Un document oficial scoate la lumină o relație comercială mai puțin cunoscută pe scena de afaceri și politică din județul Brașov. Marius-Alexandru Dunca, actual senator, președinte al PSD Brașov și fost ministru al Tineretului și Sportului, a încasat venituri din consultanță de la o companie istorică aflată într-o perioadă critică: Fabrica de Zahăr Bod SA.

Deși legală și declarată transparent la Fisc, relația comercială ridică un unghi interesant: cum a ajuns un lider politic local să ofere „consultanță în afaceri și management” unei fabrici care, la scurt timp, a fost înghițită de o spirală a insolvențelor și a reorganizărilor judiciare?

19.423 de lei pentru „eficientizarea” unei fabrici în declin

Relația de afaceri dintre actualul demnitar și Fabrica de Zahăr Bod SA (CUI 1135146) nu s-a derulat pe persoană fizică, ci prin intermediul unei entități juridice proprii: Dunca Marius-Alexandru P.F.A., înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul F8/1353/2015.

Potrivit datelor oficiale, obiectul contractului a vizat servicii de consultanță în afaceri și management (Cod CAEN 7022). În teorie, aceste servicii sunt contractate de companii pentru restructurarea, eficientizarea sau managementul operațional. Pentru aceste servicii private, PFA-ul actualului senator a încasat un venit net de 19.423 lei.

Suma a fost transparentizată de Marius Dunca în declarația sa de avere completată în cursul anului 2018 (la Secțiunea a VII-a – Venituri din activități independente), document aferent veniturilor obținute în anul fiscal anterior. Aceasta a fost perioada de „pendulare” a politicianului între mediul de afaceri privat și preluarea mandatului de ministru.

Un timing de afaceri controversat

Ancheta asupra acestui contract nu scoate la iveală ilegalități fiscale – banii fiind asumați și trecuți în declarația de avere –, ci evidențiază un contrast izbitor între obiectul contractului și soarta clientului.

Fabrica de Zahăr Bod, una dintre cele mai importante unități industriale din istoria județului Brașov, traversa o perioadă extrem de tulbure. Aflată într-un lung șir de proceduri de insolvență, procese și reorganizări judiciare, compania încerca să supraviețuiască. În cele din urmă, activele de producție ale fabricii au fost fie definitiv închise, fie preluate de alți operatori privați.

Așadar, serviciile de „consultanță în management și eficientizare” prestate de liderul PSD Brașov nu au reușit să salveze colosul industrial de la colapsul financiar.

Radierea PFA-ului și ascensiunea la București

Ca politician local activ, Marius Dunca a funcționat ca un consultant regional pentru diverse companii doar în „ferestrele de timp” în care statutul său nu intra în conflict de interese cu funcțiile publice.

Legătura de afaceri cu Fabrica de Zahăr Bod s-a oprit definitiv în momentul în care cariera politică a lui Dunca a făcut un salt major. PFA-ul prin care încasa banii de la Bod a intrat în procedură de radiere odată cu preluarea de către acesta a funcțiilor de demnitate publică la nivel înalt (mandatul de Senator și fotoliul de Ministru al Tineretului și Sportului).

Documentele atestă clar că traseul prăbușirii Fabricii de Zahăr Bod s-a intersectat, pentru scurt timp, cu expertiza în afaceri a actualului senator Marius Dunca. Dacă banii plătiți pe consultanță de o fabrică aflată pe marginea prăpastiei au fost cu adevărat justificați prin strategii de management, rămâne o întrebare la care doar rezultatele finale ale fabricii (și anume insolvența) pot răspunde.

DOSARUL „ZAHĂR BOD”: De la furtul din Rezerva de Stat și eliminarea concurenței prin ANPC, la suspiciuni de zahăr radioactiv ucrainean și întâlniri de taină în eșaloanele PSD

Ceea ce părea a fi doar un contract de consultanță discutabil între un politician și o companie în declin se transformă într-o adevărată caracatiță de interese financiare, politice și potențiale amenințări la adresa siguranței naționale. Informații noi, intrate în posesia noastră, scot la iveală culisele întunecate ale brandului „Zahăr Bod”. Povestea implică foști patroni condamnați, un lichidator disperat, o nouă proprietară cu practici periculoase, intervenții în forță ale ANPC și o „umbrelă” politică asigurată la cel mai înalt nivel în PSD, în separeurile unui hotel de lux din Capitală.

Trecutul: Frăția Tartagă – Dunca, execuția concurenței și jaful din Rezerva de Stat

Relația actualului senator și președinte PSD Brașov, Marius-Alexandru Dunca, cu Fabrica de Zahăr Bod este mult mai veche și mai profundă decât contractul pe PFA de 19.423 lei, declarat în 2018. Rădăcinile acestei legături duc în perioada în care colosul industrial era controlat de controversatul om de afaceri Dan Tartagă (condamnat ulterior).

Surse din piață indică un pact periculos între Tartagă și Marius Dunca, în perioada în care politicianul brașovean conducea Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Conform acestor informații, Dunca ar fi folosit instituția statului ca bâtă împotriva concurenței lui Tartagă.

Ținta principală ar fi fost rețeaua de supermarketuri PIC (deținută de omul de afaceri argeșean Cornel Penescu). Prin ordine venite de la vârful ANPC, s-au declanșat controale masive, în urma cărora zahărul PIC a fost scos de la vânzare sub diverse pretexte și tertipuri. Imediat, locul pe rafturi a fost luat, în mod surprinzător, de „Zahăr Bod”.

Mai mult, miza financiară a fost uriașă. Zahărul vândut de Tartagă sub „consultanța” lui Dunca ar fi fost, de fapt, zahăr din Rezerva Națională a României, depozitat la fabrica din Brașov. Astfel, statul plătise deja pentru acea marfă, iar gruparea a revândut-o, încasând banii de două ori – un veritabil jaf din bani publici. Drept recompensă pentru aceste servicii, chiar în declarația de avere a lui Marius Dunca de la acea vreme apărea o sumă de 5.000 de euro lunar, încasată sub formă de „consultanță” de la Zahăr Bod.

Prezentul: Era „Doamnei Neagu” și bomba cu ceas din farfuriile românilor

Astăzi, fabrica de la Bod nu mai produce nimic, dar brandul continuă să existe pe rafturi, ascunzând o realitate cutremurătoare. Activele au fost preluate, în rate (pe care încă le plătește), de o femeie de afaceri cunoscută drept „doamna Neagu”, care controlează și fabrica de la Luduș. Scopul ei principal pare să fie optimizarea vânzărilor și maximizarea profitului, folosind branduri cu rezonanță (Bod, Luduș) pentru a vinde marfă din cu totul alte surse.

Aici intervine aspectul care se transformă într-o problemă de Securitate Națională. Conform unor surse din interior, există suspiciuni majore că doamna Neagu ar importa zahăr la prețuri derizorii din Ucraina. Motivul prețului extrem de mic (practic se plătește doar transportul) este acela că zahărul provine din sfeclă cultivată pe terenuri contaminate radioactiv. Deoarece acest zahăr este neconform pentru consumul uman, metoda de a fenta autoritățile ar fi amestecarea lui cu zahăr de calitate, direct la Bod, pentru ca nivelul de radiații să scadă la limita marjei de eroare a aparatelor de măsură. Acest zahăr ajunge apoi pe piață, fiind cumpărat de români pentru a fi pus în ceaiul sau biberonul copiilor.

Pe lângă această acuzație extrem de gravă, apare și o fraudă comercială: doamna Neagu nu ar fi cumpărat de la lichidator dreptul legal de a folosi marca „Zahăr Bod”. Consumatorii sunt astfel induși în eroare dublu: cumpără un produs care nu e fabricat la Bod și care riscă să le pună sănătatea în pericol.

Războiul cu lichidatorul și schemele imobiliare

De insolvența fabricii se ocupă un practician cu experiență, Aurel Cențiu (peste 70 de ani, fost cadru militar), recunoscut pentru încercarea sa de a aplica legea la virgulă. Acesta se lovește, însă, de un blocaj total din partea noii proprietare.

Doamna Neagu folosește spațiile imense de producție și depozitare ale fabricii (nefuncționale pentru zahăr) în cu totul alte scopuri. Din informațiile noastre, aceasta depozitează acolo mobilier adus din Turcia, în urma câștigării unor contracte de stat pentru dotarea unor școli.

Mai mult, ea îi interzice lichidatorului Cențiu accesul în incintă pentru a inventaria și vinde utilajele care nu îi aparțin ei, ci masei credale (linii de producție, excavatoare, camioane, încărcătoare). Permițând accesul doar „o dată pe lună și în anumite condiții”, ea blochează valorificarea acestor bunuri, preferând să le folosească gratuit. Lichidatorul nu s-a lăsat intimidat de influența afaceristei și a deschis deja litigii în instanță pentru a recupera prejudiciul.

Umbrela politică de la etajul 1 al Hotelului Phoenicia

Cum reușește o afacere presărată cu atâtea ilegalități (de la vânzarea rezervei de stat, la folosirea ilegală a unei mărci și suspiciuni de importuri radioactive) să funcționeze neperturbată de instituțiile statului? Răspunsul se află la vârful Partidului Social Democrat.

Continuitatea „succesului” fabricii de la Bod este asigurată de o relație strânsă cu greii PSD, facilitată de același Marius Dunca. Senatorul de Brașov este recunoscut pentru „combinațiile” sale la nivel înalt și pentru prietenia extrem de strânsă cu secretarul general al PSD, Paul Stănescu.

Dunca a reușit chiar performanța de a-l convinge pe Stănescu să se mute de la vechea reședință, cei doi locuind acum în același hotel (Fenicia/Phoenicia), situat în spatele benzinăriei OMV din cartierul Băneasa. Acolo, la etajul 1, într-o sală specială de întâlniri ferită de ochii presei, se decid și se negociază destinele multor afaceri controversate. Sub această umbrelă politică masivă, protecția afacerii „Zahăr Bod” pare garantată.

Cazul Zahăr Bod nu mai este doar un dosar de insolvență. Este un test pentru instituțiile statului – de la DNA (pentru vechile contracte și prejudicierea Rezervei de Stat), la Protecția Consumatorului, ANSVSA și chiar SRI, având în vedere suspiciunile de contaminare radioactivă a unui aliment de bază vândut sub un brand românesc de tradiție.