Un fost angajat rupe tăcerea sub protecția anonimatului: „Am plecat ca să nu ajung la pușcărie”. Sute de oameni lucrează fără forme legale, în timp ce resursele naturale ale Siretului sunt exploatate ilegal sub umbrela unei protecții politice locale.

În spatele contractelor publice pentru reabilitarea drumurilor din județul Galați se ascunde o realitate sumbră, marcată de exploatarea sistematică a forței de muncă și prin fraudă economică majoră. Sub umbrela firmelor controlate de omul de afaceri Marcel Peneoașu, cunoscut la nivel local sub pseudonimul „Târa”, se conturează tiparul unei rețele de tip cartel care sfidează legislația muncii și normele de mediu. Peneoașu a fost condamnat în trecut la închisoare cu suspendare pentru dare de mită.

Procurorii de la Direcția Națională Anticorupție (DNA) București cercetează în prezent contractul de peste 18 milioane lei – aproape 4 milioane euro – atribuit direct de Primăria Tecuci către Brialbet SRL deținută Peneoașu Marcel.

Sclavia modernă din actele fictive: Angajați care află la spital că nu sunt asigurați

Mărturia unui fost salariat al grupului de firme deținut de Peneoașu scoate la iveală o schemă gravă de eludare a obligațiilor fiscale către bugetul de stat și Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM). „Am plecat de acolo din dorința de a mă proteja și de a nu deveni complice la fapte penale care te pot trimite la închisoare”, declară fostul angajat.

Conform afirmațiilor sale, dintr-un efectiv total de aproximativ 250 de muncitori care deservesc șantierele și stațiile de producție, aproape 100 ar lucra complet „la negru”.

Mecanismul utilizat pentru inducerea în eroare a personalului este unul de o toxicitate extremă: în faza inițială, muncitorilor li se întocmesc contracte individuale de muncă și li se cere să le semneze. În realitate însă, aceste documente nu sunt niciodată înregistrate în sistemul oficial REVISAL și nu ajung la ITM. Înșelăciunea este realizată la scară largă, existând cazuri dramatice de muncitori care, ajungând pe patul de spital în urma unor probleme de sănătate, au descoperit cu stupoare că figurează ca neasigurați medical de mai bine de 5-6 ani.

Pe lângă lipsa formelor legale, regimul de lucru descris se apropie de exploatare: program prelungit discreționar: Muncitorii sunt obligați să presteze activitate până la ore târzii în noapte (ora 23:00); muncă în weekend necompensată; se lucrează intensiv în week-end-uri pentru că e mai ușor să fure și să care piatra fără a fi deranjați; încălcarea drepturilor salariale, orele suplimentare nu sunt remunerate, iar concediile de odihnă sunt refuzate sistematic, nefiind nici acordate, nici plătite.

Firmele-paravan și reconfigurarea traseului economic

Activitățile gravitează în jurul a două entități juridice principale, ale căror sedii și puncte de lucru par alese strategic pentru a acoperi zonele de influență din județ:

1. SC BRIALBET SRL (CUI 24973664): Cu sediul social pe Strada Principală nr. 352, în satul și comuna Drăgănești, județul Galați. Aceasta reprezintă una dintre principalele platforme operaționale în relația cu administrația locală.

1. SC TRALMA SRL (CUI 17253318): O companie al cărei istoric arată o mutare strategică a centrului de greutate. Înființată inițial în mediul rural, în comuna Corod (la numărul 537) – localitate unde păstrează și astăzi o infrastructură masivă constând în stația de betoane și facilitățile de sortare a agregatelor – firma și-a mutat ulterior sediul social în mediul urban, în municipiul Tecuci (Str. Victoriei, Nr. 25E-F-G, Cam. 1).

„Marea sâmbătă” a balastului: Jaful din albia Siretului

Zilele de sâmbătă sunt descrise de martor ca fiind cele mai profitabile, profitând probabil de vigilența scăzută a organelor de control în weekend. Acesta afirmă că utilajele grele ale firmelor menționate extrag și transportă ilegal, fără autorizații sau licențe valide, cantități uriașe de agregate minerale (piatră și nisip) direct din albia minoră a râului Siret.

Zonele de extracție vizate sunt:

Perimetrul barajului din localitatea Movileni.

Zona satului Salcia (comuna Umbrărești) și arealul localității Condrea.

În zona Salcia, operațiunile atribuite lui Peneoașu se intersectează și intră în coliziune pentru resurse cu un alt personaj controversat din piața locală a agregatelor minerale, cunoscut sub porecla de „Covățică”.

Filiera politică: Conexiunea cu Primăria Drăgănești

Unde ajunge piatra extrasă ilegal din Siret? Răspunsul oferit de anchetă indică o complicitate la cel mai înalt nivel administrativ local. Conform martorilor, materialul nerespectat din punct de vedere tehnic a fost introdus direct în infrastructura rutieră a comunei Drăgănești.

Lucrările de „asfaltare” din comună ar fi fost atribuite direct sau prin proceduri viciate către firmele lui Marcel Peneoașu („Târa”). Legătura de interese se extinde direct către primarul localității, Liviu Condrache (reprezentant PNL, aflat în prezent la al patrulea mandat consecutiv). Relația strânsă dintre edil și omul de afaceri ar explica, conform surselor noastre, de ce calitatea execuției drumurilor nu a fost niciodată contestată de beneficiar, deși rețetele tehnice au fost fraudate grosolan, iar materialele de carieră au fost înlocuite cu piatră de râu de proveniență ilegală.

Problemele majore de execuție și fraudare a rețetei asfaltice:

Folosirea de materiale neconforme și neautorizate.

Sursa ilegală a agregatelor: Constructorul extrage ilegal („fură”) piatră brută de dimensiuni mari din albia râului Siret.

Înlocuirea frauduloasă a pietrei de carieră: Pentru un asfalt rezistent, rețeta standard impune obligatoriu folosirea de piatră de Măcin (rocă dură de carieră, de obicei granit sau diabaz, obținută prin concasare controlată), care oferă o aderență și o rezistență mecanică superioară la trafic greu. În loc de aceasta, constructorul macină piatra de râu în propriul concasor și o introduce în amestec, deși agregatele de râu (balastul) sunt rotunjite, friabile și total neconforme pentru straturile de uzură.

Încălcarea rețetei tehnologice (Subdozarea materialelor liante)

În mod legal, amestecul asfaltic (betonul asfaltic) este o compoziție strict reglementată care trebuie să conțină: agregate sortate (criblură, nisip), bitum (liantul care leagă totul) și filer. Constructorul a modificat fraudulos aceste proporții:

Lipsa bitumului și a smoalei: Nu a respectat cantitățile minime obligatorii de bitum (liantul elastic comercial) și smoală necesare în compoziție. Fără o cantitate suficientă de bitum, pietrele nu se lipesc între ele, iar mixtura devine fărămicioasă.

Lipsa totală a filerului: Constructorul a eliminat complet filerul din compoziție pentru a reduce costurile.

Ce este filerul și de ce este obligatoriu? Filerul este un material mineral extrem de fin, o pulbere microscopică obținută de obicei prin măcinarea fină a calcarului (asemănător cimentului sau pudrei de talc). Rolul filerului în asfalt este crucial de a umple toate golurile microscopice dintre granulele de nisip și piatră spartă. În combinație cu bitumul, filerul formează un „mortar asfaltic” (un clei extrem de puternic). Fără filer, în asfalt rămân pungi de aer și goluri prin care apa se infiltrează imediat. Practic, mixtura își pierde complet impermeabilitatea și consistența omogenă.

Grosimea insuficientă și degradarea rapidă

„Asfaltul” livrat de constructorul Marcel Peneoașu a fost / este în realitate doar o spoială (un „pospai”) cu o grosime de doar 3 centimetri — o valoare mult sub standardele tehnice necesare pentru a rezista traficului.

Din cauza lipsei de bitum și filer, a folosirii pietrei de râu și a grosimii extrem de reduse, acest strat nu are nicio rezistență structurală: se macină după doar două sau trei ploi și se dezintegrează complet la primul ciclu de îngheț-dezgheț.

Societatea comercială TRALMA SRL operează două stații de producție a betoanelor amplasate la ieșirea din municipiul Tecuci către localitatea Drăgănești, în incinta sediului secundar/punctului de lucru al firmei.

Există indicii temeinice și suspiciuni majore că aceste două facilități industriale funcționează cu încălcarea gravă a prevederilor legale, respectiv:

• lipsa autorizației de construire/amplasare emisă de autoritățile locale competente.

• lipsa autorizației de mediu pentru funcționare, document obligatoriu pentru această categorie de activitate industrială conform legislației de protecție a mediului.

Absența măsurilor punitive sau a controalelor riguroase din partea autorităților de resort este asociată, la nivel local, cu o rețea de influență politică ce blochează aplicarea legii.

Numirea la conducerea Gărzii de Mediu Galați în funcția de comisar șef al Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu Galați, a lui Ionuț Cornel Bejan, care provine din Tecuci și este susținut politic de filiala locală a Partidului Național Liberal (PNL), fiind un apropiat al primarului municipiului Tecuci, Lucian Costin. Înainte de a prelua conducerea Gărzii de Mediu la nivel județean, Ionuț Cornel Bejan a ocupat funcția de director al Poliției Locale Tecuci, poziție în care a fost numit tot cu sprijinul direct al primarului Costin.

Există suspiciuni rezonabile privind un tratament preferențial acordat administratorului SC TRALMA SRL și SC BRIALBET SRL (numit local „Târa”). Din cauza conexiunilor politice și a intereselor comune care leagă conducerea administrativă din Tecuci (PNL), comunele Drăgănești (PNL)  și Barcea (PNL), managementul județean al Gărzii de Mediu și operatorul economic menționat, actele de control sunt fie omise deliberat, fie realizate formal, protejând activitatea ilegală a stațiilor de betoane.

Miliardele din balastieră. Traseul banilor negri și rețeaua transpartinică de transport pe ruta Siret – Pechea – Berheci

Mărturia exclusivă a unui fost angajat din interiorul grupului de firme controlat de Marcel Peneoașu („Târa”) scoate la iveală un mecanism uriaș de evaziune fiscală și exploatare ilegală de agregate minerale. „Zilnic, profitul curat la negru ajunge la mii de euro. Evaziunea este un cuvânt prea mic pentru ce se întâmplă acolo.”

Jaf la drumul mare, în deplină lumină a zilei, sub privirile neputincioase ale comunității și în deplină pasivitate a autorităților de control. Acesta este peisajul descris de fostul angajat cu o vechime de un deceniu în structurile logistice ale omului de afaceri Marcel Peneoașu. Timp de 10 ani, sursa noastră a monitorizat din interior toate circuitele financiare paralele și schemele prin care resursele naturale ale râului Siret sunt transformate în fluxuri masive de bani cash, necontabilizați.

Ecocid și tranzit ilegal prin Pădurea Furceni

Conform informațiilor furnizate, satul Furceni (comuna Cosmești) și zona protejată a pădurii Furceni au devenit adevărate coridoare de tranzit pentru flotele de camioane grele deținute de companiile SC BRIALBET SRL și SC TRALMA SRL. Zilnic, autocamioanele de mare tonaj traversează aceste localități încărcate cu agregate minerale extrase ilegal direct din albia Siretului. Exploatarea și transportul se desfășoară la vedere, fără ca nicio barieră instituțională sau filtru al Poliției Rutiere ori al Gărzii de Mediu să întrerupă acest „pelerinaj” continuu al utilajelor grele.

Declarațiile fostului angajat indică o dimensiune sistemică a evaziunii fiscale, care depășește cu mult sfera unor simple nereguli contabile. Resursele decontaminate din Siret alimentează două piețe paralele.Contractele cu administrațiile publice: piatra furată este utilizată pentru acoperirea scriptică a materialelor în proiectele de infrastructură derulate cu diverse primării din județ. Piața neagră a clienților particulari: orice persoană fizică din zonă poate achiziționa materiale de construcție direct de la rețeaua controlată de Peneoașu, cu condiția ca plata să se facă exclusiv în numerar, fără factură, chitanță sau aviz de însoțire a mărfii.

„Sute de miliarde de lei vechi necontabilizați ajung direct în buzunarul său. Zilnic, acest operator generează un cash-flow ilegal de cel puțin 20.000 de lei (echivalentul a circa 4.000 de euro pe zi). Este un circuit complet negru, o economie subterană în toată regula”, afirmă martorul.

Ancheta a identificat și cazuri punctuale care confirmă acest mod de operare. De pildă, localnici aflați în faza de construcție a locuințelor private apelează direct la logistica firmelor lui „Târa”. Un astfel de client a achiziționat recent material de tip „refuz de ciur” la prețul fix de 1.000 de lei per autobasculantă. Tranzacția s-a perfectat integral la negru, marfa fiind livrată succesiv (patru transporturi inițiale, urmate de altele) fără niciun document justificativ.

Logistica de transport și axa politică transpartinică: Livrări către Pechea și Berheci

Pentru a asigura volumul imens de marfă extrasă, rețeaua utilizează ansambluri rutiere articulate de mari dimensiuni (autotrenuri/semiremorci basculabile). Traseele logistice zilnice deconspiră o conexiune transpartinică de livrări către șantiere publice din județ, semn că interesele financiare trec dincolo de doctrinele politice:

Ruta de Sud-Est (Către Comuna Pechea): Un flux permanent de agregate minerale furate este direcționat către șantierele din comuna Pechea, localitate administrată de Mihăiță Măncilă, primar PSD.

Ruta de Nord (Către Berheci/Gohor): În paralel, a doua linie majoră de transport aprovizionează zona Berheci, un areal controlat administrativ de un edilul PSD, Sârghie Gelu.

Fie că vorbim de nisip, pietriș, balast sau refuz de ciur, materia primă provine din aceeași sursă ilicită — albia râului Siret. Transporturile efectuate prin puncte cheie din județ demonstrează că managementul firmelor SC TRALMA SRL și SC BRIALBET SRL dispune de o imunitate logistică totală, capabilă să livreze materiale de contrabandă pe scară largă către entități din spectrul întregii clase politice locale.

Rețeaua „Aurul Negru”. Cartografierea depozitelor clandestine din Galați, rutele de noapte și acuzațiile de corupție sistemică

Angajatul  dezvăluie infrastructura subterană prin care mii de tone de agregate minerale furate din Siret sunt valorificate prin depozite mascate, lucrări publice decontate abuziv și mite acordate la nivel local. „Noaptea se fură din râu, ziua se vinde la negru și se spală banii în primării.”

O analiză amănunțită a mărturiilor oferite de surse din interiorul organizației scoate la lumină logistica unei rețele bine puse la punct: puncte de desfacere nedeclarate, depozite ilegale care provoacă dezastre ecologice în zone protejate și un sistem de protecție asigurat prin complicități financiare, de la șefi de post și până la edili locali.

Punctele de desfacere la negru: Vânzarea „cu cupa” la Berheci și Țigănești

Agregatele extrase ilegal din albia râului Siret nu alimentează doar șantierele publice, ci și o rețea extinsă de retail ilegal destinat clienților particulari. Ancheta a identificat două hub-uri logistice clandestine de distribuție.

Hub-ul Berheci: Situat strategic la intersecția rutieră spre satul Toflea (în perimetrul fostei stații Peco Băiculescu Vasile). Locația servește drept platformă masivă de descărcare. Aici, basculantele de mare tonaj descarcă marfa, care este ulterior vândută fracționat direct din „cupa” utilajelor de tip încărcător frontal (volă/fadromă). Prețul standard practicat pe piața neagră este de 250-300 de lei per cupă pentru nisip sau mărgăritar sortat.

Hub-ul dintre Țigănești și Ungureni: Un al doilea punct de desfacere este operat de un interpus al lui Peneoașu. Aprovizionarea acestei locații este asigurată pe ruta Ionășești prin intermediul unui autocamion marca Scania de culoare roșie, utilizat exclusiv pentru transportul materialelor sustrase.

Operațiunea „Noaptea”: Exploatarea non-stop și dezastrul ecologic din Pădurea Movileni

În timp ce ziua „mărfurile” sunt comercializate ilegal sau introduse în stațiile de producție, noaptea are loc activitatea de extracție brută. Sub protecția întunericului, rețeaua logistică funcționează la capacitate maximă:

„Noapte de noapte, utilajele lucrează fără a fi deranjate de nicio autoritate. Sunt folosite în flux continuu un excavator și trei basculante de mare capacitate (dintre care două sunt operate de un șofer coordonat din zona Adjud)”, explică angajatul.

Materia primă este direcționată inițial către stația de sortare din Movileni pentru extragerea nisipului. Ulterior, surplusul este depozitat ilegal. În Pădurea de la Movileni, companiile controlate de „Târa” au creat depozite clandestine de balast de dimensiuni uriașe, distrugând ecosistemul forestier local și habitatele naturale, fără ca nicio agenție de monitorizare a mediului să intervină.

Pactul de neagresiune din albia Siretului

Investigația arată că în aceeași zonă a barajului operează și o a doua entitate, aparținând grupului Mistral. Sursele indică existența unui „pact de neagresiune” și a unei împărțiri stricte a sferelor de influență: firma Mistral exploatează perimetrele situate în proximitatea barajului, în timp ce structurile lui Peneoașu controlează arealul dinspre satul Movileni, ambele entități operând în afara cadrului legal de mediu.

Betonul și asfaltul utilizate în contractele publice din județ au la bază aceeași materie primă de contrabandă. Banii obținuți din bugetele locale sunt ulterior fragmentați și redirecționați pe filiere politice. Schema include trei piloni administrativi:

Comuna Drăgănești (Primar Liviu Condrache, PNL): Proiecte majore de infrastructură contractate, unde profiturile au fost împărțite direct între edil și executant.

Comuna Barcea (Primar Costel Zamfir, PNL): Contracte publice derulate sub același tipar de atribuire și execuție neconformă.

Comuna Pechea (Primar PSD): Livrări zilnice și sistematice. Două cife de beton dețineau ordin permanent de deplasare către Pechea, generând facturări de miliarde de lei vechi pentru drumuri și podețe executate la o calitate precară, reprezentând o operațiune clasică de spălare de bani.

Mecanismul de protecție: Mită în podul palmei

Imunitatea totală de care se bucură transporturile nocturne și activitatea balastierelor este explicată prin coruperea organelor de poliție locală. Martorii oculari descriu o scenă de flagrant ce îl implică direct pe reprezentantul legii din zonă:

„Șeful de post din comuna Movileni Pocris Catalin- (lângă Tecuci) protejează direct rețeaua. A fost observat în mod direct deplasându-se la biroul mobil (cașcarabeta) al lui Peneoașu. La salut, banii i-au fost pasați direct în podul palmei, după care polițistul i-a introdus imediat în buzunar. Totul se desfășoară la vedere.”

Abuzuri de muncă și sclavie fiscală: Salarii din mână și falsificarea statelor de plată

În subsidiarul evaziunii fiscale, managementul companiilor SC TRALMA SRL și SC BRIALBET SRL aplică un regim de teroare financiară asupra angajaților. Drepturile fundamentale prevăzute de Codul Muncii sunt total inexistente.

Refuzul drepturilor medicale: Concediile medicale nu se recunosc. În perioadele de ger extrem (cum a fost cazul în luna februarie a anului trecut), când conductele stațiilor de beton îngheață și activitatea se oprește, muncitorii care absentează din motive de boală sunt privați de salarii.

Sistemul plăților fracționate: Salariile nu se achită niciodată la timp și niciodată integral pentru tot personalul. Toate plățile se fac cash, direct „din mână”, fără documente justificative sau state de plată semnate.

Falsificarea controalelor ITM: În cazul în care se anunță un control oficial de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, schema se modifică instant. Angajații cu forme legale sunt obligați să semneze retroactiv statele de plată pe lunile anterioare. În schimb, cei aproximativ 100 de muncitori care activează complet „la negru” sunt evacuați de pe șantiere și trimiși în afara obiectivelor pentru a nu fi identificați de inspectori.

Penalități abuzive: Pe timp de iarnă, conducerea aplică rețineri discreționare din veniturile tuturor angajaților, sume cuprinse între 400 și 500 de lei fiind oprite abuziv din drepturile salariale ale fiecărui muncitor.

Va urma!