Ghiță Flutur, alias ”Drujba Bucovinei”: Averi impresionante pe seama defrișărilor ilegale de pădure

Baronii locali, exponenții puterii absolute și corupte, un serial marca Anchetatorii.ro.

„Bucovina pare a avea soarta de-a vedea în fruntea sa tot ce-i incapabil, imoral şi egoist în monarhia întreagă […] ei se cugetă numai la îngroşarea pungilor şi după ce, prin firea lor egoistă, necrescută şi sensuală, au sfârşit şi puţinul bun rămas locuitorilor şi s-au îmbogăţit, caută anvasamente; şi batjocuresc apoi în continu pe acest popor sărman, care a fost temeiul fericirii lor vremelnice, numindu-l: barbari, semioameni, otoliţi, etc” – scria Ion Budai Deleanu la 1803 despre starea administraţiei şi a celorlalte instituţii austriece aduse să “civilizeze” Bucovina.

După secole de ocupație Bucovina noastră dragă nu-i întreagă și de la an la an e tot mai jefuită de o adunătură oarbă după bani. Deplângerile lui Ion Budai Deleanu despre soarta Bucovinei le putem regăsi cu ușurință în actele samavolnice ale slugilor austriecilor din zilele noastre la mai bine de două secole. Ghiță Flutur, baronul care stăpânește Bucovina, a sărăcit și distrus județul Suceava încât se află pe penultimul loc în clasamentul salariului mediu net. Salariul mediu net în județul Suceava este de 3658 de lei, în comparație cu Bucureștiul care a ajuns la 6016 lei. Județul lui Ghiță Flutur e aproape pe picior de egalitate cu blestematul Teleorman, polul sărăciei din România. Sub Flutur, PIB-ul Sucevei a ajuns in ultimele locuri ale clasamentului național.

Suceava, cu unele din cele mai mici salarii din țară, nici nu avea cum să genereze creștere economică serioasă (0,6%), în această privință fiind cu mult depășită de Botoșani, care are o creștere economică de 4,9% (peste media pe țară), deși are PIB-ul aproape la jumătate.

Gheorge Flutur, baronul local cunoscut ca ”drujba Bucovinei”

Gheorghe Flutur este de profesie inginer silvic și a fost propulsat în politica românească direct de la șefia RomSilva Suceava, în funcția de senator PNL, PLD, PD-L, PNL, apoi a îndeplinit funcția de Ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în cadrul guvernului Tăriceanu( 2004-2006). În prezent Gheorghe Flutur deține funcția de prim-vicepreședinte al PNL și Președinte CJ Suceava.

Gheorghe Flutur este cunoscut ca Drujba Bucovinei, omul ce a lăsat nordul Moldovei fără păduri. Totul a luat calea Austriei, că doar Bucovina a făcut parte din imperiu. Ceea ce se știe mai puțin este faptul că primele contracte în Romania ale firmei austriece Schweighofer Holzindustrie au fost încheiate în guvernarea CDR, mai exact de către Direcția Silvică Suceava condusă la acea vreme de către liderul PDL- Gheorghe Flutur. Ulterior, în timpul guvernului Nastase, dar mai ales dupa 2005, când Gheorghe Flutur a ajuns ministrul Agriculturii și Pădurilor, firma austriacă a acaparat piața lemnului din țara noastră.

Banii corporației Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, au hrănit politicieni corupți precum Ghiță Flutur, funcționari și afaceriști cu probleme penale. Firmele lor taie pădurea și vând buștenii direct grupului patronat de una dintre cele mai bogate familii din Austria. Majoritatea lucrează exclusiv pentru Schweighofer, iar sumele pe care le încasează sunt amețitoare, dezvăluind miza financiară a dezastrului din pădurile românești. Așa am ajuns să ne mănânce urși în case, în urma distrugerii habitatului natural. A ajuns ursul până la Făurei în Câmpia Bărăganului. În câțiva ani probabil o să îl întâlnim și pe plajă la Corbu sau în Delta Dunării.

Flutur a ajuns mare baron prin intermediul defrișărilor ilegale de pădure

Codrii României se duc în Arabia Saudită via Panama. În România rămâne rumeguşul. De această afacere se leagă numele lui Gheorghe Flutur. Pe vremuri, când era un pârlit de la Direcția Silvică Suceava, Gheorghe Flutur a făcut contracte dezavantajoase pentru regie cu ajtorul ROMANEL GROUP. Conform estimarilor Directia Silvica Suceava ar fi fost prejudiciată, în perioada derulării contractului cu firma ROMANEL, cu circa 4,8 miliarde de lei vechi. Maeștri de ceremonii, Gheorghe Flutur și directorul economic Filip Șerban care, pe baza unei adrese a firmei ROMANEL UNIVERSAL COMPANY SA din 29 octombire 1997, în aceeași zi au costituit o comisie de negociere și au și realizat negocierea penrtru vânzarea a 50.000 de metri cubi bușteni rășinoase la drum auto. Prețul negociat a fost identic cu cel oferit de firma ROMANEL prin adresa amintită, fiind identice și condițiile de plată. În plus, rezultatul așa zisei negocieri a fost completat în notă prin scris olograf de către fostul director Gheorghe Flutur, care nu a facut parte din comisie și nu avea asemenea atribuții.

Romanel International Group SA. Romanel este, la rându-I, deţinută în proporţie de 86%, de Universal Trading Company TS, din Panama. Off-shore-ul panamez aparţine lui Sulaiman A. Al Muhaidib, cetăţean saudit, un fel de Isărescu al saudiților. De Romanel-urile sunt legate multe spețe niciodată investigate de instituțiile statului. Ei înființează zeci de firme, fac afaceri și apoi le radiază, uitând să mai plătească taxe statului român. De Romanel-uri mai este legat numele lui Ion Frecăuțan, un apropiat al baronilor de Suceava, Ghiță Flutur și Ion Lungu, personaj cu studii la ASE București, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Economică din Viena și Universitatea Economică din Moscova.

Acesta l-a cumpărat de la libanezul Khalil Abi Chahine, care l-a deţinut până în 2010. Despre Khalil ştim că, este acuzat de procurorii DNA pentru că ar fi intermediat parte din mita data în dosarul Microsoft, printr-un alt off-shore.

PREJUDICII DE MILIARDE, NICIODATĂ TRAS LA RĂSPUNDERE. Dar iată prejudiciile invocate de autorii plângerilor penale la adresa lui Flutur, din care reies şi faptele: 1,3 miliarde de lei prin vănzarea frauduloasă a centrului de fructe de pădure Vatra Dornei şi cumpărarea la suprapreţ a Cabanei „Şipoţelul”, de la SC Foresfalt Fălticeni; 4,36 miliarde de lei prin contractarea şi livrarea către firma Holzindustrie Stallinger din Austria a lemnului de lucru răşinoase – gater la preţ de celuloză – răşinoase; 6,39 miliarde de lei prin contractarea şi livrarea cantităţii de 50.000 mc de buşteni gater răşinoase la drum auto firmei SC Romanel Internaţional Group SA Bucureşti, la un preţ fix de 20 $/mc, in perioada 01.11.1997-31.05.2000; 1,5 miliarde de lei prin punerea la plată de lucrări neexecutate, la reparaţia capitală de la drumul auto forestier Baranca – Ocolul Silvic Solca, de către firma SC Flutur şi fiii SRL – Gura Humorului. In total, prejudicii de peste 13,5 miliarde de lei.

Baronul jefuitor a încercat să pună mâna pe 166.800 ha de pădure cu ajutorul unei asociații creștine

Intenția ar fi părut nobilă, însă în spate se afla diavolul Ghiță Flutur. Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a obținut în anul 2007, o sentință favorabilă la Tribunalul Suceava, pentru intrarea în posesie a celor 166.800 ha pădure. Această sentință a fost anulată abia în anul 2014, de magistrații ÎCCJ. Printre membrii fondatori ai asociației Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei s-a numarat actualul președintele al Consiliului Județean Suceava- Gheorghe Flutur, care la acele vremuri, adica prin anul 2000, ajunsese senator PNL de Suceava din postura de director al Directiei Silvice Suceava. Practic, Flutur ajunsese să revendice pădurile pe care el le administra în numele unei asociații religioase din care făcea și el parte.

MAFIA LEMNULUI de la SUCEAVA

Comisarul şef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel, omul de casă al baronului Ghiță Flutur are grijă ca pădurile Bucovinei să ia calea Austriei. Nu de multe ori mașinile Gărzii Forestiere Suceava deschid calea camioanelor cu bușteni tăiați ilegal. În Bucovina se taie la hectar și toți spun că verifică, fac dosare, în timp ce pădurea dispare. Cu banii obținuți din aceste jafuri baronii locului își construiesc palate pe hectare întregi.

„La fiecare transport care trecea pe lângă mine, verificam numărul maşinii şi aplicaţia inspectorul pădurii. În perioada octombrie-decembrie 2016, doar din Moldoviţa au ieşit peste 100 camioane de lemn lunar, cu câte 40-50 de metri cubi fiecare, transporturi care nu apăreau să aibă emis vreun document pentru lemn. Am mers cu toate aceste date la autorităţi. Nimeni nu le credea şi nu le lua în seamă. Un anume ofiţer de la DGA, mai exact domnul Mihai Martin, mi-a zis că, ”dacă vreau să dovedesc ceva, trebuie să filmez“ asta când majoritatea camioanelor au avize pe 25-29 metri cubi.”, afirma activistul de mediu Tiberiu Boșutar.

Statul român pierde miliarde de euro anual din cauza acestor afaceri aranjate de reprezentanții Republicii Infractorilor. Ce este și mai grav este că Mafia Lemnului recurge la agresiuni și la crime împotriva pădurarilor și activiștilor de mediu, mai mulți fiind uciși cu sânge rece. Cinci pădurari au fost uciși în ultimii ani de către hoții de material lemnos în România. Gheorge Flutur este bun prieten cu consulul onorific al României în Austria, Andreas Bardeau, jefuitorul pământurilor românești din Caraș Severin și Timiș.

Proiectul „Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene” – PSD și PNL au păgubit județul cu peste 100 de milioane de euro

Pesediștii și liberalii suceveni au început o combinație de tip mafiot în perioada guvernului Năstase prin care CJ Suceava și 59 de primării sunt ținute pe marginea prăpastiei de 20 de ani. La fiecare final de an îi paște falimentul. Așa a reușit banditul Ghiță Flutur să țină județul la picioarele sale. Totul a ținut de pixul lui și relațiile sale la vârful puterii de la București. După ce s-au săturat de furat și a început să vină nota de plată, cam prin perioada guvernării Dăncilă, au încercat să arunce pisica în curtea guvernului. Până la urmă guvernarea liberală, mai exact premierul Nicolae Ciucă și pesedistul Adrian Câciu au decis ca românii să plătească ratele la creditul  în valoare de 86,3 milioane de euro. Până acum s-au achitat rate de 30,48 de milioane de euro şi dobânzile de 39,18 milioane de euro. 7 ani de acum înainte o să plătească românii pentru jaful comis de Ghiță Flutur, Ion Lungu și alți bandiții din PSD și PNL Suceava.

Ghiță Flutur și lupta lui pentru Groapa de Gunoi din Pasul Mestecăniș

O groapă de gunoi „amenajată” în vârful unui munte din județul Suceava a dat naștere unor prelungite controvese legate de mediu, iar scandalul a ajuns până la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Proiectul construcției gropii de gunoi de la Pojorâta, în vârf de munte (Pasul Mestecăniș), a început în 2007 și a beneficiat de fonduri europene în valoare de peste 7 milioane de euro.

Groapa de gunoi de pe Mestecăniş se întinde pe aproape 6 hectare de teren. Un munte transformat, practic, în spațiu de depozitare a deșeurilor, ceea ce i-a nemulțumit și îi nemulțumește pe localnici. Consiliul Județean Suceava a fost reprezentat în acest proces de Casa de Avocatură Stoica & Asociații, iar în întreg scenariul apare numele lui Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava.

Spălare de bani – Ghiță Flutur via Valeriu Stoica

Gheorghe Flutur, partizanul vehement al acestui proiect integrat de mediu, l-a angajat pe «prietenul său de partid», nimeni altul decât domnul Valeriu Stoica. Să mănânce și gura pedelistului ceva. Altfel nu se poate. Așa merg lucrurile în patria mafiei conduse de Ghiță Flutur.

„Orice cetăţean al României poate ataca un act administrativ!” – Aristide Maxim Samoilă, activist de mediu – Asociația Bucovina Curată.

”În data de 13 mai 2021, procurorul ierarhic superior DNA a dispus redeschiderea urmăririi penale după ce a apreciat ca întemeiată plângerea împotriva soluției de clasare pe care am transmis-o către DNA în data de 26 martie 2020. De peste 7 ani încerc să conving instituțiile abilitate, organele de cercetare penală și intanțele de judecată că amplasarea gropii de gunoi în pasul Mestecăniș este o crimă împotriva naturii și oamenilor. Sunt mai bine de 13 ani de când mă lupt alături de comunitatea locală și apropiați împotriva construcției gropii de gunoi în pasul Mestecăniș. Dosarul de la DNA care a ajuns la Tribunalul Suceava are în spate ani de acțiuni dificile în justiție, și peste alte 9 dosare în instanță împotriva autorităților abilitate, locale și județene din Suceava, Iași și Bacău.” – susține Aristide Maxim Samoilă, activist de mediu – Asociația Bucovina Curată. Ghiță Flutur ar putea face pușcărie de aici și tergiversarea procesului prin instanțe până se prescriu faptele.

Ghiță Flutur, analfabet când vine vorba de administrație publică

Drumuri Judetene

1. Apoximativ 1150 km de drumuri județene (DJ-uri), (cea mai mare parte de rețea de drumuri județene din România)

Câți sunt de pământ sau din piatră (nemodernizați) ? Peste 250 km. În 12 ani de președinte de CJ nu a modernizat nici măcar 115 km(10%).

Excepție reabilitări la drumuri anterior modernizate:

• Drumul Panaci – Bilbor (Harghita și-a definitivat partea sa de drum, Suceava nici măcar nu a început, deși proiectul îl discuta Flutur din 2008.

Harghita cu fapta, Flutur cu vorba!

• Drumul Talienilor (din 2008 discutat, până astăzi nemodernizat)

Zona Mălini  – legătura cu Neamț

• Degrevare drum spre Broșteni – Dorna
• Axialul cu Iași (demarat în 2012-2016 de vechile administrații județene Iași cu SV), finanțare POR 2014-2020 (N+3 expirat), drum nefinalizat nici până astăzi.

Obs. A.D.I. Iași – Suceava a fost făcută pentru a ajuta jud. Suceava să depună proiectul european, deoarece Suceava nu avea nici un tronson de drum județean cu legătură directă la rețeaua TEN-T, fapt ce nu o făcea eligibilă la finanțare-legătura cu rețeaua TEN-T era la Pașcani (jud. Iasi). Suceava alocă bani de la bugetul județean pentru continuarea lucrărilor, neputând beneficia de toți banii europeni deoarece au intrat în 2024 iar POR 2014-2020 a avut prelungire pe principiul N+3 (2023 a expirat). Astfel Suceava pierde bani europeni, iar banii de la bugetul județean se alocă pentru continuarea proiectului pierdut în loc de a se rezolva alte probleme.

• Prin Programul National de Investitii “Anghel Saligny”, județul Suceava a atras foarte mulți bani, însă CJ Suceava nu a atras suma minimă garantată pentru un CJ, probabil nu erau suficiente probleme județene și nu se finanțau hore.
• Liteni Moara: Drumul axial lăsat în paragină și întins la nesfârșit deoarece nu platea șpaga Râpan a fost lăsat ani de izbeliște și pe acel tronson Liteni-Moara a murit o studentă cu unchiul său înecați. Au căzut într-o șchioalnă de apă deoarece podul nu era terminat și încă nu este terminat.
  Din cauza șpăgii de 40.000 de euro au murit oameni nevinovați.
• Cel mai bun prieten al lui Flutur, Silviu Cristinel Crețu (vicepreședinte C.J. Suceava), mâna sa dreapta de vreo 20 de ani, a fost trimis în judecată de procurorii DNA Cluj după ce a fost prins în flagrant cu o mită de 40.000 de euro primită de la afaceristul Vasile Rîpan, patronul firmei Autothenorom SRL Suceava, societate care avea încheiate mai multe contracte cu Consiliul Județean Suceava pentru asfaltarea unor drumuri județene.

• Drumul din Suceava spre Dolhasca are 5 ani de când este în lucru.
• Lucrările de reparație a podului de la Milișăuți nu au fost finalizate deși se lucrează de ani de zile. Podul provizoriu peste râul Suceava, pe DN 2H, la Milişăuţi, s-a surpat, după ce debitul apei a crescut acum câteva săptămâni.

Meritul atragerii banilor este al primarilor pentru proiecte de interes local.

• Falimentarea Taberelor din județul Suceava. Tabăra Bucșoaia a fost dată prin hotărâre de guvern către Primăria Frasin. Înainte de a fi dată, administratorul Condur Conrad, care este cumnatul lui Iuri fost consilier personal al lui Flutur, a vândut bucată cu bucată totul la fier vechi. A vândut tot ce însemna PUNCT DE CENTRALA TERMICA, PUNCT DE TRANSFORMARE ELECTRIC, GARD IMPREJMUIRE , până și gurile de canal din fier. Când a venit Gheorghe Flutur la la Consiliul Județean Suceava, a promis refacerea taberei Bucșoaia, doar că a folosit-o doar în scop electoral făcând acolo doar Hora Bucovinei.

• Flutur își canibalizează instituțiile din subordine. Se folosește de instituțiile din subordine pentru propria campanie electorală. De exemplu: Organizator Consiliu Județean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina. Acest fapt nu este legal, dar nimeni nu îl trage la răspundere. Așa sunt furați banii CJ și organizate chiolhane de partid.
• Flutur strică tot ce înseamnă tradiții. Vine și spune Proiectul „Nuntă în Bucovina”. Afirmă că vin străinii să facă nunta tradițională. Să spună câte nunți a văzut el făcute de străini cu tradiții în Bucovina. Toate instituțiile publice nu se pot promova pentru că Flutur e peste ei tot timpul și la toate activitățile le fura imaginea.
• Bucovina atrage turiști deoarece oamenii plecați la muncă în străinătate au întors banii în România și au construit spații de cazare, au făcut drumuri, au tras utilități pe banii lor, au promovat locația lor și rezultatul se vede.
• Ne prezentăm penibil de fiecare dată la târgul de turism Romexpo. Suntem în fiecare an la o tarabă mică și împărțim pliante. CJ se ocupă. Flutur este organizatorul. Sunt județe care fac specatcol impresionant, atrag agenții de turism și turiști. Horele și chiolhanele pe care le face Flutur sunt inutile deoarece atrag oameni din satele apropiate, prilej de a face campanie electorală pentru mafia liberală

Cetatea de Scaun a Sucevei

Proiect POR 2007-2013 a fost un eșec lamentabil din cauza incompetentului Ghiță Flutur. Nu putem uita eșecul pierderii banilor europeni aferenți Parcului Șipote din zona cetății, pentru că împreuna cu dl. Solovăstru (pe atunci director RNP), sucevean și PDL-ist, Ghiță Flutur nu a dorit transferarea Parcului la administrația județeană sau a municipalității. Neavând proprietatea, proiectul nu a fost eligibil pentru fondurile UE. Ghiță i-a mințit pe suceveni că nu se poate, dar în 2018-2020 s-a arătat că se poate transfera Parcul.

Proiecte de infrastructură de apă și apă uzată

1. Nici un proiect nu este al CJ Suceava!

Toate proiectele sunt ale comunelor, oraselor sau municipiilor. Master Planul pentru Apă și Canalizare al Județului Suceava a fost gândit prost și nu s-a preocupat CJ Suceava pentru actualizarea acestuia.

Consecințe: Unele comune (în special) nu au putut depune proiecte pentru înființarea sau extinderea rețelei de apă și/sau apă uzată, pentru unele sate neînglobate în Master Plan ca aglomerări urbane cu peste 2000 de locuitori echivalenți.

Ex. Comuna Vama (sat Strâmtura a fost inclus, sat Molid nu a fost inclus. Strâmtura și Molid presupune ambele subtraversare Râu Moldova, Molid este un sat cu multe pensiuni din zona de munte)

• Comuna Udești (11 sate, din care doar 3 erau cuprinse în Master plan). Samd.

III. Proiecte de infrastructură de gaz metan

1. Nici un proiect nu este al CJ Suceava. Asumarea muncii altora.
2. Emiterea unui certificat de urbanism nu este un merit al lui Flutur, ci o obligație. Este ca și cum, dacă o persoană își construiește o casă, un primar ce emite certificatul de urbanism poate spune ca Primăria i-o construiește!?

Meritul este al primarilor care au demarat și depus proiecte. În presa locală a indus în percepția oamenilor că e meritul CJ Suceava. NIMIC MAI FALS!

Problema “Auditului provizoriu”, al CJ Suceava

• Sediul provizoriu a apărut ca urmare a necesității mutării CJ Suceava și a Instituției Prefectului în alte locații după incendiul la clădirea de patrimoniu “Palatul Administrativ”.
• Cladirea era în administrarea 100% a CJ Suceava
• Flutur a tăiat cheltuielile legate cu asigurarea clădirii
• După incendiu, clădirea a fost supusă restaurării (nu reabilitare)
• Restaurarea se face fără asigurator, deoarece se renunțase la acesta. Orice clădire trebuie asigurată, doar ca Flutur a considerat că legea nu e pentru CJ Suceava.
• Restaurarea, operațiune mai costisitoare decât reabilitarea, a fost transferată la CNI.
• Sumele de la CNI pentru restaurare, peste 96.000.000 lei, viciaza interesele altor UAT-uri din județ ce nu mai pot accesa bani de la CNI, aceștia fiind direcționați jud. Suceava la CJ Suceava patronat de baronul Gheorghe Flutur.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

• Cel mai mare angajator din jud. Suceava
• Cel mai mare consummator al resurselor financiare ale CJ Suceava (peste 50%)
• Situația din centre este una deplorabilă
• Adulții din centre au devenit cerșetori cu acte în regulă (invitatie catre dl. Flutur de a parca mașina la centrul din Mihoveni, comuna Scheia – ca să nu se deplaseze prea mult) – curtea interferează cu cea a unităților de învățământ: Școala și Grădinița)

Problematica financiară:

Resursele financiare sunt imense ca alocare în aceasta zonă, dar Suceava se bate cu Teleormanul la capitolul sărăcie lucie. Gheorghe Flutur a fost mereu conectat la centru vieții politice guvernamentale. A fost Secretar General PDL și actual Prim-Vicepreședinte PNL. A fost senator, ministru și Președinte CJ Suceava (din 2000 – prezent). Are o echipă de parlamentari, din care în ultimii ani și 2 foști miniștri (Cadariu și Gheorghiu). Nu există nici o inițiativă legislativă ca acoperire a cheltuielilor cu DGASPC să se realizaze de la bugetul de stat. Astfel, ar fi o degrevare a bugetului judetean de la orice CJ, inclusiv CJ Suceava, fapt ce ar fi permis rezolvarea multor altor problematici de interes județean.

Gheorghe Flutur, baronul Sucevei, și-a construit o vilă în Capu Câmpului, la intrarea în Gura Humorului, în mijlocul unui domeniu întins pe 5 ha, a cărui valoare este de câteva milioane de euro

Nu există un control al averilor în județul Suceava. Presa este docilă, iar Parchetele sunt la degetul mic al lui Ghiță Flutur. Gheorghe Flutur si-a angajat fiica la stat, la ANCOM, cu o leafa de aproape 20.000 de lei. Averea baronului a fost mutată în mare parte pe numele copiilor.

Gheorghe Flutur, baronul PNL de Suceava a fost toată viața lui un bugetar și cu toate acestea în declarațiile de avere ale familiei numeri câteva vile și câteva mașini. În Gura Humorului, familia lui Gheorghe Flutur detine o vilă impresionantă dar ‘’casa’’ este trecută pe numele băiatului, deși fiul său Cristian avea vreo 10 anișori când familia a construit imobilul. Fiica lui Flutur, Cristina acum angajată la ANCOM a avut și ea o casă în Gura Humorului pe care a cumpărat-o tot pe când era copilă, dar între timp a vândut-o. În plus, toate mașinile pe care le-a avut Gheorghe Flutur au fost primite ‘’ca donație de la un cumnat din Germania’’.

Între 2018 și 2020, Gheorghe Flutur, baronul Sucevei, și-a construit o vilă în Capu Câmpului, la intrarea în Gura Humorului, în mijlocul unui domeniu întins pe 5 ha, a cărui valoare este de câteva milioane de euro. Proprietar în acte, prietenul său de-o viață, Ioan Boca, simplu inginer silvic. În ranch-ul de 5 ha pasc 10 ponei, sunt crescătorii de păsări, mai multe conace, grajduri, iazuri, saloane, bucătării, restaurant.

Nicio firmă n-are declarate venituri la Finanțe. 15 km mai încolo, în Mănăstirea Humorului, un fost șofer al Direcției Silvice deține o pensiune fabuloasă, cu două mașini de lux în curte, totul înconjurat de un zid de piatră înalt de 2 m. Peste tot, Flutur este ca acasă, vilele neputând fi justificate din veniturile apropiaților săi. Alți ingineri silvici dețin imobile impresionante, făcute din salarii de 1.000 de euro

Doar magazia în care-și ține lemnele măsoară 48 de metri pătrați. Cât un apartament cu două camere. O anexă a casei, încă 60 mp. Casa în sine, alți 164 mp, parter și mansardă. Aceasta este doar o fărâmă din impresionantul domeniu imobiliar deținut pe numele său ori prin interpuși de Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava.

„Zeus al Bucovinei”, cum îi mai spun, sarcastic, locuitorii Sucevei, și-a creat o rețea proprie, în Silvic și în Administrație, cu ajutorul căreia conduce autoritar județul, având acces aproape nelimitat la oameni și resurse. Suceava, principalul focar COVID-19 din România e doar o consecință a sistemului de pile, rude și relații care a înlocuit meritocrația în administrația publică.

Oficial, în acte, are aproape 3.000 de metri pătrați în comuna Capu Câmpului (limitrofă orașului Gura Humorului) pe care și-a construit în ultimii doi ani o casă de 164 mp, o magazie pentru lemne și o anexă. „Lucrările de execuție (…) au fost recepționate în data de 20.03.2020, valoarea de impozitare conform normelor de aplicare din Codul Fiscal este de 116.578 lei”, a comunicat Marcela Elena Bîrsan, primarul din Capu Câmpului.

În fapt, noua vilă a lui Gheorghe Flutur, parter + mansardă, valorează, spun specialiștii în construcții, cel puțin 120.000 de euro.

Sistemul Matrioșka

Amplasamentul noii case a lui Flutur oferă o surpriză: se află în interiorul unei ferme, o pensiune agroturistică ca-n Elveția. „Acasă în Bucovina” se desfășoară pe câteva hectare și este amplasată la ieșirea din Capu Câmpului.

„Acasă în Bucovina” și firma cu același nume îi aparțin lui Ioan Boca, inginer silvic. Lucrează la Ocolul Silvic Gura Humorului și este considerat unul dintre oamenii de încredere ai președintelui Flutur. „Suntem consăteni și prieteni de-o viață”, a sintetizat soția lui Boca relația cu Gheorghe Flutur. Ambii, Boca și Flutur, s-au născut în comuna Botoșana din județul Suceava.

O ascensiune dubioasă

Relațiile dintre ei sunt atât de apropiate încât Flutur și-a făcut noua vilă în incinta domeniului „Acasă în Bucovina”. Oamenii din sat susțin că toată proprietatea îi aparține, de fapt, lui Flutur.

„Nu am decât ce e trecut în declarația de avere, nimic altceva”, a afirmat Flutur pentru REPORTER DE IAȘI. Despre pensiunea „Acasă în Bucovina” și a banilor din care a fost realizată ferma, Flutur a spus că lămuriri trebuie să dea proprietarul din acte, adică inginerul silvic Ioan Boca.

„Nu dau explicații. Ați înțeles sau n-ați înțeles? Ești român, ești turc?”, a spus sec Boca după care, iritat, a început să urle la jurnaliștii REPORTER DE IAȘI.

Într-un interviu video pentru „Lumea satului TV”, în 2016, Boca explica, modest, cum a demarat afacerea: „Am pornit ca fiecare om de jos. De la creșterea animalelor. La fiecare canton se află totdeauna și o mică gospodărie. Pornind de la acea mică gospodărie ne-am gândit s-o mai extindem. Am crescut tot felul de animale. Acum avem o gospodărie mixtă, avem de toate: de la păsări, oi, vaci, cai, ponei”.

Între timp, din 2016 și până în prezent, investițiile lui Boca la „Acasă în Bucovina” au luat amploare. Investițiile depășesc 1 milion de euro în câțiva ani, greu de justificat din creșterea animalelor.

Datele contabile nu există

Acum, ferma trecută pe numele lui Boca are: restaurant rustic, patru camere pentru cazare turiști, seră, grajduri cu cai și ponei, turmă de oi, crescătorie de rațe și gâște, două iazuri, diferite magazii și anexe, drumuri interioare betonate.

Așadar, un om care a lucrat și lucrează la stat, în silvicultură, și-a dezvoltat o pensiune agroturistică impresionantă, despre a cărei finanțare, însă, nu vrea să vorbească. Ca inginer la Control District în Direcția Silvică Suceava, Ioan Boca nu câștigă mai mult de 5.000-6.000 de lei lunar.

Absolut inexplicabil, SC Acasă în Bucovina SRL (înființată în 2007, radiată în 2012 și reînființată în 2018) nu figurează pe site-ul Ministerului de Finanțe cu nicio situație financiar-contabilă.

Tot fără indicatori este și altă afacere a silvicultorului din Capu Câmpului: Întreprinderea Individuală Boca Ș. Ioan, înregistrată din noiembrie 2011. Aceasta din urmă face parte și din Grupul de Acțiune Locală (GAL) Confluențe Nordice, o structură compusă din Consiliul Județean Suceava, orașul Gura Humorului, mai multe comune, SRL-uri, asociații, PFA-uri și II-uri prin care se pot accesa finanțări europene.

Ioan Boca mai deține o vilă impunătoare în Gura Humorului, cu demisol, parter, etaj și mansardă.

Încă o proprietate de „folclor”
O altă proprietate de sute de mii de euro din zonă stârnește discuții în comunitatea locală.

Înainte de intrarea în comuna Mănăstirea Humor (un alt satelit al orașului), în zona cunoscută drept Varvata, lipită de un canton silvic, se află o pensiune cu circuit închis. Două corpuri de clădire mari, cu garaje și alte dependințe. Sunt aproximativ 700 mp de clădiri construite, o investiție de peste 500.000 de euro.

Oficial, casa a fost pe numele lui Romică Petrișor, un alt apropiat al lui Flutur. „Nu a fost șoferul meu, a lucrat într-adevăr la Silvic”, a declarat Flutur, care, însă, a refuzat să spună ce funcție avea Petrișor și care a fost relația dintre ei. Acum câțiva ani, Petrișor a murit. Construcțiile au rămas văduvei, fetei și ginerelui.

REPORTER DE IAȘI a vorbit cu ginerele. „Nu e pensiune, stăm noi aici. Am mai fost întrebat de Flutur, e gura lumii”, a spus acesta. Ginerele a refuzat să spună din ce întreține cele două vile din curte, care au mai mult de 15 camere. „Nu e treaba voastră”, a spus acesta și a intrat în casă. În curte erau parcate un BMW X5 și un Audi Q5, mașini care, împreună, fac peste 100.000 de euro. Despre alăturarea dintre respectiva proprietate și numele său, Gheorghe Flutur a replicat scurt: „Folclor răutăcios la adresa unui om politic”. Nici în acest caz nu e clar cum un simplu lucrător la Silvic a putut ridica două construcții de sute de mii de euro. Sau cum, în zilele noastre, proprietatea poate fi întreținută de văduvă și copii.

Vecinii de pe stradă spun că toată lumea știe că e a lui Flutur, dar că îl văd rar acolo. „E o pensiune cu circuit închis, așa spun ei, noi nu vedem turiști acolo. Romică Petrișor era om modest, fără mare avere, era om de încredere al lui Flutur”, povestește o familie din apropiere.

Pensiunea se întinde pe circa 2.000 mp, delimitați printr-un zid de piatră, înalt de 2 m, numai acesta costând câteva zeci de mii de euro. Domeniul, care arată luxos și bine întreținut, este lipit de Cantonul Silvic din Mănăstirea Humorului, o alăturare ironică între o proprietate a statului și o proprietate privată născută din fondurile incerte ale unor slujbași publici care își trag seva de peste gard.

Casa trecută pe numele fiului

De-a lungul anilor, imobile ale familiei Flutur au ajuns pe numele copiilor. Astfel, în declarația de avere din 2009, Gheorghe Flutur a notat 7 suprafețe de teren în Gura Humorului și Mănăstirea Humorului deținute împreună cu fiica sa Cristiana și fiul Cristian. Suprafața cumulată a acestora depășea 2,5 hectare.

Potrivit aceluiași document, la capitolul „clădiri” familia avea o casă de 150 mp (P+1) construită în 1992 și trecută pe numele fiului.

Un alt imobil, de 100 mp, cumpărat în 1999, o avea drept proprietar în acte pe fiica sa. „Copiii erau prea mici atunci ca să poată ei construi sau cumpăra ceva. Imobilele erau ale lui Flutur”, a spus o sursă care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Într-un CV disponibil online, fiul, George Cristian Flutur, a precizat că are licență în Automatică și informatică industrială, perioada studiilor fiind 2001-2006. Acum în vârstă de 38 ani, reiese că în 1992, în momentul construcției casei de 150 mp, avea 10 ani.
În același an, Flutur a declarat că a primit două autoturisme Audi, fabricate ambele în 2002, în dreptul cărora a scris: „donație de la cumnat Germania”.

Pensiunea de la Mănăstirea Humorului, sute de metri pătrați construiți, pavele, zid de jur împrejur, două mașini de lux în garaje, totul pe numele unui simplu șofer de la Romsilva

Cumnatul donator

Modificări importante au apărut în declarația de avere completată în 2017 și aferentă anului 2016. Astfel, în acest act, Gheorghe Flutur a menționat că vila de 100 mp, cumpărată în 1999 pe numele fiicei Cristiana, a fost vândută. Casa plus terenul au trecut în proprietatea Tatianei și a lui Valentin Hemen contra sumei de 292.500 lei, echivalentul a peste 60.000 de euro. „Banii au intrat în contul fiicei mele, suma integrală”, a ținut Flutur să scrie cu mâna lui.

Tot în declarația din 2017 nu mai apare niciuna dintre cele două mașini Audi, în schimb a fost trecut un BMW fabricat în 2012: „donație de la cumnat Germania”.

I-a donat ce avea deja

După ce ani în șir a scris că vila din Gura Humorului de 150 mp construită în 1992 este a fiului Cristian, în declarația semnată de Gheorghe Flutur în 2018 apare că i-a donat-o fiului. Adică, i-a donat fiului ceva ce, potrivit documentelor anterioare, acesta deja deținea.

„În casa asta, situată pe strada Sfânta Maria din Gura Humorului, a locuit Gheorghe Flutur ani în șir. Și acum mai vine aici”, a precizat un localnic. Despre această situație, Flutur a declarat că, într-adevăr, casa era pe numele fiului. „Eu aveam un drept de uzufruct viager și am renunțat de tot”, a spus președintele CJ Suceava.

Casa, care arată ca un mic bloc, are mai mult de cei 150 mp declarați și este mult mai modernă față de anul construirii oficiale,  1992.

În 2018, președintele Flutur i-a mai donat fiului tot terenul din comuna Mănăstirea Humorului, două parcele însumând aproape un hectar extravilan. În plus, în 2018, Flutur a notat achiziția a 0,29 ha de teren în comuna Capu Câmpului, dar și faptul că începuse construcția casei de 164 mp în aceeași localitate. O anexă de 60 mp, din lemn, este o altă achiziție realizată în 2018 în Capu Câmpului.

Alt silvicultor procopsit

Dan Coștiug este inginer silvic în cadrul Ocolului Silvic Frasin.

Este o altă verigă din „rețeaua Flutur”, devotați „din tată-n fiu”, cum a remarcat o sursă din zonă. Fix peste drum de ranch-ul „Acasă în Bucovina”, inginerul Coștiug și-a făcut propria pensiune.

Construcția este impresionantă, corpul principal având 400 mp utili, iar anexele circa 150 mp. Curtea măsoară în jur de 4.000 mp.

Cochetă, cu spații de joacă, pensiunea a fost plasată la liziera pădurii. Complexul are un corp principal format din parter, etaj și mansardă, aici fiind amenajate spațiile de cazare.

Lipit de această clădire este foișorul cu un grătar, la rându-i lipit de restaurant. Realizat complet din lemn, restaurantul are o intrare străjuită de doi urși mari cât un stat de om, sculptați în lemn. În fine, lângă sala de mese a fost plasat un alt foișor. „Provine din familie bogată, silvicultori”, a încercat Marcela Elena Bîrsan, primar în comuna Capu Câmpului, o explicație a provenienței resurselor din care a fost ridicată pensiunea lui Coștiug. La Ocolul Silvic de la Frasin la care acesta lucrează, șef suprem este Sorin Arcadie Popescu. Acest Popescu, fost șef al Direcției Silvice Suceava, fost prefect PDL, a fost implicat în mai multe scandaluri.

Pe Flutur îl știți de la televizor. Sunt celebre deja imaginile cu el bând țuică fiartă cu Elena Udrea în Bucovina. Sau când, pregătind o vizită a președintelui Traian Băsescu, a scris pe un deal „Bucovina” cu oi aranjate în țarcuri.

Gheorghe Flutur este un baron local, exponent al puterii absolute și corupte.