Campania națională de profilaxie medicală împotriva Pestei Micilor Rumegătoare (PMR), coordonată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), riscă să plafoneze zootehnia românească într-un blocaj comercial prelungit cu Uniunea Europeană și țările terțe. În timp ce conducerea executivă a ANSVSA raportează succesul recepționării unui lot de vaccin viu atenuat din rezerva strategică a UE, o analiză tehnică riguroasă indică un management defectuos la nivelul instituției. Această situație necesită atenția urgentă a Premierului României, singurul organism abilitat legal să dispună un audit structural și epidemiologic la nivelul autorității veterinare centrale.
Unul dintre principalele puncte critice îl reprezintă lipsa tehnologiei DIVA, care creează un unghi mort în diagnosticul diferențial și în seromonitorizare. Trusa biologică recepționată, respectiv vaccinul Pestovac (bazat pe tulpina atenuată Nigeria 75/1), prezintă o carență majoră, întrucât nu este un vaccin de tip DIVA (Differentiating Infected from Vaccinated Animals). Din punct de vedere imunologic, acest ser induce o curbă de anticorpi neutralizanți care nu poate fi distinsă, prin testele imunoenzimatice standard (c-ELISA sau indirect ELISA), de profilul serologic generat de infecția cu virusul sălbatic.
Prin acceptarea acestui produs biologic, ANSVSA a creat un impas epidemiologic grav, manifestat în primul rând prin imposibilitatea diagnosticului diferențial. În eventualitatea reapariției unor focare sau a unor mortalități suspecte în rândul efectivelor, laboratoarele de referință nu vor putea demonstra rapid și matematic dacă acele cazuri sunt cauzate de virusul sălbatic de PMR sau sunt simple reacții post-vaccinale ori alte patologii. Această limitare generează, totodată, un impediment major la export. Deși România afirmă că vrea să redeschidă de urgență exporturile, fără capacitatea de a face această distincție de laborator, țara noastră nu va putea dovedi niciodată partenerilor externi că animalele cu titru pozitiv sunt imune și sănătoase, și nu purtătoare ascunse de virus. În plus, asistăm la eșecul strategiei de eradicare (Stamping-out), deoarece fără markeri serologici sau deleții genetice specifice, procesul de monitorizare a seroconversiei este nul pentru oficialii de la Bruxelles, determinând menținerea pe termen lung a restricțiilor zonale de mișcare a animalelor.
În ceea ce privește alternativele existente pe piață, conducerea ANSVSA a indus în eroare Guvernul României, argumentând că acceptarea donației de la Comisia Europeană era singura opțiune viabilă. În realitate, pe piața mondială a produselor biologice de uz veterinar și în portofoliul institutelor de cercetare de elită există vaccinuri moderne cu marker DIVA, ale căror denumiri și detalii tehnice au fost ignorate de ANSVSA, deși acestea sunt capabile să asigure atât imunoprotecția, cât și trasabilitatea serologică absolută.
O primă opțiune viabilă este COMBIVAX ADENO-PPRH (MCI Santé Animale), un vaccin vectorial recombinant de ultimă generație, dezvoltat pe o platformă de adenovirus defectiv de replicare, care exprimă exclusiv glicoproteina de suprafață H a virusului PPR. Deoarece nu conține nucleoproteina (N) a virusului sălbatic, testele comerciale companion de tip ELISA, cum este ID Screen PPR Competition, detectează lipsa anticorpilor anti-N la animalele vaccinate, oferind o capacitate DIVA absolută. Cu acest produs, România ar fi putut vaccina efectivele în zonele de tampon fără a pierde dreptul de export, demonstrând Uniunii Europene că animalele nu sunt purtătoare de virus.
O altă variantă ignorată este vaccinul recombinant omolog IVRI-M (Sungri/96 DIVA), lansat recent pe piața tehnologiilor bio-veterinare de către consorțiile de cercetare precum Agrinnovate. Acest vaccin folosește genetica inversă pentru a modifica tulpina stabilă Sungri/96, păstrând aceeași imunitate celulară și umorală puternică a unui vaccin viu, dar adăugând un marker negativ serologic ce permite reluarea rapidă a statutului de „zonă liberă de boală” în fața agențiilor internaționale (WOAH/FAO), chiar în timpul derulării campaniei de vaccinare. De asemenea, pe piață există vaccinurile vectoriale recombinate duale dezvoltate pe platforma Capripoxvirus (rCPV-PPR), în colaborare cu The Pirbright Institute și CIRAD. Acestea folosesc virusul atenuat al Variolei Ovine/Caprine (Capripoxvirus) ca vector pentru a exprima genele F sau H ale virusului PPR. Într-o singură doză administrată subcutanat, animalul primește protecție bivalentă masivă, atât împotriva Pestei Micilor Rumegătoare, cât și împotriva Variolei Ovine. Din punct de vedere de laborator, testele moleculare (RT-PCR diferențial) pot dovedi instantaneu că animalul este indemn de boală, aceasta fiind soluția ideală de deblocare pentru o țară exportatoare.
Dincolo de alegerea greșită a vaccinului, se adaugă și vulnerabilitatea trasabilității, în condițiile în care animalele neidentificate funcționează ca un rezervor biologic permanent. Oricât de riguros ar fi aplicat un protocol de vaccinare, eficacitatea lui depinde direct de dinamica efectivelor din teren, iar în România persistă o problemă cronică de biosecuritate: existența fizică a ovinelor și caprinelor neidentificate, fără crotalii auriculare și neînregistrate în Baza Națională de Date. Din punct de vedere veterinar, aceste animale reprezintă un rezervor epidemiologic necontrolat, deoarece scapă de sub incidența acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii, menținând presiunea virală în teritoriu. Mai mult, tranzitarea lor ilegală, prin mișcări clandestine de efective, subminează complet trasabilitatea cerută de directivele europene, iar orice anchetă epidemiologică declanșată în cazul unui nou focar va fi compromisă de imposibilitatea stabilirii contagiunii și a trasării vectorilor de transmitere.
În acest context, este clar că oierii vor încredere, nu pomeni, iar Premierul României trebuie să acționeze de urgență. Crescătorii de ovine din România nu stau cu mâna întinsă și nu asta așteaptă din partea autorităților. Oierii nu vor pomeni tehnologice depășite sau doze luate din mila altor state; ei își doresc predictibilitate, piețe deschise și să poată avea încredere în deciziile tehnice ale ANSVSA. Alegerea unui vaccin trebuia să fie un act profund profesionist, cu o strategie clară pentru viitor, gândită să demonstreze statusul indemn al României, nu o acțiune de criză bazată pe cerșit.
Din păcate, s-a ales un vaccin prost, depășit, iar executivul trebuie să înțeleagă că nu tot ce livrează sau raportează ANSVSA ca succes este cu adevărat bine pentru țară. Prin această gestionare superficială, Alexandru Bociu a indus în eroare Guvernul României, pozând într-un profesionist capabil, în timp ce a condamnat pe termen lung trasabilitatea turmelor noastre, preferând mulțumirile publice dese în locul unor decizii tehnice corecte. Premierul trebuie să reacționeze de urgență în această situație. Achiziția publică asumată a unui vaccin cu marker DIVA, precum COMBIVAX ADENO-PPRH sau a unui recombinant bivalent PMR-Variolă (rCPV-PPR), reprezintă singura cale reală de redresare. Solicitarea unui audit independent, tehnic și administrativ la nivelul ANSVSA este obligatorie pentru a asana efectivele neidentificate din teritoriu și pentru a implementa protocoale moderne care să deblocheze, pe baze strict științifice, granițele comerciale ale țării.
