Un nou scandal de proporții zguduie administrația publică, scoțând la iveală un rețetar clasic de parvenitism, fals în acte și sifonare de bani publici. Protagonistul este Iulian Pîslaru, actualul director general împuternicit, a cărui ascensiune profesională se bazează pe o fundație de minciuni, diplome falsificate și un management sportiv dezastruos, orientat exclusiv spre „comisioane grase”.
Falsuri grosolane și un club de tenis care nu a existat niciodată
Ascensiunea lui Iulian Pîslaru a început în anul 2016, atunci când acesta a ocupat prin concurs funcția de director adjunct. O investigație asupra dosarului său de concurs scoate însă la lumină o realitate șocantă: Pîslaru a fraudat selecția.
Pentru a bifa cerințele stricte ale postului, acesta a depus la dosar o diplomă de competențe IT și un atestat de limba engleză – ambele falsificate. Mai mult, pentru a demonstra anii de experiență necesari ocupării unei funcții de conducere, Pîslaru a pretins că a dobândit această expertiză în cadrul unui club de tenis. Problema? Respectivul club de tenis nu a existat niciodată în mod real, fiind doar o entitate „fantomă” folosită pentru a-i construi un CV artificial.
Conștient de gravitatea faptelor sale, imediat după ce s-a văzut instalat confortabil în fotoliul de director adjunct, Pîslaru a demarat o operațiune de „curățenie”, încercând să distrugă dovezile și să șteargă urmele diplomelor false. Ghinionul său este că o parte din documentația falsificată a supraviețuit, stând astăzi mărturie imposturii care l-a propulsat în funcție.
Promovarea USR-istă și „afacerea” din volei
În ciuda acestui bagaj penal, cariera lui Pîslaru nu s-a oprit la stadiul de adjunct. Sub umbrela actualei administrații, acesta beneficiind de susținerea filierei USR. Odată ajuns șef plin și având acces direct la bugete consistente, Pîslaru a pus la cale o schemă din care banul public să curgă direct în buzunarele „băieților deștepți” din sport.
Prima decizie majoră? Reînființarea echipelor de volei seniori (atât la feminin, cât și la masculin). Însă, departe de a fi o inițiativă pentru revitalizarea sportului de performanță, mutarea a avut un singur scop: crearea unui front de lucru profitabil cu impresarul Adi Groza.
Sub pretextul construirii unor echipe competitive, Pîslaru și Groza au adus pe bandă rulantă jucători străini din Japonia, Brazilia și multe alte colțuri ale lumii. În mod revoltător, în loturile echipelor nu și-a găsit loc nici măcar un singur jucător român. Această politică de transferuri exotice nu a fost făcută pentru performanță, ci, potrivit surselor, pentru a masca încasarea unor comisioane grase din contractele jucătorilor străini.
Rezultatul: Ultimul loc și bani publici aruncați pe fereastră
Dacă transferurile internaționale ar fi adus trofee, poate că fanii ar fi închis ochii. Însă realitatea de pe teren este la fel de tristă ca cea din dosarul de concurs al directorului: ambele echipe de volei (fete și băieți) sunt „ciuca bătăilor”, ocupând ultimele locuri în clasament. Zeci de mii de euro din banii contribuabililor se duc lunar pe salarii pentru sportivi străini mediocri și pe comisioane pentru impresari, în timp ce sportul românesc este complet ignorat.
Cazul lui Iulian Pîslaru ridică întrebări grave nu doar despre integritatea sa, ci și despre vigilența celor care l-au numit și îl mențin în funcție. Rămâne de văzut dacă organele de cercetare penală și conducerea actuală a Primăriei vor lua măsuri în fața acestor dovezi de fals, uz de fals și management fraudulos, sau dacă „directorul cu diplome false” va continua să îngroape banii publici în fundul clasamentului.
