Județul Cluj a devenit în ultimul deceniu un veritabil El Dorado al dezvoltărilor imobiliare, un pol al bogăției unde metrul pătrat concurează cu marile capitale europene. Însă, dincolo de discursurile triumfaliste despre dezvoltare și urbanizare, se ascunde o realitate sumbră, dictată de regulile nescrise ale unei veritabile mafii imobiliare. Comuna Jucu, situată strategic la porțile Clujului, a devenit kilometrul zero al unui fenomen cutremurător: exproprierea mascată, abuzivă și sistemică a cetățenilor de rând, a micilor antreprenori și a fermierilor.

Documentele intrate în posesia redacției Anchetatorii.ro, coroborate cu mărturii și stenograme, demonstrează un modus operandi interesant. Oameni potenți financiar – de la corporații cu capital străin la figuri cunoscute precum Călin Vișan, fiul actorului Dorel Vișan – pun stăpânire pe zeci de hectare. Pentru a-și maximiza profitul și a-și extinde mega-parcelele, acești rechini imobiliari, susținuți de administrația locală condusă de primarul Valentin-Dorel Pojar, recurg la o tactică letală: închiderea drumurilor publice de acces. Fără drum, fermierul nu mai poate ajunge la propriul teren. Fără acces, afacerea moare, iar terenul, odată valoros, este vândut pe nimic acelorași dezvoltatori care au orchestrat blocajul.

Iată radiografia completă a unui sistem corupt, în care instituțiile statului sunt transformate în agenți imobiliari pentru băieții deștepți ai Clujului.

Cum se fură un drum public cu acte în regulă. Cazul „Oros Ionel”

Drama cetățenilor din Jucu nu este o abstracție, ci se reflectă perfect în dosarele care zac pe rolul instanțelor clujene. Cazul cetățeanului Oros Ionel este emblematic pentru modul în care un simplu cadastru sistematic poate fi folosit ca armă de distrugere în masă împotriva micilor proprietari.

Oros Ionel, un localnic cu proprietăți în zonă, s-a trezit peste noapte că singura sa cale de acces spre terenurile sale – drumul comunal identificat istoric sub indicativul DC 1325 – a fost pur și simplu radiat și asimilat unor proprietăți private. Cum este posibil ca un drum public, folosit zeci de ani, să dispară din acte? Răspunsul se află în birourile Oficiului de Cadastru și în Primăria Jucu.

În documentația tehnică, o schiță aferentă planului de proiecție Stereo 70 pentru cadastrul zonei, cineva a simțit nevoia să deseneze manual, cu un pix, niște săgeți disperate și cuvântul „DRUM”, indicând o fâșie de teren care delimitează parcelele gigantice ale dezvoltatorilor. Acel drum, absolut vital pentru accesul fermierilor la utilaje și ogoare, a fost cadastrat și i s-a atribuit un număr de Carte Funciară distinct: CF 68590.

Extrasul de Carte Funciară pentru acest număr este dovada „fumegândă” a abuzului. Documentul oficial arată clar că parcela 68590, în suprafață de 372 de metri pătrați, are categoria de folosință „drum”. Cu toate acestea, pe teren, drumul a fost blocat cu garduri și porți de fier de către dezvoltatorii imobiliari vecini, lăsând proprietarii inițiali în imposibilitatea de a-și lucra pământul. Pentru un fermier, a cărui existență depinde de tractorul care trebuie să ajungă la recoltă, blocarea accesului reprezintă sentința la faliment. Iar acesta este exact scopul: ruinarea premeditată pentru a forța vânzarea la prețuri de batjocură.

Umbrela Primăriei Jucu și intrarea Poliției pe fir

Acest jaf teritorial nu s-ar putea realiza fără complicitatea, tăcerea sau implicarea directă a autorităților locale. Primarul comunei Jucu, Valentin-Dorel Pojar, este figura centrală către care converg toate acuzațiile de sprijinire a acestui cartel imobiliar. În loc să apere domeniul public și interesele cetățenilor care l-au ales, primăria pare să funcționeze ca un birou de legalizare a abuzurilor.

Transformarea drumului public (CF 68590) într-un bun tranzacționabil sau blocabil a necesitat acte administrative. Aici a intrat pe fir Poliția Română. Într-o adresă explozivă din data de 07.12.2025, Secția 7 Poliție Rurală Gherla somează Primăria Jucu să predea de urgență documente. Polițiștii confirmă negru pe alb că se efectuează cercetări în dosarul penal nr. 1323/191/P/2024 pentru infracțiunea de abuz în serviciu (art. 297 din Codul Penal).

Ce caută Poliția? „Întreaga documentație care a stat la baza eliberării certificatului de atestare fiscală nr. 9947 din 27.05.2024 și toate documentele care au stat la baza înregistrării fiscale a terenului […] identificat prin C.F. 68590 Jucu”. Practic, anchetatorii suspectează că funcționarii primăriei conduse de Valentin-Dorel Pojar au emis acte fiscale false sau abuzive pentru a „spăla” drumul public, facilitând astfel acapararea lui.

Primarul Pojar a încercat să acopere urmele. Într-un răspuns oficial către Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, el invocă faptul că eliberarea atestatului fiscal a avut la bază extrasele de carte funciară. Însă, cetățenii păgubiți au mers mai departe. Oros Ionel a formulat o plângere penală directă nu doar pentru abuz în serviciu, ci și pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 322 C. Pen.) și uz de fals (art. 323 C. Pen.) împotriva primarului UAT Jucu și a unor funcționari publici.

S.C. Distral. Cum a devenit o măcelărie un imperiu imobiliar de zeci de hectare

Cine sunt beneficiarii finali ai acestor drumuri închise și ai acestor ferme ruinate? Aici investigația ne conduce către o suveică corporativă uriașă. În centrul scandalului din Jucu stă gigantul S.C. Distral Imobiliare S.R.L., o companie care a apărut pe piață printr-o manevră de inginerie financiară uluitoare.

Documentele oficiale arată că societatea „mamă”, DISTRAL S.R.L., avea ca domeniu principal de activitate Codul CAEN 4632 – Comerț cu ridicata al cărnii și produselor din carne. Așadar, niște procesatori de carne. Totuși, acești comercianți au acumulat, în tăcere, proprietăți funciare imense în Jucu și Jucu de Mijloc. În anul 2022, asociații au decis că afacerea cu carne nu mai este suficient de profitabilă în comparație cu febra imobiliară clujeană.

Printr-un Proiect de Divizare aprobat în toamna lui 2022, Distral S.R.L. s-a „rupt” în două. O ramură a rămas cu carnea, iar o firmă nouă a fost creată special pentru latifundii: DISTRAL IMOBILIARE S.R.L.. Dimensiunea activelor transferate dintr-un buzunar în altul este amețitoare. Societatea imobiliară a primit prin divizare active nete în valoare contabilă de 4.760.944 lei. Această sumă, deși reprezintă aproape un milion de euro pe hârtie, reflectă doar valoarea istorică de bilanț. În realitate, vorbim despre o comoară teritorială: terenuri extravilane și intravilane de 8.113 mp, 41.800 mp, 57.001 mp, 25.000 mp, 33.300 mp și multe altele. Un veritabil oraș care urmează să se nască pe cadavrele fermelor locale.

Acționariatul acestei companii arată o alianță franco-română extrem de potentă. Pachetul de forță este deținut de entitatea juridică franceză IMPORT EXPORT DRUGUET ET CIE S.A.S. și de cetățenii francezi Brunner Visan Catherine Laurence Delphine și Druguet Marie Laure. Interesele românești sunt reprezentate de Dacian Morar, care deține 40% din capital și din cota de beneficii și pierderi.

O dovadă clară a premeditării și a viziunii pe termen lung a acestui cartel o reprezintă o clauză din proiectul de divizare: noii administratori ai Distral Imobiliare au fost numiți pe o perioadă de 50 de ani, având puteri depline. Mafia terenurilor nu gândește de pe o zi pe alta; ei planifică dominația zonei pentru o jumătate de secol. Iar un drum de acces al unui amărât de fermier este doar un detaliu minor pe care primarul Pojar trebuie să-l rezolve.

În litigiul civil cu Oros Ionel (Dosar nr. 1492/235/2024), Distral Imobiliare a fost prinsă cu oca mică. În noiembrie 2025, avocatul reclamantului a depus o cerere urgentă la instanță prin care solicită introducerea SC Distral Imobiliare SRL în calitate de pârât. Motivul este devastator: un expert tehnic judiciar a constatat oficial, pe teren, că proprietatea deținută de Distral ocupă abuziv (prin suprapunere) o suprafață cuprinsă între 20 mp și 587 mp din drumul disputat. Gardurile gigantului imobiliar au „înghițit” pur și simplu drumul fermierilor.

Intermediarii și „Săgețile”. Cine curăță terenurile murdare?

Achiziția de zeci de hectare și blocarea drumurilor nu se face întotdeauna direct de către investitorii străini sau de figurile cu gulere albe. Întotdeauna există un strat de intermediari, niște „săgeți” care fac treaba murdară: comasează parcele, rezolvă litigiile pe plan local, obțin semnăturile dubioase din primărie și apoi livrează terenul „curat” dezvoltatorilor.

În ecosistemul de la Jucu-Apahida, un nume revine obsesiv în documentele juridice și penale: Chira Titu-Fabian. Oros Ionel îl indică direct pe acest individ în plângerea sa penală, acuzându-l de fals și uz de fals, alături de funcționarii Primăriei Jucu.

Rolul lui Chira reiese limpede din Cartea Funciară nr. 76381 a comunei limitrofe Apahida. Aici, Chira Titu-Fabian figurează ca proprietar al unei suprafețe masive de peste 15.400 mp de teren intravilan. Terenul a fost dezmembrat, alipit și pregătit meticulos între anii 2015 și 2022. Care a fost scopul final al acestui șir de intabulări pe numele persoanei fizice? Răspunsul apare sub forma Actului Notarial nr. 5018 din 08.12.2023: o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare semnată între Chira Titu-Fabian (în calitate de promitent vânzător) și DUVAL IMOBILIARE S.R.L. (în calitate de promitent cumpărător).

Mai mult, Duval Imobiliare își și intabulează un drept de superficie pe o perioadă de 2 ani pe respectivele parcele. Avem așadar dovada unui mecanism tipic: persoana fizică (conectată local și capabilă să determine decizii favorabile la nivelul primăriei și cadastrului) acaparează și curăță juridic terenurile, blocând vecinii dacă este nevoie, pentru ca apoi să livreze „pachetul” cu fundă corporatiștilor de la Duval sau Distral.

Liga Mare a rechinilor. Vișan, Abrudean și deturnarea banilor europeni

Dacă pentru fermierii din Jucu, Primăria nu este în stare să lase nici măcar un drum de pământ (CF 68590) neblocat, pentru adevărații stăpâni ai Clujului, infrastructura se construiește pe bani europeni, cu dedicație.

Aici intervine o altă aripă a caracatiței imobiliare, una conectată la vârful elitei artistice și politice. Călin Vișan, fiul celebrului actor Dorel Vișan, este menționat în spațiul public ca fiind unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Cluj. Vișan Jr. a fost beneficiarul unor tranzacții imobiliare masive de la firme de consultanță cu influență profundă.

Tabloul inegalității și al corupției devine sfidător atunci când analizăm cum se mișcă fondurile europene în județul Cluj. În anul 2008, o asociere care îl include pe Brădișor Mocanu a obținut fonduri europene pentru un „mini hotel”. Pentru că acel hotel nu avea acces, statul și influența politică au rezolvat problema instantaneu: s-a construit un drum cu o valoare colosală de 10 milioane de euro, finanțat tot din bani publici/europeni.

În timp ce fermierul Oros Ionel este blocat de un gard pus de Distral pe un fost drum comunal, pentru hotelurile băieților deștepți se asfaltează cu milioanele Bruxelles-ului. Arhitectul acestui sistem de drenare a fondurilor a fost identificat public în persoana lui Mircea Abrudean, patronul firmei de consultanță Seab Development și un personaj descris ca fiind „foarte, foarte influent în interiorul Consiliului Județean Cluj”.

Un denunț penal zguduitor făcut de Răzvan Pop, fost apropiat al lui Abrudean, expune traficul de influență la cel mai înalt nivel: „În cursul lunii octombrie 2013, Mircea Abrudean (…) m-a contactat pentru a-mi propune accesarea unui proiect de 9 milioane de euro destinat reabilitării unor drumuri județene. Proiect care (…) ar fi creat oportunitatea certă de a beneficia de sume de bani substanțiale, inițial pe parte de proiectare și studiu de fezabilitate. Pentru a da cursul unei astfel de inițiative, era nevoie de acceptul președintelui Consiliului Județean, Cluj.”.

Stenogramele și denunțurile demonstrează cum Seab Development (firma lui Abrudean) și Eurodrum și-au împărțit frățește, în avans, loturile de proiectare. Acest ecosistem de cumetrii explică perfect de ce administrația din județul Cluj (fie că e vorba de Jucu sau de Consiliul Județean) lucrează exclusiv pentru milionari. Legile sunt facultative, drumurile publice sunt desenate și șterse din pix, iar instituțiile de control închid ochii.

Justiția din Cluj. Scut pentru dezvoltatori, labirint pentru fermieri

Ultimul bastion de apărare al unui cetățean abuzat ar trebui să fie Justiția. Însă, urmărind traseul dosarului civil nr. 1492/235/2024 de la Judecătoria Gherla (cu termene prelungite din 2024 până hăt în 2026), observăm cum sistemul judiciar este transformat într-un instrument de uzură fizică, psihică și financiară împotriva victimelor.

Să privim modul în care Primăria Jucu, apărată de avocatul Daniel A. Drăgoi, se folosește de fiecare tertip procedural pentru a bloca aflarea adevărului. În loc ca Primăria să aducă clarificări imediate despre statutul drumului, avocatul primarului Pojar depune precizări agresive prin care invocă „excepția TARDIVITĂȚII formulării modificării de acțiune și în consecință DECĂDEREA reclamantului”. Miza acestui blocaj procedural este imensă: Primăria a refuzat acordul expres pentru ca probele noi – acelea care demonstrau că gigantul Distral a acaparat fizic drumul – să fie introduse în cauză în mod facil.

Judecătorul de caz, Andreea Mihalache, se vede prins într-un hățiș de expertize și amânări. Deși a dispus expertize tehnice judiciare în specialitatea topografie pentru a stabili negru pe alb „limitele de proprietate ale terenului reclamantului prin raportare la drumul public” și existența „punctului din care ar exista accesul”, sistemul găsește soluții de tergiversare.

Experții cer înlocuirea din cauză invocând „probleme de sănătate” (cum a fost cazul expertului Bede Zoltan-Francisc, înlocuit ulterior prin tragere la sorți cu Florea Felicia). Această retragere subită a unui expert tehnic într-un dosar cu o miză imobiliară de zeci de milioane de euro naște suspiciuni rezonabile privind presiunile oculte la care sunt supuși profesioniștii chemați să măsoare abuzurile cartelului.

Între timp, în procesele aflate la Curtea de Apel Cluj (Dosar nr. 940/117/2025), Oros Ionel este nevoit să ceară preschimbarea termenelor stabilite absurd tocmai în toamna lui 2026, judecătorii admițând cererea pentru luna iunie a aceluiași an, pe considerente de celeritate. Timpul, însă, lucrează exclusiv în favoarea mafiei. În anii în care fermierul se bate prin tribunale, tractoarele ruginesc, ratele la bănci curg, iar corporațiile precum Distral și Duval își consolidează mega-proiectele, având mandate securizate pe 50 de ani.