Aproape un miliard de lei. Aceasta este dimensiunea neconcordanțelor descoperite între evidența contabilă analitică și cea sintetică pentru mai multe conturi de active ale Sectorului 5. Mai exact, 938.548.227 de lei, o sumă uriașă care ridică întrebări serioase despre modul în care a fost ținută contabilitatea uneia dintre cele mai importante administrații locale din București. Nu vorbim despre 938 de milioane de lei dispăruți și nici despre un prejudiciu stabilit la această valoare, ci despre diferențe contabile atât de mari încât au afectat realitatea și exactitatea informațiilor prezentate în situațiile financiare ale Sectorului 5.
Situația devine cu atât mai gravă cu cât nu discutăm despre o singură înregistrare greșită sau despre o diferență minoră care poate fi pusă pe seama unei erori umane. Verificările asupra categoriei „Total Active – Bilanț” au scos la iveală diferențe între totalul soldurilor analitice și totalul soldurilor sintetice pentru șase conturi de active, iar valoarea cumulată ajunge la incredibila sumă de 938.548.226,59 lei. Cu alte cuvinte, aproape un miliard de lei apărea diferit în cele două niveluri ale evidenței contabile care, într-o administrație funcțională, ar trebui să se poată reconcilia și să descrie aceeași realitate patrimonială.
Cea mai mare anomalie apare la contul contabil 212. În balanța sintetică figura o valoare de aproximativ 1,287 miliarde de lei, în timp ce evidența analitică indica aproximativ 418,96 milioane de lei. Diferența dintre cele două ajunge astfel la 868.623.613 lei. Numai această neconcordanță reprezintă grosul celor aproape 939 de milioane de lei identificate în total. Alte diferențe apar și la conturile 205, 208, 211, 213 și 214, ceea ce arată că problema nu era izolată într-un singur punct al contabilității.
Când contabilitatea Primăriei nu mai spune aceeași poveste
Pentru cetățeanul care nu lucrează în contabilitate publică, diferența dintre evidența analitică și cea sintetică poate părea o chestiune tehnică. În realitate, problema este fundamentală. Evidența sintetică oferă imaginea centralizată a patrimoniului, în timp ce evidența analitică trebuie să permită identificarea și detalierea elementelor care formează respectivele solduri. Atunci când cele două evidențe ajung să difere cu sute de milioane de lei, apare o întrebare elementară: care dintre valorile raportate descrie realitatea?
Exact aceasta este problema identificată în cazul Sectorului 5. Diferențele constatate au avut impact asupra realității și exactității datelor din situațiile financiare întocmite la 31 decembrie 2024. Este o formulare extrem de serioasă pentru orice instituție publică, pentru că situațiile financiare reprezintă documentele prin care administrația arată ce patrimoniu are, ce datorii deține, ce active administrează și care este situația sa financiară reală. Atunci când evidențele care stau la baza acestor documente nu se potrivesc cu aproape un miliard de lei, problema nu mai poate fi redusă la o banală greșeală de contabilitate.
Mai mult, concluzia generală asupra situațiilor financiare ale Sectorului 5 este una dintre cele mai dure care poate apărea într-un asemenea raport: opinie contrară. Concret, auditorii au concluzionat că situațiile financiare consolidate auditate „nu oferă o imagine fidelă” cu privire la performanța financiară a Sectorului 5 la 31 decembrie 2024 și la celelalte informații referitoare la activitatea desfășurată în perioada auditată.
Această concluzie trebuie citită dincolo de limbajul tehnic. Practic, documentele financiare oficiale prin care administrația trebuia să prezinte situația Sectorului 5 au fost considerate atât de afectate de erorile constatate încât auditorii nu au putut concluziona că ele reflectă fidel realitatea financiară.
Vlad Popescu Piedone și moștenirea administrației tatălui său
Și în acest caz cronologia trebuie prezentată corect. Situațiile analizate sunt cele aferente exercițiului financiar încheiat la 31 decembrie 2024, un an în care conducerea Sectorului 5 s-a schimbat. Vlad Popescu Piedone a preluat administrația după mandatul tatălui său, Cristian Popescu Piedone. Prin urmare, ar fi incorect să atribuim actualului primar întreaga responsabilitate pentru toate problemele contabile acumulate anterior venirii sale în funcție.
Dar acest lucru nu îl scoate pe actualul edil din ecuația responsabilității administrative. Vlad Popescu Piedone nu a preluat o instituție oarecare de la un adversar politic, ci administrația condusă anterior de propriul tată. Continuitatea politică este evidentă, iar actualul primar a moștenit nu doar proiectele și aparatul administrativ al vechii conduceri, ci și problemele acesteia. Iar atunci când vorbim despre diferențe contabile de aproape un miliard de lei și despre situații financiare despre care auditorii spun că nu oferă o imagine fidelă, simpla invocare a trecutului nu poate constitui un răspuns suficient.
Un primar care preia conducerea unei instituții preia și obligația de a verifica ce a moștenit. Cu atât mai mult atunci când există o continuitate politică și administrativă atât de evidentă. Vlad Popescu Piedone are, așadar, de explicat ce măsuri a luat după instalarea în funcție pentru a verifica situația patrimoniului, dacă a solicitat reconcilierea evidențelor contabile, când a aflat despre aceste diferențe și cine răspunde pentru faptul că două componente esențiale ale contabilității publice au ajuns să prezinte valori diferite cu aproape un miliard de lei.
Aproape 869 de milioane de lei diferență într-un singur cont
Dimensiunea problemei este cel mai ușor de înțeles privind contul cu cea mai mare neconcordanță. Pentru contul 212, diferența dintre evidența sintetică și cea analitică era de peste 868,6 milioane de lei. În balanța sintetică apăreau aproximativ 1,287 miliarde de lei, iar în cea analitică numai aproximativ 419 milioane. Nu este o virgulă pusă greșit și nici o diferență de rotunjire. Este o discrepanță de sute de milioane de lei într-o evidență oficială a unei instituții publice.
La aceasta se adaugă alte aproximativ 45,68 milioane de lei diferență la contul 211, peste 18,77 milioane de lei la contul 214, peste 3 milioane de lei la contul 208 și alte diferențe la conturile analizate. Împreună, toate acestea duc totalul la 938,5 milioane de lei.
Este important de repetat: această sumă nu poate fi prezentată drept prejudiciu și nici drept „bani dispăruți”. Documentele analizate nu susțin o asemenea afirmație. Ceea ce susțin însă este suficient de grav: evidențele contabile nu concordau pentru active în valoare de aproape un miliard de lei, iar acest lucru afecta realitatea și exactitatea situațiilor financiare.
O administrație în care problemele nu sunt noi
Mai există un element care face situația și mai dificil de explicat. Verificările consemnează că numeroase măsuri stabilite în urma unor misiuni anterioare de audit nu fuseseră implementate, iar acest lucru a avut influențe directe asupra denaturării situațiilor financiare consolidate din 2024. Nu mai discutăm, așadar, doar despre probleme care ar fi apărut peste noapte, ci despre vulnerabilități pentru care administrația fusese anterior avertizată și care nu au fost eliminate în totalitate.
Aceasta este poate cea mai incomodă întrebare pentru actuala conducere: cum poate o administrație care gestionează bugete și patrimoniu de asemenea dimensiuni să ajungă în situația în care unele măsuri stabilite anterior rămân neimplementate, iar la final situațiile financiare sunt afectate de erori cu efect generalizat? Schimbarea numelui de pe ușa primarului nu rezolvă automat problemele din interiorul instituției, mai ales atunci când succesiunea politică s-a făcut de la tată la fiu.
Cine răspunde?
Dincolo de războiul politic, există întrebări la care cetățenii Sectorului 5 merită răspunsuri concrete. Cine avea obligația să reconcilieze evidența contabilă analitică cu cea sintetică? Cine a verificat balanțele înainte de întocmirea situațiilor financiare? Cum a putut ajunge diferența cumulată la aproape 939 de milioane de lei? Ce controale interne au funcționat și, mai ales, care nu au funcționat? Au existat sancțiuni administrative? Au fost stabilite responsabilități individuale? Ce a făcut actualul primar după ce asemenea probleme au devenit cunoscute?
Vlad Popescu Piedone poate invoca faptul că o parte dintre probleme provin din perioada administrației precedente. Este un argument relevant pentru stabilirea răspunderii individuale, dar politic situația este mult mai greu de separat. Administrația precedentă a fost condusă de Cristian Popescu Piedone, tatăl actualului primar. Fiul a moștenit instituția de la tată, iar odată cu ea a moștenit și obligația de a pune ordine într-un sistem financiar despre care verificările ulterioare au scos la iveală probleme de asemenea amploare.
În Sectorul 5 nu vorbim, în acest caz, despre un miliard de lei furați sau dispăruți. Vorbim despre ceva ce pentru o administrație publică este suficient de grav în sine: aproape un miliard de lei diferență între evidențele contabile și situații financiare despre care concluzia oficială este că nu oferă o imagine fidelă. Iar pentru Vlad Popescu Piedone, moștenirea administrativă primită de la tatăl său începe să arate tot mai puțin ca un avantaj politic și tot mai mult ca o listă de explicații pe care actualul primar le datorează locuitorilor Sectorului 5.
