În contextul în care „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030” recomandă transformarea a 10% din teritoriul Uniunii în zone prioritare pentru biodiversitate (ZPB), România a obținut o finanțare istorică prin PNRR. Este vorba despre 370 de milioane de euro alocați Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate. Cu toate acestea, implementarea acestui proiect a scos la iveală o rețea de interese, contracte controversate și decizii luate direct din spatele ecranelor, care riscă să afecteze grav atât proprietatea privată, cât și activitățile economice din România.
Licitația principală pentru stabilirea zonelor ce urmează a fi protejate, în valoare de 23 de milioane de lei, a fost adjudecată în anul 2023 de o asociere de firme formată din PRO BIODIVERSITAS SRL, OMNIA DEVELOPMENT SRL și M&S ECOPROIECT SRL. La conducerea acestui grup de companii se află Emilian Aristide Burdușel, un fost angajat al Ministerului Mediului, și Ana Maria Corpade. Cei doi sunt o prezență constantă în contractele cu această instituție din ultimii zece ani, câștigând anterior și o licitație de 90 de milioane de lei pentru planurile de management ale parcurilor naturale gestionate de Romsilva — un contract care, în prezent, face obiectul investigațiilor derulate de inspectorii antifraudă de la DLAF și procurorii DNA.
Modul de lucru al echipei câștigătoare ridică grave semne de întrebare cu privire la corectitudinea cheltuirii banilor publici. După adjudecarea contractului, Burdușel și Corpade au subcontractat o serie de membri ai unor ONG-uri pentru a identifica viitoarele zone prioritare. Printre aceștia se numără Dănuț Hulea (Societatea Ornitologică Română), Ileana Antonela Mica și Alexandra Stoica (ambele angajate la PRO BIODIVERSITAS SRL), precum și George Bouroș (reprezentant al Wild Carpathia Adventure SRL și angajat al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate).
Deși impactul declarării acestor zone este uriaș, trasarea hărților s-ar realiza exclusiv din birou, folosind platforma Google Maps, fără a exista studii tehnice aprofundate sau vizite în teren. Lipsa unei documentări reale a dus la situații absurde: o bază militară NATO de la Cincu, județul Brașov, a ajuns să fie declarată zonă de protecție strictă. Mai mult, experții au ignorat complet consultarea unităților administrativ-teritoriale și a proprietarilor de terenuri, încălcând dreptul la proprietate garantat de Constituție, totul cu scopul de a atinge și chiar depăși pragul de 10% cerut de Comisia Europeană pentru a-și asigura finanțări viitoare.
Reacțiile autorităților locale și ale cetățenilor afectați, care s-au trezit peste noapte cu terenurile și casele vizate de restricții, nu au întârziat să apară. Zeci de primării au solicitat întâlniri și explicații de la echipa lui Burdușel, însă demersurile s-au concretizat doar în ședințe ambigue și lipsite de vreun rezultat. Când presiunea asupra Ministerului Mediului a crescut din partea comunităților ale căror investiții riscau să fie blocate, grupul de consultanți a primit imediat sprijin extern.
O rețea vocală de reprezentanți ai unor organizații de mediu — printre care Valentin Sălăgeanu (Greenpeace România), Gabriel și Ciprian Păun (Agent Green), Ciprian Gălușcă (Platforma pentru Adaptare Climatică), Antoniu Bumb (Declic), Alexandru Găvan (Fundația Centura Verde) și Alexandru Teleagă (Altitude) — a făcut scut în jurul asocierii de firme. Aceștia au inițiat zeci de apeluri, petiții și sesizări către Comisia Europeană și Ministerul Mediului, punând presiune pe autorități să ignore plângerile cetățenilor și să accepte desemnarea unor suprafețe cât mai mari drept ZPB, sub pretextul că natura trebuie protejată în detrimentul oamenilor.
Dincolo de discursul ecologist, motivația principală a acestui demers se conturează în jurul banilor publici. Aceiași Emilian Burdușel și Ana Maria Corpade au câștigat și contractul pentru elaborarea „Strategiei Naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2030”. În acest document strategic esențial, ei au introdus strategic o prevedere care vizează atragerea de fonduri din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru proiecte de conservare.
Astfel, într-o perioadă în care AFM întâmpină dificultăți în a susține financiar programe de interes național precum „Rabla” sau „Casa verde fotovoltaice”, cadrul legislativ este modificat din interior pentru ca aceleași firme și ONG-uri să continue să fie plătite cu sume uriașe din banii statului.
