Administrația condusă de primarul Lia Olguța Vasilescu: investiții finalizate și recepționate, dar ținute în continuare în evidențe ca lucrări în curs, diferențe de reevaluare neînregistrate, patrimoniu inventariat formal, creanțe menținute nejustificat și plăți nelegale la instituții aflate în subordinea municipalității.
În spatele discursului triumfalist despre dezvoltare, modernizare și investiții, documentele financiare ale Municipiului Craiova arată o administrație în care patrimoniul public nu este reflectat corect, banii sunt raportați eronat, iar controlul intern pare incapabil să prevină abateri repetate.
Situațiile financiare ale municipiului au primit opinie cu rezerve, ceea ce înseamnă că au fost identificate erori cu influență semnificativă asupra imaginii financiare prezentate pentru anul 2024.
Investiții de 169 de milioane de lei ținute în continuare ca „lucrări în curs”
Cea mai gravă constatare privește menținerea în contul „active corporale în curs de execuție” a unor obiective de investiții care erau deja finalizate și recepționate.
Valoarea totală a acestor obiective este de 169.017.107 lei.
Din această sumă, peste 157 milioane de lei reprezintă bunuri aparținând domeniului public, peste 2 milioane de lei reprezintă obiecte de inventar, iar aproape 10 milioane de lei reprezintă bunuri aparținând domeniului privat amortizabil.
Cu alte cuvinte, administrația Craiovei a ținut în contabilitate ca fiind „în execuție” investiții care, în realitate, fuseseră finalizate.
Impactul asupra situațiilor financiare este uriaș: denaturarea raportărilor cu 159.116.577 lei.
Această situație arată o problemă majoră de administrare. Nu vorbim despre o virgulă pusă greșit într-un bilanț, ci despre sute de milioane de lei care nu au fost reflectate corect în evidențele municipiului.
Patrimoniul public, raportat greșit cu zeci de milioane de lei
O altă problemă majoră privește reevaluarea patrimoniului.
În contabilitatea municipiului nu au fost evidențiate diferențe din reevaluare în valoare de 35.380.354 lei.
Mai exact, contul destinat rezervelor din reevaluare prezenta un sold de 18.205.053 lei, deși diferențele rezultate din reevaluare ajungeau la 53.585.408 lei.
Asta înseamnă că valoarea reală a patrimoniului nu era reflectată corect în documentele financiare.
Pentru o administrație care vorbește constant despre investiții și dezvoltare, o asemenea neconcordanță este greu de justificat. Patrimoniul orașului nu este o anexă birocratică, ci baza pe care se construiesc politicile publice, investițiile și planificarea financiară.
Reevaluări făcute incomplet și active raportate greșit
Problemele nu se opresc aici.
Reevaluarea patrimoniului nu a fost făcută integral și corect, ceea ce a dus la nereflectarea corespunzătoare a valorilor activelor corporale din bilanț cu suma de 13.330.541 lei.
În unele cazuri, activele nu au fost reevaluate la valoarea justă, ținându-se cont de inflație, utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței. Rezultatul a fost subevaluarea activelor necurente cu 11.671.936 lei.
În alte cazuri, au fost reevaluate active care, la momentul reevaluării, erau menținute eronat în evidența contabilă, deși existau documente de restituire. Această situație a dus la supraevaluarea activelor și, implicit, a patrimoniului public.
În plus, în anul 2024 au fost constatate diferențe de reevaluare de 1.658.605 lei care nu au fost înregistrate în evidența contabilă până la finalul anului.
Imaginea care se conturează este aceea a unei administrații care nu are control deplin asupra propriului patrimoniu.
Inventariere formală: bunuri care există în acte, dar nu apar în gestiune
Inventarierea patrimoniului ar trebui să fie momentul în care administrația verifică exact ce bunuri are, unde se află, în ce stare sunt și ce valoare au.
La Craiova, inventarierea a fost tratată superficial.
Au fost identificate mai multe probleme:
investițiile în curs au fost inventariate formal, fără date privind stadiul fizic și valoric al lucrărilor;
nu s-a făcut inventarierea faptică a unor bunuri din domeniul public date în administrarea Creșei Craiova;
datele rezultate din inventarierea efectuată la 30 septembrie 2024 nu au fost actualizate cu intrările și ieșirile din perioada rămasă până la închiderea exercițiului financiar;
există terenuri care, deși au făcut obiectul unor restituiri, se regăsesc în continuare pe listele de inventariere;
nu s-a făcut inventarierea faptică pentru opt bunuri în valoare de 3.735.462 lei, care existau în evidența contabilă și tehnico-operativă a Direcției Patrimoniu, dar care nu se regăseau efectiv în gestiunea SC Termo Urban.
Această ultimă situație este extrem de gravă. Avem bunuri de aproape 3,7 milioane de lei care apar în hârtii, dar nu se regăsesc acolo unde ar trebui să fie.
Aceasta nu este administrație riguroasă. Este haos patrimonial mascat în documente contabile.
Creanțe europene de peste 8 milioane de lei menținute eronat în evidență
Municipiul Craiova a menținut eronat în categoria creanțelor din fonduri externe nerambursabile suma de 8.044.829 lei.
Este vorba despre cereri de rambursare solicitate la plată, dar care nu au fost decontate integral de organismul intermediar sau autoritatea de management, ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive ori decizii emise în perioada 2020–2024.
Practic, administrația a păstrat în evidență sume care nu mai reflectau realitatea financiară.
Din nou, imaginea contabilă a municipiului a fost denaturată.
Active subevaluate cu peste 3,8 milioane de lei
O altă abatere privește evidența analitică și sintetică a activelor necurente.
Prin înregistrări contabile eronate privind cheltuielile cu amortizarea, activele necurente au fost subevaluate cu 3.833.321 lei.
Și această abatere a fost remediată ulterior, dar faptul că a existat arată probleme serioase în modul în care administrația gestionează evidența patrimoniului.
Cheltuieli din 2023 băgate în 2024
Administrația Craiovei a înregistrat în anul 2024 cheltuieli pentru lucrări executate la zone verzi care, în realitate, aparțineau anului 2023.
Valoarea acestor cheltuieli este de 3.275.814 lei.
Efectul a fost supraevaluarea cheltuielilor raportate în contul de execuție și în contul de rezultat patrimonial al anului 2024.
Este o problemă clasică de contabilitate publică: cheltuielile trebuie raportate în anul în care au fost generate, nu mutate dintr-un exercițiu financiar în altul.
Obligații salariale supraevaluate cu peste 2,5 milioane de lei
La nivelul ordonatorului principal de credite, valoarea obligațiilor de plată către salariați și către bugetele publice a fost supraevaluată cu 2.588.300 lei față de sumele înscrise în situația recapitulativă aferentă salariilor din luna decembrie 2024.
Această abatere a avut efect asupra datoriilor curente și asupra rezultatului raportat în bilanț.
Cu alte cuvinte, nici măcar obligațiile salariale nu au fost reflectate corect.
Venituri subevaluate la spitalele din subordinea municipalității
În anul 2024, veniturile Spitalului Clinic Municipal Filantropia Craiova și ale Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova au fost subevaluate cu 2.276.401 lei.
Sumele provin din neînregistrarea contravalorii influențelor salariale în exercițiul financiar în care acestea au fost generate.
Este încă o dovadă că problemele contabile nu se limitează la aparatul central al primăriei, ci se extind și la instituțiile subordonate.
Creanțe păstrate pentru firme radiate
La finalul anului 2024, în evidența fiscală și contabilă a municipiului erau menținute creanțe bugetare de 2.258.688 lei pentru contribuabili persoane juridice radiați de la Oficiul Registrului Comerțului.
Cu alte cuvinte, Primăria Craiova continua să raporteze sume de încasat de la firme care nu mai existau.
Această practică umflă artificial activele și transmite o imagine falsă asupra sumelor care pot fi recuperate la bugetul local.
Bunuri dezmembrate menținute în contabilitate
În evidențele municipiului au fost menținute eronat active fixe corporale și bunuri din domeniul privat care fuseseră dezmembrate.
Valoarea acestora este de 603.622 lei.
Și această abatere arată lipsa unei curățenii contabile reale în patrimoniul orașului.
Plăți nelegale la Spitalul de Neuropsihiatrie
La Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova au fost efectuate plăți nelegale de 32.223 lei din subvenția primită de la Primăria Craiova.
Sumele au fost decontate pentru lucrări neexecutate la reparațiile laboratorului de analize medicale și ale sălii de curs, precum și pentru reparații curente și igienizarea unor secții clinice.
Aici nu mai vorbim doar despre înregistrări contabile greșite, ci despre bani publici plătiți pentru lucrări care nu au fost executate.
Plăți nejustificate la un proiect educațional
La obiectivul de investiții „Creșterea calității infrastructurii educaționale la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova” au fost identificate plăți nejustificate de 31.293 lei.
Acestea au fost cauzate de ajustarea valorii unor articole de lucrări suplimentare fără corespondență în oferta inițială.
Proiectul era finanțat prin Programul Operațional Regional 2014–2020, ceea ce face situația și mai sensibilă, fiind vorba despre bani destinați infrastructurii educaționale.
Plăți nelegale la Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trișcu”
La lucrările de reparații privind înlocuirea învelitorii la sala de sport a Liceului cu Program Sportiv „Petrache Trișcu” au fost constatate plăți nelegale de 20.765 lei.
Problema a apărut prin acceptarea la plată și decontarea unor tarife de manoperă mai mari decât cele din oferta declarată câștigătoare.
Aceasta este o abatere directă de la regulile de achiziție și decontare, cu efect asupra cheltuielilor publice.
Sporuri și indemnizații calculate greșit
La Serviciul Public Management Spitale au fost acordate indemnizații de concediu de odihnă mai mari decât cele prevăzute de lege, în lunile noiembrie și decembrie 2024.
Diferența identificată este de 10.836 lei.
La Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova au fost constatate și alte abateri privind acordarea drepturilor salariale, inclusiv spor de calculator de 15% acordat unui salariat care beneficia deja de spor pentru condiții periculoase în cuantumul maxim prevăzut de lege.
Tot la același spital au fost identificate plăți în plus către un salariat aflat în concediu medical, prin includerea în baza de calcul atât a indemnizației de concediu medical, cât și a indemnizației lunare pentru asistentul medical, deși aceasta fusese deja inclusă în baza de calcul.
Toate aceste exemple arată o administrație care nu reușește să țină sub control nici zona salarială a instituțiilor subordonate.
Audit intern insuficient
La nivelul Municipiului Craiova, activitatea de audit public intern este organizată și funcțională, dar nu s-a asigurat auditarea cu frecvența prevăzută de lege a tuturor activităților, atât la nivelul entității principale, cât și la nivelul entităților subordonate.
Această constatare explică, într-o anumită măsură, de ce asemenea probleme continuă să apară.
Când auditul intern nu acoperă toate activitățile în ritmul cerut de lege, riscul de erori, plăți nelegale, raportări greșite și administrare defectuoasă crește considerabil.
Administrația Lia Olguța Vasilescu trebuie să răspundă politic
Craiova nu poate fi administrată prin comunicate triumfaliste și prin fotografii de campanie. Când în documentele financiare apar investiții de 169 de milioane de lei ținute artificial în execuție, patrimoniu inventariat formal, bunuri care există în acte dar nu se regăsesc în gestiune, creanțe raportate pentru firme radiate și plăți nelegale la instituții subordonate, responsabilitatea politică ajunge inevitabil la vârful administrației locale.
Primarul Lia Olguța Vasilescu conduce o administrație care gestionează patrimoniul și bugetul unui municipiu important al României. Iar acest raport arată că, dincolo de imaginea publică atent construită, în interiorul mecanismului administrativ există deficiențe majore.
Nu este suficient ca unele abateri să fie remediate după ce au fost descoperite. Întrebarea reală este de ce au existat, cine le-a permis și câți ani au funcționat aceste mecanisme fără să fie corectate.
Pentru craioveni, concluzia este dură: în timp ce administrația locală vorbește despre dezvoltare, documentele financiare arată un oraș în care evidența patrimoniului, controlul cheltuielilor și raportarea banilor publici au fost afectate de erori de zeci și sute de milioane de lei.
Iar pentru Lia Olguța Vasilescu, acest raport nu poate fi tratat ca o simplă problemă tehnică. Este o radiografie severă a modului în care funcționează administrația pe care o conduce.
