responsabilitățile individuale trebuie stabilite din actele lucrării.
Efectele s-au reflectat și în contabilitate. Plățile au fost majorate nejustificat în contul de execuție, iar investițiile în curs au fost supraevaluate prin înregistrările din contul 231 — „Imobilizări corporale în curs de execuție”. Au fost raportate astfel date eronate și la activele necurente. Aceste efecte contabile privesc aceeași abatere și nu constituie un prejudiciu suplimentar de adunat la cei 226.579,79 de lei. Conducerii i s-a recomandat să stabilească întinderea prejudiciului, să îl recupereze, să calculeze penalități până la recuperarea integrală și să verifice celelalte obiective de investiții pentru eventuale situații similare. Dovada recuperării și rezultatul verificărilor extinse sunt documentele care pot arăta ce a făcut administrația după constatarea plăților nejustificate.
Patrimoniul orașului, fără reevaluarea cerută. Venituri cuvenite bugetului, neîncasate
A doua deficiență care a influențat opinia de audit este nereevaluarea construcțiilor și terenurilor din patrimoniul public și privat al orașului. Bunurile nu erau evidențiate la o valoare justă care să țină seama de inflație, utilitate, stare și prețurile pieței. Consecința consemnată: situațiile financiare nu ofereau informații clare, credibile și utile privind poziția financiară și performanța instituției în acest domeniu. Cunoașterea și evidențierea corectă a valorii patrimoniului reprezintă o responsabilitate elementară pentru o administrație care gestionează terenurile și clădirile comunității. Conducerea trebuia să dispună reevaluarea, înregistrarea diferențelor și corelarea contabilității cu evidențele tehnice ale bunurilor.
Nici veniturile cuvenite orașului nu au fost urmărite corespunzător. A fost constatată neurmărirea și neîncasarea cotei de 50% din impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, cotă care revenea bugetului local. Documentația recomandă demersuri pentru încasarea sumei aferente transferului imobilului avut în vedere și verificări periodice la înregistrarea schimbărilor de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor. Suma nu este cuantificată în raport, dar constatarea arată că primăria nu a asigurat încasarea integrală a unui venit al comunității. La nivelul aceleiași administrații, verificările au identificat atât bani plătiți nejustificat, cât și bani de încasat care nu au fost urmăriți corespunzător.
Problemele de colectare erau agravate de neconstituirea sau neactualizarea dosarelor fiscale în toate situațiile analizate, la compartimentul de Impozite și Taxe Locale. Nu se putea stabili cu exactitate situația fiscală reală a contribuabililor și nu exista asigurarea că impozitele și taxele fuseseră calculate și înregistrate corect. Deficiența afectează chiar baza pe care instituția stabilește obligațiile de plată. Recomandările au vizat completarea dosarelor persoanelor fizice și juridice, inventarierea materiei impozabile și confruntarea evidențelor fiscale cu registrul agricol, astfel încât terenurile, clădirile și celelalte bunuri taxabile să fie reflectate corespunzător. Evidențele incomplete slăbesc atât capacitatea de încasare, cât și verificarea tratamentului corect al contribuabililor.
La acestea se adaugă neaplicarea tuturor măsurilor de executare silită pentru impozitele și taxele neachitate la scadență. Auditul semnalează riscul prescrierii dreptului de a cere executarea și, implicit, al pierderii veniturilor respective. Nu este stabilită valoarea unor creanțe deja prescrise, dar se cere identificarea vechimii restanțelor și a eventualelor debite pentru care termenul s-a împlinit. Administrația Oane are de explicat ce sume nu au fost urmărite la timp și ce măsuri a luat pentru a evita pierderea definitivă a posibilității de recuperare. Întârzierea procedurilor poate reduce resursele disponibile pentru întreaga comunitate.
Salubrizarea, susținută din veniturile orașului. Cantitățile de deșeuri, de verificat
Cheltuielile pentru serviciul de salubrizare prestat de Salubris SA nu au fost recuperate prin taxa specială, diferențele fiind suportate din veniturile proprii ale orașului. Documentația semnalează o diferență substanțială între serviciile facturate și drepturile constatate de încasat, precum și riscul ca sumele suportate din buget să nu mai poată fi recuperate de la beneficiari, în lipsa unui titlu de creanță. Recomandările au inclus stabilirea unui nivel al taxei care să acopere costurile efective, urmărirea și încasarea creanțelor, verificarea cantității reale de deșeuri colectate și identificarea eventualilor beneficiari nedeclarați.
Aceste constatări descriu deficiențe ale finanțării și evidenței serviciului de salubrizare. Ele nu demonstrează presupusul mecanism al depozitării molozului relatat separat de informator. Totuși, arată că administrația avea deja de clarificat diferențe între facturare și veniturile aferente serviciului, precum și cantitățile efectiv colectate. Pentru locuitori, consecința este concretă: diferențele acoperite din veniturile proprii ale orașului consumă resurse ale bugetului local.
Achiziții fără toate verificările și notificările cerute. Atribuții neactualizate în proiecte
În domeniul achizițiilor publice, abaterile acoperă mai multe etape ale cheltuirii banilor. Programul anual al achizițiilor publice și anexa sa nu au fost elaborate ori actualizate cu respectarea termenelor și structurii prevăzute, iar unele achiziții nu au fost incluse în program. Au fost constatate și nerespectarea obligației de consultare a operatorilor economici, precum și nepublicarea notificărilor de atribuire pentru achiziții directe efectuate în afara catalogului electronic. Planificarea, consultarea ofertanților și transparența atribuirilor au fost, astfel, afectate de deficiențe distincte.
Conducerea trebuia să actualizeze procedurile, să le comunice angajaților responsabili și să asigure aplicarea lor efectivă. Programul achizițiilor trebuia folosit pentru planificarea și monitorizarea acestora și pentru stabilirea resurselor necesare. Constatările privesc perioada auditată și nu dovedesc automat nereguli la contractele din 2026. Ele justifică însă verificarea modului în care administrația și-a corectat practicile înainte de atribuirile ulterioare.
Nici organizarea echipelor de proiect nu era complet pusă în ordine. Pentru personalul din aparatul de specialitate al primarului care a participat în 2024 la proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, fișele de post nu au fost actualizate cu atribuțiile specifice activităților desfășurate. Sarcinile asumate nu erau reflectate corespunzător în documentele care stabilesc responsabilitățile angajaților. Raportul nu constată aici plăți salariale nelegale, ci o deficiență de organizare care îngreunează delimitarea și verificarea răspunderii. Recomandarea a vizat actualizarea fișelor atât pentru personalul de conducere, cât și pentru cel de execuție.
Pentru toate cele opt categorii de constatări, termenul de implementare a recomandărilor a fost 31 octombrie 2025. Raportul consemnează că, la conciliere, conducerea UATO Corabia nu a prezentat puncte de vedere diferite față de constatările din proiect, potrivit minutei din 11 iulie 2025. Documentele analizate nu arată ce măsuri au fost îndeplinite ulterior, astfel că nu se poate afirma că toate deficiențele persistă. Rămân însă de prezentat rezultatele: cât din prejudiciu a fost recuperat, ce venituri au fost încasate, ce responsabilități au fost stabilite și cum au fost corectate procedurile de achiziție.
Molozul din Corabia: acuzația unei afaceri plătite de două ori
Separat de constatările auditului, o sursă din Primăria Corabia descrie un presupus mecanism prin care deșeurile din demolări ar produce încasări de două ori: mai întâi de la cei care vor să scape de moloz, apoi din bugetul orașului, pentru curățarea terenului pe care acesta este descărcat. În centrul relatării apare un bărbat indicat drept „Sile Jianu”, despre care informatorul susține că ar colecta contra cost resturi din demolări și le-ar depozita pe strada General David Praporgescu, vizavi de locul unde ar exploata cariera cunoscută local drept „Mahala”. Sursa afirmă că, la 9 septembrie 2026, s-ar fi acumulat cel puțin douăzeci de camioane cu țiglă și moloz. Identitatea operatorului, numărul transporturilor și condițiile depozitării nu sunt confirmate independent.
Potrivit informatorului, acumularea deșeurilor ar fi urmată de intervenția Gărzii de Mediu și de sancționarea orașului, după care primăria ar plăti evacuarea chiar persoanei care ar fi adus molozul. Relatarea invocă o amendă de 50.000 de lei și o cheltuială de aproximativ 200.000 de lei pentru curățare, prezentând circuitul ca pe o repetare a unei situații din decembrie 2025. Pentru toamna și iarna anului 2026, este vorba despre un scenariu anticipat de sursă, nu despre evenimente deja petrecute. Nici precedentul invocat pentru 2025 nu este demonstrat prin proces-verbal de sancționare, contract, facturi sau ordine de plată. Dacă s-ar confirma că același operator a încasat bani pentru depozitare și apoi bani publici pentru înlăturarea deșeurilor aduse de el, administrația Oane ar avea de explicat de ce a suportat comunitatea costul operațiunii.
Există, în schimb, un reper documentar concret pe aceeași stradă. Documentația aferentă proiectului de hotărâre nr. 8367 din 15 iunie 2026 privește concesionarea unui teren de 13.330 de metri pătrați, situat pe strada General David Praporgescu nr. 2A, cu numărul cadastral 55405. Studiul de oportunitate menționează aproximativ 400 de metri cubi de moloz, acumulat în decursul anilor. Pe baza raportului de evaluare nr. 10403/04.08.2025, costurile pentru eliberarea, nivelarea și igienizarea terenului sunt estimate la 112.600–171.000 de lei. Documentul confirmă existența unei probleme cunoscute de administrație, dar nu identifică autorul depozitării. Trebuie stabilit dacă parcela este exact cea descrisă de informator.
Aceeași documentație propune concesionarea pentru 49 de ani, cu o redevență minimă anuală de 5.114 lei, și prevede obligația viitorului concesionar de a îndepărta molozul în 90 de zile de la predarea terenului. Această condiție trebuie confruntată cu orice eventuală cheltuială publică pentru curățarea aceleiași parcele. A fost adoptată hotărârea în această formă, a fost atribuit terenul și cui? A rămas igienizarea în sarcina concesionarului? Proiectul nu dovedește finalizarea procedurii, dar oferă un reper pentru verificarea deciziilor și plăților ulterioare.
Exploatarea „Mahala” completează această pistă. Trebuie identificate operatorul, terenul și autorizațiile în baza cărora se desfășoară activitatea, precum și eventuala legătură cu transportul deșeurilor și contractele de igienizare. Apropierea dintre o exploatare și un depozit de moloz nu demonstrează că au același beneficiar. Verificarea traseului transporturilor și a responsabilităților pentru fiecare amplasament poate clarifica însă acuzațiile. Bugetul Corabiei nu trebuie să suporte costurile transferate nejustificat de un operator privat, iar administrația trebuie să explice ce știa despre acumularea deșeurilor, ce măsuri a luat pentru identificarea responsabililor și ce sume a angajat pentru curățare.
Lucrarea de 76.000 de lei și întrebările despre bunurile familiei primarului
O altă relatare a sursei din primărie privește o lucrare despre care aceasta susține că ar fi costat 76.000 de lei, descrisă prin formularea „primarul și-a făcut cruce”. Informația deschide o pistă privind cheltuielile și patrimoniul familiei lui Iulică Oane.
Aceeași sursă indică o persoană numită „Remi”, pe care o prezintă drept fiul adoptiv al primarului, și susține că pe numele acesteia ar fi înregistrate bunuri pe care le asociază edilului.
Întrebările de clarificat sunt precise: există lucrarea indicată, cine a comandat-o, cât a costat și cine a achitat-o? Pentru bunuri, verificarea trebuie să pornească de la proprietăți individualizate și să urmărească actele de dobândire, finanțarea și eventualele legături cu decizii administrative. Funcția publică justifică examinarea unor posibile avantaje patrimoniale
Iulică Oane are de răspuns cu documente
Tabloul documentat cuprinde 404.351 de lei în achiziții directe de la firma administrată de soția unui șef de serviciu, precum și, pentru o perioadă anterioară și un contract distinct, 226.579,79 de lei plătiți nejustificat. Acestora li se adaugă constatările privind patrimoniul, veniturile locale, salubrizarea, achizițiile și organizarea personalului. Sumele contractelor și plățile nejustificate au naturi diferite și nu pot fi adunate într-un „prejudiciu total”. Dar fiecare dintre probleme cere explicații despre felul în care administrația a protejat resursele orașului.
Pentru primarul Iulică Oane, răspunsul necesar trebuie să cuprindă justificarea atribuirilor, actele de execuție și recepție, dovezile recuperării sumelor și măsurile luate după audit. În privința acuzațiilor sursei, contractele, plățile, actele de proprietate și documentele de mediu pot confirma sau infirma relatările. Conducerea unei primării se judecă și după capacitatea de a explica fiecare cheltuială și de a corecta pierderile constatate. La Corabia, documentele analizate oferă suficiente motive pentru ca această explicație să fie cerută public, complet și fără ocoluri.
Așteptăm drept la replică din partea primarului Iulică Oane, a Primăriei Corabia și a persoanelor și societăților vizate.
