Municipiul Cluj-Napoca, administrat de primarul PNL Emil Boc, primește din partea Curții de Conturi o opinie „cu rezerve” asupra situațiilor financiare pentru anul 2024, iar raportul auditorilor descrie o administrație în care investițiile sunt raportate eronat, lucrările publice sunt plătite fără verificări reale, iar proiectele strategice sunt prezentate public într-o lumină mult mai optimistă decât realitatea din documente.
Dincolo de imaginea de „oraș-model” promovată constant de administrația lui Emil Boc, raportul Curții de Conturi vorbește despre milioane de lei gestionate defectuos, active evaluate greșit, plăți ilegale și investiții care există mai degrabă în prezentări publice decât în realitatea din teren.
Metroul din Cluj – avansuri de peste 1 miliard lei și lucrări executate într-un ritm dezastruos
Cea mai explozivă constatare a Curții de Conturi privește proiectul metroului din Cluj.
Raportul arată că Primăria Cluj-Napoca a acordat un avans uriaș de peste 1,078 miliarde lei pentru proiectul magistralei de metrou, însă până la finalul anului 2024 fuseseră recuperate efectiv doar aproximativ 25 milioane lei.
Diferența nerecuperată depășea 1,053 miliarde lei.
Mai grav, antreprenorul nu a respectat graficul de execuție, iar la finalul anului 2024 valoarea lucrărilor efectiv executate era de doar 457,5 milioane lei, mult sub nivelul care justifica avansurile acordate.
Curtea de Conturi avertizează explicit că:
- proiectul riscă întârzieri majore;
- există pericolul unor solicitări de actualizare a valorii contractului;
- finanțarea PNRR poate fi afectată;
- iar situațiile financiare nu reflectă prudent riscurile contractuale asumate de administrația lui Emil Boc.
Cu alte cuvinte, „marele proiect” prezentat drept simbol al modernizării Clujului apare în raportul Curții de Conturi ca o investiție cu întârzieri masive și dezechilibre financiare uriașe.
Peste 102 milioane lei – provizioane ținute fictiv în contabilitate
Raportul arată că Primăria Cluj-Napoca a menținut în evidența contabilă provizioane de peste 102,8 milioane lei pentru un litigiu care era deja soluționat definitiv.
Consecința directă: rezultatul patrimonial al municipiului a fost diminuat artificial, iar situațiile financiare au fost denaturate.
Practic, administrația lui Emil Boc a continuat să prezinte obligații financiare care nu mai existau în realitate.
Aproape 98 milioane lei ținute fictiv la „investiții în curs”
Curtea de Conturi mai arată că Primăria Cluj-Napoca a păstrat în contabilitate investiții finalizate și recepționate ca fiind încă „în curs de execuție”.
Valoarea identificată de auditori: peste 98,2 milioane lei.
Practic, investiții deja terminate continuau să apară fictiv în bilanț ca lucrări nefinalizate, denaturând imaginea patrimoniului public și a execuției bugetare reale.
Haos în patrimoniul municipiului: mii de terenuri și clădiri fără situație clară
Raportul Curții de Conturi descrie și un adevărat dezastru în administrarea patrimoniului municipiului Cluj-Napoca.
Auditorii au constatat că:
- 1.822 de poziții din inventarul domeniului privat necesitau clarificări;
- 297 de clădiri nu erau evaluate;
- 252 de terenuri nu mai aparțineau municipiului;
- iar alte sute de poziții aveau probleme privind dreptul de proprietate.
Cu alte cuvinte, administrația lui Emil Boc nu mai controlează corect nici măcar evidența propriului patrimoniu.
Peste 420.000 lei – taxe și impozite neîncasate
Raportul Curții de Conturi arată că Direcția de Taxe și Impozite Locale Cluj-Napoca nu a urmărit corespunzător recuperarea unor obligații fiscale.
Auditorii au identificat:
- creanțe fiscale neîncasate;
- evidențe fiscale neactualizate;
- dublări de obligații fiscale;
- lipsa reconcilierii fiscale reale.
Valoarea identificată depășește 420.000 lei.
Facturi duble, garanții pierdute și contabilitate făcută haotic
Curtea de Conturi mai arată că Primăria Cluj-Napoca:
- a înregistrat dublu anumite facturi;
- nu a recuperat garanții de participare la licitații;
- a păstrat în contabilitate bunuri deja ieșite din patrimoniu;
- și a menținut datorii care nu mai existau.
Valoarea totală a acestor nereguli depășește 2,2 milioane lei.
Plăți ilegale pentru lucrări care nu existau în teren
Una dintre cele mai grave secțiuni ale raportului privește lucrările publice executate în Cluj-Napoca.
Curtea de Conturi a identificat plăți ilegale pentru:
- modernizarea străzii Valea Chintăului;
- centrul rezidențial pentru persoane vârstnice;
- renovarea creșei Veronica;
- lucrări în cimitire;
- proiecte finanțate prin PNRR.
Auditorii au descoperit:
- suprafețe umflate artificial;
- lucrări inexistente în teren;
- articole de deviz nejustificate;
- materiale care nu puteau fi identificate la verificare;
- ajustări ilegale de preț.
Printre exemplele concrete din raport:
- membrane bituminoase care nu existau în teren;
- confecții metalice neidentificate;
- containere și echipamente lipsă;
- suprafețe asfaltate raportate diferit față de realitate.
Control intern aproape inexistent
Raportul Curții de Conturi critică dur și sistemul de control intern al Primăriei Cluj-Napoca.
Auditorii spun clar că:
- procedurile interne sunt incomplete;
- nu există verificări eficiente asupra fluxurilor financiare;
- auditul intern este subdimensionat;
- iar anumite riscuri majore nu sunt monitorizate corespunzător.
Mai mult, Curtea de Conturi avertizează că auditul intern nu poate oferi garanții suficiente privind utilizarea eficientă a banului public.
Recomandările Curții de Conturi, ignorate ani la rând
Poate cea mai gravă concluzie este că multe dintre problemele descoperite existau și în anii anteriori.
Curtea de Conturi arată explicit că administrația lui Emil Boc nu a implementat integral măsurile și recomandările dispuse în controalele anterioare.
Asta înseamnă că neregulile nu sunt accidente administrative, ci simptomele unui sistem care funcționează defectuos de ani de zile.
Clujul de prezentare versus Clujul din documentele oficiale
Raportul Curții de Conturi descrie un municipiu în care:
- investițiile sunt cosmetizate contabil;
- proiectele strategice sunt întârziate;
- milioane de lei sunt ținute fictiv în bilanț;
- patrimoniul public este administrat haotic;
- lucrările publice sunt plătite fără verificări reale;
- iar controlul intern funcționează mai mult formal.
În timp ce primarul PNL Emil Boc promovează imaginea unui „model administrativ european”, documentele oficiale ale Curții de Conturi arată o realitate complet diferită: un aparat administrativ sufocat de nereguli, investiții umflate și milioane de lei gestionate fără control real.
