Un dosar disciplinar deschis în 2022 împotriva unui cabinet de psihologie din Brașov se sprijină pe o „plângere a RATBV”. Doar că RATBV a transmis, de două ori și în scris, prin semnătura directorului general, că nu a făcut nicio plângere — ci doar o solicitare de punct de vedere, formulată „ca urmare a solicitării și sesizării verbale” a propriei sale angajate, psihologul Camelia Băncilă. Aceeași Camelia Băncilă apare, în actele Colegiului, în poziții de conducere ale comisiei care a instrumentat dosarul. Documentele pe care le-am consultat ridică întrebări serioase despre un posibil conflict de interese și despre legalitatea procedurii.
Punctul de plecare: dosarul disciplinar 76/2022
În toamna anului 2022, la Colegiul Psihologilor din România se înregistrează, sub numărul 2415/03.10.2022, un document care va deveni temeiul unui dosar disciplinar — Dosarul nr. 76/2022 — deschis împotriva unui psiholog cu drept de liberă practică dintr-un cabinet individual din Brașov.
Adresa prin care Comisia de Deontologie și Disciplină comunică psihologului deschiderea cercetării (R 2489/12.10.2022, semnată digital de președintele comisiei la acea dată, psih. pr. dr. Florin-Alin Sava) este lipsită de echivoc: dosarul are „ca obiect plângerea formulată de către RATBV SA, înregistrată sub nr. 2415/03.10.2022”, iar documentul ar viza „posibila săvârșire de către dvs. a unei abateri disciplinare”. Psihologului i se cer, în 15 zile lucrătoare, punctul de vedere și înscrisurile în apărare.
Cu alte cuvinte: regia de transport în comun din Brașov ar fi reclamat disciplinar un psiholog. O acuzație gravă pentru un practician a cărui activitate depinde de reputație și de avizele pe care le emite.
Problema: RATBV spune, negru pe alb, că nu a făcut nicio plângere
Aici intervine prima fisură majoră. La cererea cabinetului de psihologie, RATBV S.A. revine asupra propriei corespondențe și clarifică, prin adresa nr. 9123/03.06.2024 (înregistrată la Colegiu sub R 1519/05.06.2024) și semnată de directorul general Marian Geman, următoarele:
- adresa inițială nr. 11656/27.09.2022 — cea care a stat la baza dosarului 76/2022 — a fost o solicitare a unui punct de vedere către Colegiul Psihologilor, referitoare la anumite documente emise de cabinet;
această solicitare a fost formulată „ca urmare a solicitării și sesizării verbale formulate de către d-na psiholog Camelia Băncilă”; - adresa „nu a reprezentat sub nicio formă o plângere” împotriva activității cabinetului sau a psihologului, iar înregistrarea ei drept „plângere pentru o posibilă abatere disciplinară” este, în formularea regiei, „departe de intenția societății noastre și în neconcordanță cu simpla solicitare a unui punct de vedere”;
- regia preciza, totodată, că nu primise nicio comunicare oficială din partea Colegiului.
Două luni mai târziu, RATBV revine — adresa nr. 1071/09.08.2024, înregistrată sub R 2150/12.08.2024, semnată tot de directorul general Marian Geman — și cere expres Colegiului „să nu considerați documentele ca fiind plângere împotriva medicului, ci doar o solicitare de punct de vedere privitor la înscrisurile transmise în cursul anului 2022”. În aceeași adresă, regia pune Colegiului o întrebare directă: dacă „doamna Băncilă Camelia deține o anumită calitate în cadrul Colegiului” cu privire la această speță.
Întrebarea regiei nu este întâmplătoare — și răspunsul la ea este, probabil, miezul întregii povești.
Cine este Camelia Băncilă în acest dosar
Din documentele consultate rezultă o suprapunere de roluri care, cel puțin la nivel de aparență, este greu de împăcat cu standardele de imparțialitate.
Pe de o parte, Camelia (Elena) Băncilă este, potrivit propriei pagini a Colegiului Psihologilor – Filiala Brașov, secretar al filialei teritoriale Brașov, filială care arondează trei județe: Brașov, Harghita și Covasna (pe site apare ca „Vașarhelyi (Băncilă) Camelia Elena”).
Pe de altă parte, într-o adresă a Colegiului din 11.11.2024 (R 3199/11.11.2024), referitoare chiar la Dosarul 76/2022, ea figurează ca președinte al structurii căreia i se adresează cabinetul (vicepreședinte fiind menționat Alexa Petrică) — adresă care invocă, ironic, tocmai principiul prezumției de nevinovăție din Codul de procedură disciplinară.
Iar suprapunerea cea mai sensibilă, ridicată de însăși RATBV: Camelia Băncilă este angajată ca psiholog la RAT Brașov, instituția în numele căreia a plecat solicitarea de punct de vedere care a fost ulterior tratată drept „plângere”. Practic, potrivit clarificărilor regiei, persoana de la a cărei „sesizare verbală” a pornit demersul RATBV este și o persoană cu funcție în interiorul Colegiului care a instrumentat dosarul rezultat. Este exact configurația pe care orice cod deontologic o evită prin reguli de incompatibilitate și abținere.
Întrebarea legitimă de interes public, pe care o adresăm și Colegiului, și conducerii RAT Brașov, este simplă: cum poate aceeași persoană să fie, în același timp, sursa unei sesizări dinspre o instituție publică și factor de decizie în comisia care judecă efectele acelei sesizări?
Argumentul de nulitate: o procedură care „nu ar fi trebuit să existe”
Apărarea cabinetului — formulată în adrese succesive către Colegiu și către președintele acestuia, dr. Constantin-Edmond Crancsner (de pildă adresa nr. 3/03.06.2024, R 1488/03.06.2024) — nu se rezumă la a contesta fondul, ci atacă însăși legalitatea deschiderii dosarului.
Argumentul, întemeiat pe Codul de procedură disciplinară din 24.11.2018, este următorul:
conform art. 10 al. 1, plângerea împotriva unui psiholog cu drept de liberă practică „se adresează exclusiv Comisiei de deontologie și disciplină” — în timp ce documentul RATBV era adresat Colegiului și doar „spre știința” comisiei;
conform art. 10 al. 4, o plângere poate sta la baza cercetării numai dacă conține datele de identificare ale psihologului reclamat (nume, prenume, telefon, e-mail), obiectul plângerii și descrierea faptelor prin care s-ar fi încălcat reglementări profesionale — elemente care, susține apărarea, lipsesc din documentul-temei;
conform art. 9 al. 1, completarea în scris a plângerii este o condiție de declanșare a procedurii, iar „orice altă formă de plângere se consideră nulă de drept”.
Pe acest temei, cabinetul a cerut Colegiului, în scris, să comunice dacă menține calificarea de „plângere” și dacă dosarul se clasează, avertizând că o procedură desfășurată cu încălcarea dreptului la apărare „este lovită de nulitate absolută”. A solicitat, prin avocat, consultarea și fotocopierea dosarului 76/2022 (cerere din 08.11.2024). Din documentele puse la dispoziție nu rezultă un răspuns de fond al Colegiului la aceste solicitări — o tăcere care, în sine, este o problemă, atâta vreme cât regulamentul invocă celeritatea și dreptul la apărare ca principii.
Mai mult, o adresă internă a Colegiului — R 3064/24.10.2024, semnată de președintele Comisiei de psihologia muncii, transporturilor și serviciilor, psih. principal Laura-Cristina Pătruț — confirmă că ambiguitatea era percepută chiar în interiorul instituției: comisia cere clarificări și constată că, până la acea dată, nu primise un răspuns la întrebarea dacă documentul R 2415/03.10.2022 „reprezintă o plângere formulată din partea RATBV S.A.” împotriva psihologului. Aceeași adresă confirmă, de altfel, și denumirea sub care era operat dosarul în evidențele Colegiului — „RATBV S.A. versus” psihologul reclamat — adică exact formula de litigiu pe care regia o respinge.
Avem, așadar, o situație în care: presupusa parte reclamantă (RATBV) neagă în scris că ar fi reclamat; o structură internă a Colegiului cere lămuriri pentru că nu înțelege dacă există sau nu o plângere; iar dosarul continuă să fie tratat ca „plângere RATBV versus psiholog”.
Un tipar mai vechi: plângeri penale care s-au clasat
Documentele indică faptul că presiunea asupra acestui cabinet nu este izolată la dosarul din 2022. Anterior, Colegiul Psihologilor din România — prin reprezentantul său legal de la acel moment, Ion Dafinoiu — formulase plângeri penale, instrumentate la Brașov sub nr. unic 7293/P/2020, pentru presupusa „exercitare fără drept a unei profesii sau activități” (art. 348 Cod penal).
Finalul acestor demersuri este consemnat oficial: prin referatul cu propunere de clasare al Poliției Municipiului Brașov (nr. 300966/2020) și prin soluția de clasare comunicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov (dosar 7293/P/2020, soluție din 29.07.2022). Organul de cercetare a constatat că, din administrarea probatoriului, nu a rezultat că persoana vizată ar fi exercitat acte specifice profesiei de psiholog în forma infracțiunii reclamate.
Dincolo de soluția în sine, succesiunea — plângeri penale formulate prin filiala/Colegiul Psihologilor, finalizate prin clasare, urmate, la scurt timp, de un dosar disciplinar bazat pe o „plângere” pe care presupusa reclamantă o dezminte — conturează, în percepția apărării, un tipar de hărțuire administrativă cu efecte reale: costuri de avocatură, timp și uzură. Acestea sunt afirmații ale părții reclamate, pe care le prezentăm ca atare; ceea ce nu este afirmație, ci document, este faptul că plângerile penale s-au clasat.
Profimed: o condamnare penală reală și o întrebare deschisă
Un al doilea fir al poveștii privește o societate comercială din zona avizelor psihologice: SC PROFIMED L.M. CLINIQUE SRL Brașov.
Aici nu este vorba de o suspiciune, ci de o hotărâre judecătorească aflată pe portalul instanțelor. În dosarul 16847/197/2021 al Judecătoriei Brașov, având ca obiect abuzul în serviciu (art. 297 Cod penal), prin sentința 704/2023 (02.05.2023) au fost dispuse condamnări în primă instanță. Printre persoanele condamnate:
Rențea-Diaconu Anca — 2 ani și 4 luni închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată, cumulat cu fals intelectual, pedeapsă rezultantă de 2 ani și 8 luni, cu suspendare sub supraveghere;
- Bunghiuz Laura-Mădălina — 2 ani și 4 luni pentru complicitate la abuz în serviciu, plus participație improprie la fals intelectual, rezultanta de 2 ani și 8 luni, cu suspendare;
- SC Profimed L.M. Clinique SRL Brașov — amenzi penale (44.000 lei și 30.000 lei, rezultanta 54.000 lei) pentru complicitate la abuz în serviciu și participație improprie la fals intelectual.
Sentința a fost pronunțată cu drept de apel; caracterul ei definitiv urmează a fi verificat în evidențele instanțelor. Important pentru cititor: aceste condamnări privesc fapte legate de avize/fișe medicale tip siguranța transporturilor, exact zona în care se intersectează interesele descrise în acest dosar.
Sursele apropiate cabinetului susțin că aceeași societate ar fi în prezent din nou în relație contractuală cu RAT Brașov și ar avea legături în zona politică locală. Acestea sunt, deocamdată, afirmații neconfirmate documentar și le tratăm ca linii de verificare, nu ca fapte stabilite. Ce este documentat public: reprezentantul Profimed în dosarul penal de mai sus poartă numele Bunghiuz, iar într-un material de presă din 2017 figura, ca ales local PSD la Brașov, o persoană cu numele Marius Bunghiuz. Dacă există sau nu o legătură de familie și, mai ales, dacă această legătură a influențat în vreun fel atribuirea unor contracte publice sunt întrebări care merită un răspuns oficial — nu o concluzie pripită. Le formulăm explicit, ca întrebări către RAT Brașov.
Întrebările care rămân fără răspuns
Tabloul care rezultă din documente — nu din opinii — este următorul: un dosar disciplinar întemeiat pe o „plângere” negată de presupusa reclamantă; o angajată a instituției-sursă care deține, simultan, funcții în structurile Colegiului implicate în dosar; argumente de nulitate procedurală netranșate; un istoric de plângeri penale clasate; și, în fundal, o societate cu condamnare penală activă în exact aceeași piață.
Pentru ca acest material să-și păstreze valoarea de anchetă, și nu de rechizitoriu, adresăm public următoarele întrebări și oferim drept la replică:
Către Colegiul Psihologilor din România (președinte dr. Constantin-Edmond Crancsner; Comisia de Deontologie și Disciplină): pe ce bază legală a fost calificat drept „plângere” documentul RATBV nr. 11656/27.09.2022, în condițiile în care regia a dezmințit în scris, de două ori, această calificare? A fost verificată compatibilitatea participării doamnei Camelia Băncilă, dată fiind dubla sa calitate? De ce nu s-a răspuns solicitărilor de clasare și de acces la dosar formulate de psihologul reclamat?
- Către conducerea RAT Brașov (director general Marian Geman): a fost solicitarea către Colegiu rezultatul unei inițiative instituționale sau, așa cum precizează chiar adresele regiei, al „sesizării verbale” a propriei angajate?
- Există vreo relație contractuală, trecută sau prezentă, cu SC Profimed L.M. Clinique SRL, și în ce condiții a fost atribuită?
- Către psihologul Camelia (Elena) Băncilă: care este, punctual, rolul dumneaei în Dosarul 76/2022, având în vedere calitatea de angajată RAT și funcțiile deținute în structurile Colegiului?
