Municipiul Buzău nu mai este de mult doar un oraș administrat de o primărie. Este un sistem în care modul de gestionare a banului public lasă urme clare, vizibile în cifre și decizii. Iar atunci când Curtea de Conturi verifică acest sistem, concluziile nu mai sunt interpretări, ci fapte consemnate oficial.
Raportul de audit financiar pentru anul 2024 confirmă ceea ce mulți intuiau: administrația condusă de primarul PSD Constantin Toma funcționează cu erori sistemice, pierderi bugetare și decizii discutabile, care afectează direct banii buzoienilor.
Banii din proiecte europene, între salarii majorate și lipsă de control
Una dintre cele mai sensibile zone identificate de Curtea de Conturi este modul în care au fost gestionate fondurile europene.
Într-un proiect destinat construirii de locuințe pentru tineri, 35 de persoane au fost implicate în implementare. Dintre acestea, 8 au beneficiat de majorări salariale consistente, între 10% și 30%, suma totală ajungând la aproape 178.000 de lei.
Problema nu este doar valoarea. Problema este lipsa de corelare între activitatea reală și modul în care au fost acordate aceste beneficii. Curtea de Conturi semnalează că nu au fost respectate obligațiile de raportare către finanțator, iar acest lucru ridică o suspiciune gravă: o parte din bani ar putea fi considerați neeligibili.
Cu alte cuvinte, nu vorbim doar despre salarii mărite, ci despre riscul ca acești bani să fie pierduți definitiv.
Creanțe șterse din pix: peste 670.000 de lei dispăruți din evidențe
Dacă în zona fondurilor europene vorbim despre risc, în zona fiscală vorbim deja despre pierdere certă.
Curtea de Conturi a identificat o subevaluare a creanțelor bugetare cu peste 673.000 de lei. Sume care existau în evidență au fost eliminate fără documentație completă, fără dovada insolvenței sau a falimentului contribuabililor.
Este exact genul de mecanism prin care un buget local devine mai sărac, fără ca cineva să poată explica clar de ce.
Iar întrebarea devine inevitabilă: cine a decis aceste operațiuni și pe ce bază?
Bani încasați, dar nerecunoscuți oficial
Un alt detaliu aparent tehnic, dar extrem de relevant, arată cum administrația poate distorsiona realitatea financiară.
Curtea de Conturi a descoperit că peste 145.000 de lei, deși încasați, nu au fost tratați corect în contabilitate. Nu au fost restituiți acolo unde era cazul și nici nu au fost înregistrați corespunzător.
Rezultatul: o imagine artificială a situației financiare, în care capitalul propriu apare mai mare decât este în realitate.
Nu este doar o eroare contabilă. Este o formă de cosmetizare a cifrelor.
700.000 de lei pierduți pe penalități. Nimeni nu răspunde
Poate cea mai gravă concluzie a raportului este legată de penalitățile plătite din bugetul local.
Peste 701.000 de lei au fost achitați din cauza întârzierilor în executarea unor contracte. O sumă uriașă, care reflectă nu doar ineficiență, ci o problemă de management.
Și totuși, raportul notează un lucru esențial: nu a fost stabilită răspunderea persoanelor implicate.
Așadar banii au fost pierduți, greșeala este confirmată dar vinovații lipsesc
Un tipar deja cunoscut în administrația publică.
Investiții fără rezultate: mobilitatea alternativă, un experiment scump
Proiectele de mobilitate urbană, promovate ca soluții moderne pentru oraș, par să fie, în realitate, un exemplu de investiție fără eficiență.
Primăria Buzău a cheltuit peste 1,5 milioane de lei pentru servicii de mentenanță și operare a sistemului de biciclete. În urma verificărilor, Curtea de Conturi a constatat un grad redus de utilizare și un sistem nesustenabil.
Cu alte cuvinte, bani cheltuiți pentru un proiect care nu funcționează la capacitate și nu justifică investiția.
Achiziții directe și lipsă de transparență
În zona achizițiilor publice, raportul scoate la iveală un mecanism obisnuit pentru PSD.
Primăria a realizat achiziții directe fără respectarea principiilor de transparență, fără publicarea anunțurilor și fără utilizarea completă a platformei SEAP.
Acest tip de practică reduce competiția și deschide ușa pentru atribuiri discutabile.
Un sistem vulnerabil: control intern slab și proceduri lipsă
Dincolo de cifre și sume, raportul descrie o problemă mai profundă: modul în care funcționează administrația.
Lipsa procedurilor, controlul intern deficitar și absența unor mecanisme clare de verificare indică o instituție care nu are suficiente bariere împotriva erorilor sau abuzurilor.
Nu mai vorbim despre greșeli punctuale, ci despre un sistem care permite apariția lor.
Răspunsul primarului: recunoaștere fără explicații
În fața acestor constatări, reacția oficială a Primăriei Buzău este surprinzător de simplă.
Primarul Constantin Toma a transmis un punct de vedere în care afirmă:
„Suntem de acord cu proiectul raportului de audit.”
Fără explicații suplimentare. Fără clarificări. Fără asumări concrete.
Ulterior, instituția a comunicat că au fost luate măsuri pentru remedierea problemelor identificate, însă documentele nu indică o responsabilitate individuală clară.
Administrație pe erori, fără răspundere
Cazul Primăriei Buzău nu este doar despre cifre. Este despre modul în care o administrație gestionează responsabilitatea.
Avem sute de mii de lei pierduți, proiecte ineficiente, proceduri încălcate, nereguli confirmate oficial. Și totuși, în final, rămâne aceeași întrebare: dacă toată lumea este de acord că există probleme, de ce nimeni nu răspunde pentru ele?
Pentru că, în administrația locală, adevărata problemă nu este descoperirea neregulilor.
Este lipsa consecințelor.
