Finanțele Orașului Hârșova pentru anul 2025 scot la iveală o succesiune de nereguli care ridică întrebări serioase asupra modului în care administrația condusă de primarul Viorel Ionescu își construiește bugetul, urmărește veniturile, contabilizează patrimoniul și respectă regulile privind cheltuirea banului public. De la venituri proprii bugetate la 37,47 milioane de lei, în condițiile în care încasările anului precedent fuseseră de numai 17,21 milioane, până la plăți de peste 306.000 de lei peste plafonul legal aplicabil, facturi de peste 200.000 de lei trecute în exercițiul financiar greșit și achiziții directe pentru care obligațiile de transparență în SEAP nu au fost respectate la termen, tabloul financiar al anului 2025 este departe de imaginea unei administrații fără probleme.
Primarul Viorel Ionescu conduce o administrație care, în anul financiar 2025, a acumulat mai multe abateri și erori considerate suficient de importante pentru a influența situațiile financiare ale orașului. Nu vorbim despre o singură factură înregistrată greșit sau despre o scăpare administrativă izolată, ci despre probleme care ating zone esențiale ale funcționării unei primării: fundamentarea bugetului, colectarea taxelor, evidența patrimoniului, disciplina cheltuielilor, contabilitatea, achizițiile publice și controlul intern. Unele dintre nereguli au fost corectate ulterior, chiar în timpul verificărilor, însă existența lor la momentul închiderii exercițiului financiar ridică inevitabil întrebarea cât de eficiente au fost mecanismele interne de control ale administrației locale.
Un buget construit pe venituri de 37,47 milioane de lei, după ce orașul încasase doar 17,21 milioane
Cea mai puternică problemă pornește chiar de la construcția bugetului local. Pentru anul 2025, administrația Hârșova a prevăzut venituri proprii în valoare de 37.477.484 de lei, deși încasările anului precedent se ridicaseră la numai 17.212.841 de lei. Diferența dintre cele două valori este de aproximativ 20,26 milioane de lei, iar situația devine cu atât mai greu de explicat cu cât rezultatele anilor anteriori arătau deja incapacitatea administrației de a realiza veniturile programate. Gradul de realizare a veniturilor fusese de numai 69,26% în 2023, iar în 2024 coborâse și mai mult, la 58,10%. În aceste condiții, regulile bugetare impuneau ca veniturile proprii să fie fundamentate ținând cont de nivelul efectiv al încasărilor, nu printr-o estimare care aproape dubla performanța financiară a anului precedent.
Problema nu este doar una contabilă și nici nu poate fi redusă la optimismul cu care o administrație își proiectează veniturile. Atunci când veniturile sunt supraestimate, întregul buget riscă să fie construit pe resurse care există pe hârtie, dar care nu ajung efectiv în conturile orașului. Consecința identificată în cazul Hârșova este tocmai riscul angajării unor cheltuieli fără existența surselor de finanțare, ceea ce transformă diferența de peste 20 de milioane de lei într-o problemă serioasă de disciplină bugetară. Administrația condusă de Viorel Ionescu trebuie să ia până la 31 decembrie 2026 măsuri pentru ca fundamentarea viitoarelor bugete să respecte prevederile legale.
Venituri supraestimate pe hârtie, dar taxe care nu erau stabilite în toate cazurile
Există și un paradox care pune administrația locală într-o lumină și mai nefavorabilă. În timp ce Primăria își proiecta venituri proprii de peste 37 de milioane de lei, verificările au arătat că nu erau urmărite corespunzător nici măcar toate sursele fiscale existente în oraș. Compararea informațiilor privind firmele cu sedii sau puncte de lucru în Hârșova a scos la iveală situații în care persoane fizice dețineau imobile folosite pentru desfășurarea unor activități economice, dar respectivele spații nu fuseseră declarate compartimentului de taxe și impozite ca fiind utilizate în scop nerezidențial. În consecință, impozitul corespunzător acestei destinații nu fusese stabilit în toate cazurile.
Impactul este direct asupra bugetului local: diminuarea veniturilor fiscale prin nestabilirea și neîncasarea impozitului aferent unor clădiri cu destinație nerezidențială. Nu există în documentele analizate o valoare totală stabilită pentru aceste venituri, astfel încât nu poate fi vorba despre atribuirea arbitrară a unui prejudiciu. Cert este însă că Primăria trebuie acum să verifice întreaga bază de date cu agenții economici care au sedii sau puncte de lucru în Hârșova, să identifice imobilele aflate în această situație și să stabilească, urmărească și încaseze impozitele datorate în interiorul termenului legal de prescripție. Imaginea este greu de ignorat: administrația estima venituri cu peste 20 de milioane de lei peste încasările anului precedent, în timp ce nu reușise să identifice complet nici baza reală de impozitare existentă în oraș.
Parcul fotovoltaic era terminat din 2024, dar la sfârșitul lui 2025 figura tot ca investiție în curs
Problemele continuă în evidența patrimoniului Orașului Hârșova. Investiția denumită „Parc Fotovoltaic” fusese finalizată și recepționată, procesul-verbal fiind încheiat la data de 31 decembrie 2024. În mod normal, după finalizarea și recepția unei investiții, aceasta trebuie scoasă din categoria lucrărilor în curs și înregistrată în categoria corespunzătoare activelor fixe. La Hârșova, acest lucru nu s-a întâmplat nici măcar până la 31 decembrie 2025, adică la un an după recepția obiectivului. Parcul continua să figureze în contul contabil 231, destinat „Imobilizărilor corporale în curs de execuție”, ca și cum investiția nu ar fi fost încă finalizată.
Această eroare a avut drept consecință prezentarea eronată a elementelor patrimoniului, fiind afectată fidelitatea cu care situațiile financiare reflectau poziția financiară a administrației. Situația a fost remediată abia în timpul verificărilor, prin nota contabilă nr. 266 din 5 mai 2026, când activele au fost transferate în contul corespunzător echipamentelor tehnologice. Dincolo de corectarea contabilă ulterioară, cazul ridică o întrebare firească despre modul în care este urmărit patrimoniul orașului: cum poate o investiție recepționată oficial la sfârșitul anului 2024 să rămână, pe tot parcursul anului următor, contabilizată drept lucrare în curs?
Peste 306.000 de lei, plăți efectuate peste plafonul permis în ultimele trei luni ale anului
O altă problemă financiară importantă privește perioada octombrie-decembrie 2025, când administrațiile publice erau obligate să respecte anumite limite privind plățile lunare efectuate la categoria „Bunuri și servicii”. Acestea nu puteau depăși, cu excepțiile prevăzute expres de legislație, media plăților realizate în perioada ianuarie-septembrie 2025, majorată cu 10%. La Hârșova, după luarea în calcul inclusiv a excepțiilor permise, au fost stabilite plăți efectuate peste limita legală în valoare de 306.605,46 lei.
Este important de precizat că această sumă nu este calificată drept prejudiciu și nu există o constatare potrivit căreia banii ar fi dispărut sau ar fi fost însușiți de cineva. Problema este alta și este suficient de serioasă în sine: administrația nu a respectat plafonul de cheltuieli pe care legea îl impunea în acea perioadă. Pentru că respectivele prevederi au avut caracter temporar și au fost aplicabile numai între 2 octombrie și 31 decembrie 2025, nu a mai fost formulată o recomandare de recuperare sau remediere. Rămâne însă realitatea contabilă a celor 306.605,46 lei plătiți peste limitele stabilite, într-o perioadă în care administrațiile locale trebuiau tocmai să își tempereze anumite categorii de cheltuieli.
Facturi de 202.160 de lei din 2024 au ajuns pe cheltuielile anului 2025
Contabilitatea Primăriei Hârșova mai prezintă o problemă în cazul a trei facturi pentru utilități și servicii, cu o valoare totală de 202.160,01 lei. Facturile fuseseră emise în anul 2024, dar au fost achitate în 2025. Plata lor în anul următor nu reprezenta în sine o neregulă; problema a apărut pentru că respectivele cheltuieli au fost recunoscute direct în contabilitatea anului 2025, odată cu efectuarea plății, deși aparțineau exercițiului financiar 2024. Prin această operațiune a fost încălcat principiul independenței exercițiilor financiare și al contabilității pe bază de angajamente.
Efectul consemnat este denaturarea contului de rezultat patrimonial aferent anului 2025, ceea ce înseamnă că situația financiară prezentată pentru acel exercițiu a fost influențată de cheltuieli care aparțineau de fapt anului anterior. Și această eroare a fost corectată în timpul verificărilor, prin nota contabilă nr. 261 din 30 aprilie 2026. Avem, așadar, încă o situație în care evidența financiară a Primăriei a fost adusă în ordine după declanșarea verificărilor, nu prin funcționarea preventivă a propriilor mecanisme de control.
Achiziții directe fără respectarea la termen a obligațiilor de transparență în SEAP
Problemele ajung și într-o zonă extrem de sensibilă pentru orice administrație publică: achizițiile directe. Primăria Hârșova a realizat mai multe achiziții directe de produse și servicii fără utilizarea catalogului electronic SEAP. Realizarea unei achiziții directe în afara catalogului nu înseamnă automat că achiziția este ilegală, însă legislația impune în asemenea situații obligații clare de transparență. Autoritatea contractantă trebuie să transmită trimestrial în SEAP notificări privind respectivele cumpărări, grupate pe necesități și conținând cel puțin obiectul, cantitatea, valoarea și codul CPV al achiziției.
La Hârșova, aceste notificări nu au fost transmise la termen. Prin această omisiune au fost afectate obligațiile de transparență și tratament egal din sistemul de achiziții publice. Situația a fost remediată ulterior, în timpul verificărilor, când Primăria a transmis notificările restante în SEAP. Faptul că informațiile au devenit publice ulterior nu șterge însă perioada în care achizițiile respective nu au beneficiat de nivelul de transparență impus de lege. Într-un domeniu în care fiecare administrație ar trebui să poată arăta fără ezitare ce cumpără, de la cine și cu ce bani, remedierea transparenței abia după intervenția controlului extern nu poate fi prezentată drept un exemplu de bună administrare.
Audit intern cu un singur om și 13 neconformități descoperite în propria administrație
Tabloul devine mai relevant atunci când analizăm mecanismele care ar fi trebuit să prevină asemenea probleme. Primăria Hârșova dispune de un compartiment de audit public intern cu un singur auditor, aflat în subordinea directă a ordonatorului principal de credite. În același timp, niciuna dintre cele șase entități publice subordonate, coordonate sau aflate sub autoritatea Primăriei nu are propria structură de audit intern, astfel încât activitatea trebuie realizată prin ordonatorul superior. În anul 2025 au fost planificate trei misiuni de asigurare și una de consiliere, însă au fost realizate numai două misiuni de asigurare și una de consiliere, ceea ce înseamnă un grad de realizare de 75%.
Mai important decât procentul sunt rezultatele controalelor care totuși au fost efectuate. În domeniul resurselor umane au fost identificate șase neconformități, iar în zona referitoare la Strategia Națională Anticorupție 2021–2025 au fost descoperite alte șapte neconformități. În total, propriul sistem de audit al administrației a formulat 13 recomandări pentru 13 neconformități. La momentul evaluării, recomandările nu fuseseră încă implementate, dar trebuie precizat că termenele pentru punerea lor în aplicare nu expiraseră. Problema structurală este însă mai amplă: la nivelul Primăriei Hârșova și al instituțiilor subordonate nu a fost asigurată auditarea tuturor activităților cel puțin o dată la patru ani, așa cum ar trebui să funcționeze un sistem complet de audit public intern.
Mai multe probleme au fost corectate abia în timpul verificărilor
Există un fir comun care traversează o bună parte dintre constatările referitoare la administrația Hârșova. Parcul fotovoltaic, deși terminat din 2024, a fost trecut în contul contabil corect în mai 2026. Cele trei facturi însumând 202.160,01 lei au fost reglate contabil la 30 aprilie 2026. Notificările pentru achizițiile directe au fost transmise în SEAP tot în timpul verificărilor. Faptul că administrația a intervenit și a corectat erorile este relevant și trebuie consemnat, însă la fel de relevant este momentul în care aceste corecții au avut loc.
O administrație performantă ar trebui să dispună de suficiente filtre interne pentru ca o investiție finalizată să nu rămână un an întreg înregistrată drept lucrare în curs, facturile să fie recunoscute în exercițiul financiar corect, iar obligațiile de transparență pentru achizițiile directe să fie îndeplinite fără să fie nevoie ca un control extern să constate omisiunile. Tocmai aici apare problema politică pentru primarul Viorel Ionescu: nu fiecare înregistrare contabilă este făcută personal de primar, dar primarul conduce aparatul administrativ și, în calitate de ordonator principal de credite, poartă responsabilitatea instituțională pentru modul în care sunt gestionate finanțele orașului.
Un an financiar care lasă administrația Viorel Ionescu cu multe explicații de dat
Nu există în aceste constatări o acuzație că Viorel Ionescu ar fi însușit bani publici și nici nu putem transforma plățile de 306.605,46 lei peste plafon sau facturile de 202.160,01 lei într-un prejudiciu penal care nu a fost stabilit. O investigație serioasă trebuie să facă această diferență. Ceea ce există însă sunt suficiente date concrete pentru a pune sub semnul întrebării calitatea administrării financiare din Primăria Hârșova în anul 2025: venituri proprii de 37,47 milioane de lei bugetate după un an în care se încasaseră doar 17,21 milioane, taxe locale care nu fuseseră stabilite în toate cazurile în care imobilele erau utilizate economic, un parc fotovoltaic finalizat dar menținut contabil ca investiție în curs, plăți de 306.605,46 lei peste plafonul aplicabil, facturi de 202.160,01 lei trecute în exercițiul financiar greșit și achiziții directe pentru care transparența obligatorie nu a fost asigurată la termen.
Peste toate acestea se suprapune situația controlului intern: un singur auditor pentru Primărie și instituțiile aflate în subordine, numai 75% dintre misiunile programate realizate în 2025, 13 neconformități identificate în domeniul resurselor umane și al Strategiei Naționale Anticorupție și imposibilitatea sistemului existent de a audita toate activitățile Primăriei și ale entităților subordonate cel puțin o dată la patru ani. Privite separat, unele dintre aceste probleme pot părea simple erori administrative sau contabile. Privite împreună, ele descriu însă o administrație în care mecanismele de planificare, evidență, transparență și control au prezentat vulnerabilități pe mai multe paliere în același exercițiu financiar.
Situațiile financiare ale Hârșovei nu au fost respinse în totalitate. Concluzia a fost una cu rezerve, ceea ce înseamnă că, exceptând efectele problemelor identificate, acestea prezintă sub aspectele semnificative o imagine reală și fidelă. Dar tocmai existența acestor rezerve este relevantă: problemele au fost suficient de importante pentru a influența opinia asupra situațiilor financiare consolidate ale orașului.
Pentru Viorel Ionescu, problema nu mai poate fi redusă la explicația că un contabil a greșit un cont sau că un funcționar a uitat o notificare. Când într-un singur exercițiu financiar apar simultan probleme de fundamentare a veniturilor, colectare fiscală, evidență patrimonială, disciplină a cheltuielilor, contabilitate, transparență a achizițiilor și audit intern, întrebarea devine una despre funcționarea întregului aparat administrativ. Cum a fost posibil ca toate aceste nereguli să existe în administrația condusă de Viorel Ionescu și de ce o parte dintre ele au fost corectate abia după declanșarea verificărilor?
Hârșovenii sunt cei care alimentează bugetul local prin taxe și impozite și tot ei sunt beneficiarii investițiilor și serviciilor finanțate din acești bani. Tocmai de aceea au dreptul la mai mult decât promisiuni despre dezvoltare: au dreptul la un buget construit pe venituri realiste, la colectarea corectă a taxelor, la o evidență exactă a patrimoniului, la respectarea limitelor de cheltuieli și la transparență atunci când Primăria cumpără produse și servicii din bani publici. Iar pentru toate acestea, responsabilitatea politică finală se oprește la conducerea administrației locale.
