Un decont de 20,5 milioane de lei în care numărul porcinelor despăgubite depășește efectivul consemnat în exploatație. Peste jumătate de milion de lei pentru carne insuficient justificată și medicamente distruse fără dispoziția necesară. Datorii de aproape trei milioane de lei neînregistrate. Constatările de la DSVSA Vrancea descriu deficiențe grave în administrarea banului public și în verificarea documentelor. Pentru directorul Mihai Cristinel, cunoscut public drept Cristinel Mihai, acestea se adaugă controversei privind eficiența controalelor la adăpostul de câini din Suraia.
Cristinel Mihai a preluat conducerea DSVSA Vrancea în ianuarie 2020, inițial interimar, după ce lucrase în instituție din 2015. Venea din domeniul sanitar-veterinar și al siguranței alimentelor și cunoștea deja mecanismele direcției pe care urma să o conducă. Acest parcurs face cu atât mai necesară explicarea deficiențelor consemnate în raportul de audit asupra situațiilor financiare ANSVSA din 2024, aprobat la 25 august 2026. La direcția vrânceană, documentul identifică probleme privind despăgubirile, salariile, contribuțiile, contabilitatea și patrimoniul. Constatările vizează operațiunile instituției, iar răspunderea managerială a directorului trebuie discutată pornind de la o întrebare precisă: cum au trecut aceste operațiuni prin verificările interne și ce măsuri au urmat după descoperirea lor?
Porcinele din decont depășesc efectivul din exploatație
Cea mai gravă constatare privește despăgubirile acordate unei societăți comerciale după confirmarea unui focar de pestă porcină africană. Numele firmei este anonimizat în raport, însă documentele și cifrele analizate sunt prezentate în detaliu. La data deciziei de ucidere, în exploatație erau consemnate 20.328 de porcine, dintre care opt deja decedate. În documentele de evaluare și despăgubire au apărut 21.324 de porcine, cu 996 mai multe decât efectivul total înregistrat. Potrivit auditului, despăgubirea trebuia raportată la 20.320 de animale, după scăderea celor opt decedate. Față de acest efectiv considerat eligibil, diferența rezultată prin calcul este de 1.004 porcine. Valoarea întregului decont pentru animale era de 20.537.530 lei, prejudiciul aferent diferențelor urmând să fie stabilit distinct.
Neconcordanțele nu se limitează la total. Numărul purceilor sugari crește între documentele inițiale și decont de la 4.077 la 5.120, cel al porcilor grași de la 6.407 la 7.660, iar tineretul porcin de la 5.502 la 5.557. Vieri apar nouă în loc de opt, scroafe apar 2.464 în loc de 2.458, iar categoria scrofițelor trece de la 536 la 514. În același timp, cele 1.340 de scrofițe înlocuitoare consemnate inițial nu mai apar distinct în decont. Aceste schimbări între categorii aveau nevoie de documente care să le explice, cu atât mai mult cu cât evaluarea despăgubirilor depinde de caracteristicile animalelor. DSVSA Vrancea nu a prezentat documentele justificative pentru diferențele identificate, iar această lipsă este consemnată explicit.
O direcție sanitar-veterinară trebuie să poată urmări exact efectivele dintr-un focar, categoriile de animale și documentele care justifică fiecare despăgubire. La Vrancea, tocmai această concordanță elementară nu a fost demonstrată în fața auditorilor. Raportul reține și stabilirea despăgubirilor în baza HG nr. 1214/2009, fără aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 122/2023 privind porcinele existente în exploatație la data deciziei de ucidere. Pentru Cristinel Mihai, explicațiile trebuie să pornească de la circuitul concret al dosarului: cine a verificat efectivele, cine a confruntat documentele, cine a aprobat operațiunile și de ce justificările nu au putut fi prezentate la control. Într-un decont de asemenea dimensiuni, verificarea numărului de animale este o condiție fundamentală pentru protejarea banului public.
Peste jumătate de milion de lei pentru carne insuficient justificată și medicamente fără dispoziție de distrugere
Pentru aceeași societate, DSVSA Vrancea a acordat 270.948,23 lei drept despăgubiri pentru produse și subproduse de origine animală, considerate pagube colaterale. Suma a fost stabilită folosind documente transmise de DSVSA Bacău, pentru 186.795,19 lei, DSVSA Călărași, pentru 59.985,19 lei, și DSVSA Suceava, pentru 24.167,85 lei. Dosarul nu demonstra însă corespunzător că respectivele cantități de carne proveneau de la exploatația despăgubită. Nu au fost prezentate nici documente emise de societatea beneficiară care să probeze relațiile comerciale cu firmele ale căror acte au stat la baza stabilirii despăgubirilor. Prin urmare, legătura dintre marfa distrusă și beneficiarul plății nu era susținută prin documentele necesare.
Cronologia actelor ridică o problemă suplimentară. Procesul-verbal pentru stabilirea pagubelor colaterale, încheiat la 21 februarie 2024, nu avea număr de înregistrare, în timp ce documentele transmise de cele trei direcții aveau numere de înregistrare ulterioare datei acestuia. DSVSA Vrancea avea obligația să verifice legalitatea și conformitatea actelor și să dețină documentele necesare în dosarul despăgubirii. Faptul că o parte dintre înscrisuri proveneau de la alte direcții nu înlătura răspunderea instituției care efectua plata. Banii au fost acordați, dar justificarea documentară a operațiunii a rămas insuficientă în fața auditului, într-un dosar în care fiecare cantitate și fiecare relație comercială trebuiau să poată fi urmărite.
Separat, direcția a plătit 234.818,81 lei pentru medicamente și produse farmaceutice predate unei societăți colectoare la 31 ianuarie 2024. Decizia autorității prevedea distrugerea furajelor, fără să dispună și distrugerea medicamentelor, deși existența acestei dispoziții era necesară pentru acordarea despăgubirii. Cele două categorii de plăți însumează 505.767,04 lei, separat de valoarea ce trebuie determinată pentru diferențele de porcine. Pentru aceste constatări, scrisoarea către conducere solicită verificarea prin Corpul de Control al ANSVSA, stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea sumelor, inclusiv a accesoriilor. Directorul DSVSA Vrancea trebuie să prezinte rezultatul acestor verificări, valoarea stabilită pentru recuperare și măsurile luate față de persoanele responsabile.
Aproape trei milioane de lei datorii, absente din evidențele corespunzătoare
Problemele financiare ale direcției nu se opresc la despăgubirile pentru pesta porcină. DSVSA Vrancea nu a înregistrat și raportat 970.061 lei, reprezentând datorii pentru acțiuni sanitar-veterinare desfășurate în perioada august–decembrie 2024. Omiterea obligațiilor a diminuat artificial datoriile și cheltuielile, prezentând un rezultat patrimonial mai bun decât cel real și afectând raportarea plăților restante. Nu era vorba despre o diferență de interpretare a unei prognoze, ci despre obligații aferente unor activități deja desfășurate, care trebuiau reflectate în situațiile financiare ale anului respectiv. Pentru această categorie, raportul consemnează transmiterea unor instrucțiuni de remediere, fără confirmarea distinctă a corectării integrale la Vrancea.
Alte 1.955.284 lei, reprezentând drepturi salariale acordate prin hotărâri judecătorești executorii, nu erau înregistrate în conturile specifice. Sumele nu fuseseră evidențiate anterior nici ca provizioane pentru litigii salariale. Împreună, cele două categorii însumează 2.925.345 lei datorii neînregistrate corespunzător, un total al obligațiilor omise din evidențe, nu un prejudiciu. Diferența este esențială pentru înțelegerea constatării, dar gravitatea administrativă rămâne: instituția nu își prezenta complet obligațiile de plată. Înregistrarea drepturilor stabilite de instanțe a fost corectată în timpul auditului, însă conducerea trebuie să explice de ce verificările interne nu au identificat situația înainte de întocmirea bilanțului.
Indemnizații de hrană necuvenite, dobânzi greșite și contribuții subevaluate
În perioada septembrie–decembrie 2024, DSVSA Vrancea a acordat indemnizații de hrană unor angajați care depășeau plafonul salarial aplicabil. Valoarea plătită nejustificat a fost de 10.800 lei, recuperată ulterior prin rețineri pe statele de plată, în februarie–aprilie 2025. Recuperarea este consemnată și trebuie prezentată, dar ea nu răspunde întrebării privind mecanismul care a permis plata. Condițiile de acordare trebuiau verificate înainte ca banii să fie virați, iar o instituție care controlează respectarea regulilor de către operatorii economici trebuie să aplice aceeași rigoare propriilor cheltuieli.
O altă verificare a identificat 3.930 lei plătiți suplimentar la drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești. Tranșele cuprindeau atât drepturile salariale, cât și dobânda, fiind actualizate cu indicele prețurilor de consum, după care la valoarea rezultată s-a aplicat din nou dobândă. Astfel, și componenta de dobândă deja inclusă a intrat în calculul care a generat plata în plus. Direcția a comunicat recalcularea și intenția recuperării din tranșele aferente, fără ca raportul să confirme recuperarea efectivă integrală. Tot la Vrancea, contribuția datorată bugetului pentru persoanele cu handicap neîncadrate a fost calculată greșit, cu 8.072 lei, diminuând obligația instituției. Recalcularea și înregistrarea contabilă au fost efectuate în timpul auditului. Privite împreună, aceste constatări arată că deficiențele afectau mai multe tipuri de operațiuni, de la verificarea eligibilității unui beneficiu salarial până la calcularea obligațiilor bugetare.
Patrimoniu nereevaluat și acte neprezentate pentru CSVSA Focșani
În administrarea patrimoniului, DSVSA Vrancea nu respectase obligația reevaluării terenurilor și construcțiilor cel puțin o dată la trei ani, astfel încât valoarea justă a bunurilor nu era stabilită la data bilanțului. Pentru imobilul CSVSA Focșani, instituția nu a prezentat documente care să ateste dreptul de administrare sau de proprietate, fiind anunțată inițierea unei acțiuni în instanță pentru obținerea actelor. Raportul nu cuantifică separat denaturarea aferentă imobilelor din Vrancea, dar constatarea este clară: situația juridică trebuia clarificată, bunul inventariat și reevaluat, iar diferențele înregistrate corespunzător. Conducerea avea de gestionat simultan atât corectitudinea valorilor contabile, cât și documentele care justificau administrarea patrimoniului public.
Suraia: controalele repetate și scandalul care a expus limitele supravegherii
Constatărilor financiare li se adaugă controversa privind adăpostul privat de câini din Suraia, operat de Vetmedan SRL. Dimensiunea activității era cunoscută public înainte de scandalul din februarie 2026. O investigație publicată în martie 2025 prezenta, pe baza evidențelor DSVSA Vrancea, 7.039 de câini capturați în 2024, dintre care 6.275 eutanasiați, 398 morți, 293 adoptați și 51 revendicați. Administratorul Daniel Lazăr susținea atunci că respectă termenele și procedurile și că nivelul adopțiilor nu depinde exclusiv de el. Aceste cifre arătau amploarea activității asupra căreia direcția exercita controlul și justificau o supraveghere atentă a condițiilor și procedurilor din adăpost.
În februarie 2026, publicarea imaginilor cu violențe asupra câinilor a adus în prim-plan eficiența verificărilor anterioare. Investigația Snoop, publicată și de HotNews, consemna 21 de controale efectuate de DSVSA Vrancea în ultimii trei ani. În răspunsul transmis la 15 ianuarie 2026, direcția susținea că nu identificase motive pentru sancțiuni sau sesizări penale privind nerespectarea procedurilor de eutanasiere. Contactat de jurnaliști, Cristinel Mihai a recunoscut existența sesizărilor, subliniind că acuzațiile trebuie verificate. A explicat că unele controale inopinate nu puteau fi realizate deoarece medicul și echipajul erau plecați la capturări, motiv pentru care verificările ajungeau să fie anunțate cu o zi înainte. Întrebat câte controale inopinate avuseseră loc efectiv, a răspuns: „N-am numărul acum”.
Existența unui număr mare de controale trebuie evaluată prin rezultatele lor. Pentru conducerea DSVSA Vrancea, explicația necesară privește obiectul verificărilor, documentele analizate, modul în care inspectorii au urmărit sesizările și probele pe care s-au bazat concluziile. Un control anunțat poate verifica anumite aspecte, dar afirmația că verificările inopinate erau uneori transformate în vizite anunțate ridică o problemă legitimă privind capacitatea instituției de a observa activitatea obișnuită din adăpost. Directorul trebuie să arate ce soluții a folosit pentru această limitare și cum s-a asigurat că verificările nu rămân dependente de disponibilitatea operatorului controlat.
„Nu a știut nimeni”: explicația directorului nu închide problema răspunderii manageriale
În reacțiile publice din februarie 2026, Cristinel Mihai a respins acuzația că direcția ar fi cunoscut și tolerat abuzurile. „Nu a ştiut nimeni ce se petrece acolo cu adevărat”, declara directorul, susținând că instituția nu avea obligația prezenței la fiecare capturare sau eutanasiere. Poziția sa a fost consemnată și criticată în presa locală. Negarea cunoașterii abuzurilor trebuie prezentată alături de acuzațiile publice, însă ea lasă deschisă discuția despre calitatea supravegherii: ce au constatat controalele, cum au fost evaluate sesizările și ce informații ajungeau la conducere? Răspunsurile pot fi susținute prin procese-verbale, măsuri dispuse și verificări ulterioare, documente care ar permite evaluarea activității instituției dincolo de declarații.
Activitatea adăpostului a fost suspendată în februarie, iar în august 2026 DSVSA Vrancea a dispus interzicerea activităților și anularea autorizației de funcționare, măsură relatată la 14 august de Radio România Actualități. Această evoluție trebuie inclusă în evaluarea cazului: instituția a intervenit și a luat o decizie administrativă concretă. Ea nu elimină însă necesitatea verificării modului în care s-a desfășurat supravegherea înaintea izbucnirii scandalului. Pentru un director aflat de ani la conducerea direcției, bilanțul controalelor trebuie să conțină și explicația limitelor lor, mai ales atunci când un caz ajunge să provoace o asemenea reacție publică.
Cristinel Mihai trebuie să prezinte rezultatele verificărilor și banii recuperați
Dosarele de despăgubire, erorile contabile și controversa Suraia au obiecte diferite, dar pun în discuție aceeași obligație managerială: organizarea unor verificări eficiente și urmărirea măsurilor până la îndeplinire. La pesta porcină există diferențe între efective și deconturi, documente insuficiente și despăgubiri pentru medicamente fără dispoziția necesară. În contabilitate, aproape trei milioane de lei datorii au fost omise din evidențele corespunzătoare. La salarii și contribuții, unele corecții au venit după identificarea erorilor. În cazul Suraia, conducerea trebuie să demonstreze ce au produs efectiv controalele repetate și cum au fost tratate semnalele primite.
Cristinel Mihai trebuie să prezinte valoarea prejudiciului stabilit în urma verificărilor privind despăgubirile, sumele recuperate efectiv și măsurile de răspundere dispuse. Trebuie explicat circuitul aprobării plăților și ce controale au fost schimbate pentru a preveni repetarea abaterilor. Pentru recomandările privind Vrancea incluse în scrisoarea către conducere, termenul este 31 decembrie 2026, iar stadiul implementării poate fi făcut public înainte de expirarea lui. Conducerea unei instituții de control se evaluează prin documente verificate înainte de plată, evidențe complete și intervenții eficiente. Constatările de la DSVSA Vrancea cer răspunsuri precise, iar directorul are obligația managerială să le ofere.
Așteptăm dreptul la replică al directorului Cristinel Mihai și al DSVSA Vrancea, însoțit de documentele privind verificările, recuperările și măsurile dispuse.
