România intră într-o epocă neagră prin alegerea frauduloasă a unui președinte ilegitim cu ajutorul unor actori statali și nestatali, în scop vădit clar de a păstra țara noastră în zona de control a Bruxelles-ului. Anularea alegerilor legitime din 6 decembrie 2024 a deschis calea tenebroasă pentru cele mai murdare jocuri de culise unde servicile secrete române cât și ale altor state, precum Franța, Ungaria și Republica Moldova au acționat împotriva poporului român.

Teza cu „legionarii”, „vin rușii”, „ieșim din Europa”, „vin fasciștii” promovată de partidele puterii PSD, PNL, UDMR, USR și acoliții lor străini a băgat frica în români. România trăiește în ziua cârtiței și cade de fiecare dată în plasa acelorași minciuni ordinare.

Alegerile din decembrie și turul 2 al prezidențialelor din 18 mai 2025 nu au fost doar viciate – ci efectiv anulate, în sensul suveranității populare. Candidatul autointitulat „independent” Nicușor Dan a fost susținut din umbră de o alianță informală între actori statali (din România, Ungaria Republica Moldova și Franța) și actori nestatali – corporații internaționale, rețele de presă transnaționale și influenceri controlați de servicii, într-o operațiune care combină ingineria socială, presiunea economică, turismul electoral și manipularea digitală la nivel militar.

Lovitura de stat

Statul român condus de ex-președintele Klaus Iohannis și ex-premierul Marcel Ciolacu a acționat criminal în decembrie 2024 pentru a alege un personaj docil la Cotroceni, pentru a-și proteja sistemul dar și crimele economico-financiare comise în timpul pandemiei și pe durata războiului din Ucraina. Administrația Biden prin intermediul lui Antony Blinken a susținut acest demers de anulare a alegerilor din decembrie 2024, unde independentul Călin Georgescu a câștigat primul tur, iar în turul II era clar favorit fiind votat masiv în diaspora în timpul opririi ilegale a votului cu ajutorul Curții Constituționale conduse de Marian Enache.

Actorul nestatal menționat în raportul Serviciului Român de Informații implicat în campania lui Călin Georgescu a fost Partidul Național Liberal, care a influențat alegătorii prin intermediul platformei FameUp, iar actorul statal a fost chiar statul român prin intermediul ex-președintelui Klaus Iohannis și a ex-premierului Marcel Ciolacu. Călin Georgescu este o victimă a unei organizații criminale constituite la vârful statului român aflată în strânsă colaborare cu SIS-ul moldovenesc, Serviciul de informații externe al Franței (DGSE) și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) condus de Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate al Uniunii Europene.

Marcel Ciolacu este inițiatorul loviturii de stat prin decizia de a aranja împreună cu judecătorii CCR desemnați de PSD și UDMR să o elimine pe Diana Șoșoacă din cursa prezidențială, fapt ce a produs prin efectele sale transformarea României într-un regim hibrid. În luna martie, Marcel Ciolacu dirijat de serviciile secrete a aranjat eliminarea din cursa prezidențială a candidatului Călin Georgescu cu ajutorul Biroului Electoral Central, după demiterea fostului președinte și ex-judecător CCR Toni Grelă, care s-a opus acestui plan.

Operațiunea Nicușor Dan președinte a început încă din decembrie 2024, odată cu numirea lui Ilie Bolojan la Cotroceni și readucerea la arme a tuturor agenților aflați sub influența statului francez (Dacian Cioloș & compania). Serviciul Român de Informații (SRI) cunoscut ca cel mai mare partid politic din România și cel mai mare antreprenor, a acționat în afara normelor constituționale prin suportul oferit candidatului Nicușor Daniel Dan. Nicușor Daniel Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale, s-a afișat pe parcursul campaniei electorale alături de Daniel Ene, fost colonel SRI. La inaugurarea lui Nicușor Dan pe lista de invitați au apărut mai mulți ex-ofițeri SRI, printre care și Paul Herinean.

Implicarea SRI în anularea alegerilor din decembrie 2024 și fraudarea turului II al alegerilor prezidențiale s-a realizat cu ajutorul birocrației stratificate dirijate din umbră de factorii din subordine, atât din domeniul economic cât și din instituțiile publice. Amintim alinierea oamenilor de afaceri în jurul Elenei Lasconi, personaje din siajul fostei Securități cât și al SRI, astăzi membri ai cabinetului prezidențial Dan. La nivel instituțional, SRI a folosit membrii Curții Constituționale a României, care au dat lovitura de stat în baza rapoartelor sale. Contestațiile depuse de candidatul independent Călin Georgescu au fost de asemenea respinse de judecătorii ÎCCJ cunoscuți pentru apropierea față de serviciile secrete.

I. Precampania lui Nicușor Dan, finanțată netransparent cu milioane de euro

• Am asistat la campanii agresive de promovare a lui Nicușor Dan în online, Facebook, YouTube, Instagram, TikTok, fără declararea cheltuielilor reale la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Sumele estimate de surse din agențiile de publicitate depășesc 8 milioane de euro – cu mult peste plafonul legal pentru un candidat independent.
• Bannerizare națională în orașe și comune din toate județele țării, fără sursă clară de finanțare. În București, Cluj, Brașov, Iași și Constanța au fost instalate sute de bannere în perioada interzisă de lege.

II. Anularea voinței populare prin mecanisme judiciare și administrative

• Alegerile anulate din decembrie au fost contestate masiv în instanță, însă fără succes. Toate contestațiile au fost respinse în mod inexplicabil de judecători cu conexiuni în zona SRI/DNA, dar și ale unor actori statali;
• Biroul Electoral Central a emis decizii contradictorii, permițând fraudarea alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan. BEC s-a implicat și în selectarea candidaților la alegerile prezidențiale din 2025, prin decizia de eliminare a candidaturii lui Călin Georgescu.
• Parchetul General l-a arestat pe Călin Georgescu cu ajutorul unui dosar fabricat prin introducerea unui procuror în dosar, fiind mai apoi pus sub control judiciar pentru a nu mai fi lăsat să candideze.
• Ministerul Afacerilor Interne prin instituțiile subordonate a dus o campanie de arestări abuzive a susținătorilor lui Călin Georgescu, pentru a introduce panica în rândul populației.

III. CULMINAREA FRAUDEI – TURUL 2 DIN 18 MAI

1. Turism electoral organizat cu sprijinul autorităților din Republica Moldova

• Sute de mii de cetățeni moldoveni cu pașaport și buletin românesc au fost aduși organizat la vot, atât în Republica Moldova, cât și în România și în secțiile din diaspora. Transportul a fost asigurat de firme înregistrate în Chișinău, iar campaniile de mobilizare au fost susținute de rețele de ONG-uri cu legături directe la Președinția Maiei Sandu.
• Grupuri de tineri moldoveni au fost încurajați prin rețele Telegram și WhatsApp să participe la vot „pentru Europa” și „împotriva extremismului”, „Simion, omul Rusiei”. Aceleași mesaje au fost preluate sincron de presa din Moldova și România.

2. Implicarea serviciilor externe de informații în fraudarea turului II al alegerilor prezidențiale

• Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova cu atribuții interne cât și externe a participat activ la diseminarea informațiilor cu caracter negativ împotriva candidatului George Nicolae Simion, fiind prezentat cetățenilor moldoveni ca un pericol la adresa securității Republicii Moldova. George Nicolae Simion are accesul interzis pe teritoriul Republicii Moldova printr-o decizie a SIS.
• Serviciul de informații externe al Franței (DGSE) a intervenit în fraudarea alegerilor prezidențiale din România prin infiltrarea de boți în rețelele sociale și manipularea conținutului prin conturi false verificate, fapt susținut de fondatorul Telegram Pavel Durov. Pavel Durov a anunțat că este dispus să depună mărturie despre implicarea serviciilor secrete franceze în fraudarea alegerilor din România.
  • „Dispunem de dovezi că o rețea digitală operată de DGSI (Franța) a influențat masiv votul în România. Sunt pregătit să depun mărturie într-o anchetă oficială.” – Pavel Durov, fondator Telegram
• Serviciul de informații externe al Ungariei- IH – Information Office (Információs Hivatal) a acționat prin intermediul administrației publice și locale din localitățile conduse de primari UDMR, populației de etnie maghiară fiindui indus la nivel subliminal pericolul extremist reprezentat de candidatul suveranist George Nicolae Simion, astfel în județele cu populație preponderent maghiară votul pentru contracandidatul Nicușor Daniel Dan a depășit și 90%. În județele Harghita și Covasna 90.78%, respectiv 84.42% dintre alegători au votat cu independentul Nicușor Daniel Dan.

IV. INGINERIA SOCIALĂ ȘI PRESA DE SISTEM

„Ce înseamnă ingineria socială: să te determinăm să faci ceva ce tu în mod normal nu vrei să faci. Și, cum să îți spun, să îl faci cu plăcere și să îți dorești să faci treaba asta. Aici e frumusețea.” – Anton Mugurel Rog, director al Centrului Naţional Cyberint (SRI).

1. Frica, panica și șantajul economic

• Presa mainstream a rulat neîntrerupt narative de tipul: „România se prăbușește economic dacă nu iese Nicușor Dan”, „corporațiile își vor retrage investițiile”, „pică Bursa”, „leul se prăbușește”, „Simion scoate România din UE și NATO”, „UE îngheață fondurile”, „Simion e omul Rusiei” inducând o stare de frică și panică sincronizată în rândul electoratului.

• Angajați din mari companii IT și din multinaționale au primit recomandări explicite să voteze cu Nicușor Dan, sub amenințarea pierderii jobului sau relocării posturilor în străinătate. Angajați din companii mari (HP, Oracle, Deloitte, Veolia, Dacia etc.) au confirmat, sub protecția anonimatului, că au primit indicații explicite de vot.

• Patronii români conectați la bugetul statului și-au amenințat angajații cu pierderea locurilor de muncă dacă nu votează cu Nicușor Dan, fapt ce a creat o spirală a fricii prin care cei direct vizați și-au îndemnat rudele și apropiații să voteze cu candidatul așa zis pro-european.
• Primarii PSD-PNL-USR-UDMR au indus populației teama că „George Nicolae Simion le taie pensiile și ajutoarele sociale”, precum și narativul diseminat în rândul angajaților din administrația publică și locală că „președintele AUR odată ajuns la Cotroceni va dispune concedierea acestora”, fapt ce a creat un val de panică la nivel psihologic pentru a fi constrânși să voteze cu candidatul Nicușor Dan.

2. Neînregistrarea vectorilor de influență

• Zeci de pagini, ONG-uri și lideri de opinie au funcționat ca agenți de campanie nedeclarați. Niciunul nu a apărut în lista oficială a AEP, deși mesajele și acțiunile lor au avut caracter electoral clar. Acești agenți electorali au apărut pe covorul roșu la Cotroceni în ziua preluării mandatului de către Nicușor Dan.

• Televiziunile, presa națională și internațională finanțate de către actori statali și nestatali au propagat mesajele și narativele prezentate la punctul 1, influențând electoratul din România prin constrângere să îl aleagă pe candidatul Nicușor Dan.

V. FRAUDA DIGITALĂ ȘI NUMĂRAREA VOTURILOR

• Boți, troli și rețele automate au spamat online-ul între 5 și 18 mai cu mesaje de mobilizare, fake news despre candidatul George Nicolae Simion și apeluri „civice” fără sursă asumată, cât și de influenceri persoane publice precum Andreea Raicu, Delia Matache, Bobonete, Mihai Bendeac, Andreea Suciu, Tudor Chirilă, Irina Rimes, Lora Official etc.;
• Numărătoarea electronică a voturilor – opacă și necontrolabilă: platforma STS nu a putut fi auditată extern. O serie de secții din diaspora au raportat procese-verbale cu discrepanțe de mii de voturi față de realitatea din teren, precum și neînregistrarea buletinelor de identitate în sistemul electronic al STS în timpul votului, fapt prezentat public de cetățeni;
• Observatorii independenți au fost refuzați în multe secții din diaspora și din județele-cheie, în baza unor motive invocate abuziv. Candidatul Nicușor Daniel Dan a beneficiat de membri în secții de votare prin substituire cu ajutorul PSD, PNL, UDMR, USR, partide care și-au declarat susținerea pentru acesta prin liderii săi naționali și locali, deși legea interzice candidaților independenți să aibă membri în secțiile de votare.
• Localități cu prezență de peste 100%. În mai multe județe din țară au existat localități cu prezență de peste 100% fapt ce indică turism electoral.
• Prezența morților pe listele electorale. Informații publice arată în urma studierii listelor electorale existența a sute de mii de persoane decedate, existând suspiciuni clare de fraudare a votului prin sistemul informatic al STS în favoarea candidatului Nicușor Daniel Dan.

VI. REPUBLICA MOLDOVA – MAȘINA DE VOT EXTERNĂ

1. Rolul regimului Sandu în fraudarea votului românesc

• Autoritățile de la Chișinău au susținut activ implicarea cetățenilor moldoveni în alegerile românești, încălcând flagrant principiile de neutralitate electorală;
• Aleșii partidului prezidențial Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) au contribuit la fraudarea procesului electoral din România prin transportul alegătorilor cu cetățenie română către secțiile de votare prin constrângere, dar și mită electorală.  
• Candidatul George Nicolae Simion, interzis în Republica Moldova, a fost privat de dreptul său de a-și face campanie electorală în țara vecină, în timp ce contracanditatul Nicușor Daniel Dan a fost susținut direct de președinta Maia Sandu și partidul prezidențial PAS.
• Vot cu pașaportul în Republica Moldova și diaspora al cetățenilor moldoveni, iar pe teritoriul României cu cartea de identitate la domiciliul de reședință, fapt documentat prin prezența autocarelor cu numere de Republica Moldova prezente pe teritoriul României în ziua votului.
• Mesaje masive, transmise prin SMS și Telegram, au îndemnat moldovenii cu cetățenie română să voteze „pentru Europa – cu Nicușor Dan”.

VII. Raportul OSCE: Nicușor Dan a avut reprezentanți și observatori în secțiile de votare deși legea interzice acest lucru

Potrivit legii, candidații independenți nu au dreptul să nominalizeze membri în Birourile Electorale ale Secțiilor de Votare (BESV-uri) sau să aibă observatori la secțiile de votare; cu toate acestea, susținerea din partea mai multor partide politice a dus la o reprezentare de facto a domnului Dan în BESV-uri. Pentru a asigura returnarea în timp util a buletinelor de vot de către alegătorii din afara țării care au votat prin corespondență – care puteau solicita această metodă de vot doar înainte de primul tur de scrutin – pachetele pentru votul prin corespondență au fost trimise în avans pentru ambele tururi, permițând alegătorilor să folosească al doilea buletin de vot, chiar înainte de prima zi a alegerilor, putând compromite integritatea procesului de votare prin corespondență.

Perioada intermediară de cinci zile dintre primul tur și începerea campaniei oficiale pentru al doilea tur
nu a fost reglementată din punct de vedere al activitățile politice, limitând mecanismele de protecție
împotriva încălcării prevederilor privind campania și afectând securitatea juridică. În practică, atât
candidații, cât și mai multe partide politice au reluat comunicarea cu alegătorii imediat după ziua
alegerilor, iar materialele distribuite în această perioadă nu au purtat etichetarea cerută în perioadele
oficiale de campanie, limitând răspunderea. Câțiva candidați din primul tur și partide politice l-au susținut public pe domnul Dan, dar unii au remarcat incertitudinea cu privire la ce activități de campanie sunt permise legal în sprijinirea candidatului, ceea ce a afectat participarea lor politică.

În calitate de independent, domnul Dan nu avea dreptul să nominalizeze membrii BE; cu toate acestea, susținerea arătată de mai multe partide a dus la reprezentarea sa de facto în secțiile de votare.

Candidatul George Nicolae Simion – demonizat de televiziuni

Majoritatea entităților de presă private au reflectat într-un mod părtinitor politic. A3 CNN a dedicat 41% din reflectare domnului Simion, în mare parte pe un ton negativ sau neutru, și 43% domnului Dan, pe un ton neutru sau pozitiv. Digi24 i-a alocat 59% din reflectare domnului Simion, în mare parte pe un ton negativ, si 26% domnului Dan, pe un ton neutru. România TV a dedicat majoritatea reflectării domnului Dan (44%), pe un ton neutru și pozitiv, iar domnului Simion 25%, pe un ton neutru.

Acest radiodifuzor a dedicat un timp semnificativ și candidatului la alegerile prezidențiale din 2024,
Călin Georgescu, (10%), în mare parte pe un ton neutru. Realitatea Plus TV l-a portretizat pe domnul
Dan (38%) în mare parte pe un ton negativ; domnul Simion a fost reflectat în procent de 29% în mare
parte pe un ton neutru și pozitiv, iar domnul Georgescu a fost reflectat în procent de 18% pe un ton
neutru și pozitiv. ProTV a reflectat candidații doar în programele de știri. Per total, ca și în primul tur,
lipsa distincției clare între formatele de acoperire mediatică, reflectarea limitată a campaniei în
programele de știri și lipsa unui discurs politic relevant au afectat capacitatea alegătorilor de a face o
alegere informată.

O FRAUDĂ MULTINAȚIONALĂ, UN PREȘEDINTE ILEGITIM

Alegerile din decembrie și, în special, cele din 18 mai, nu mai pot fi considerate corecte. Avem în față o fraudă sistemică, transnațională, în care au fost implicați actori politici, instituționali și economici din cel puțin trei state (Ungaria, Republica Moldova, Franța). Scopul a fost impunerea unui președinte controlat, care să garanteze menținerea actualului regim la putere, în ciuda voinței populare.

Frauda electorală din 18 mai nu mai poate fi privită ca o sumă de incidente izolate. Avem o coordonare între actori statali (România, Franța, Moldova, Ungaria) și nestatali (ONG-uri, media, corporați, oameni de afaceri).

Acest mecanism internaționalizat de influențare și fraudare, care trece dincolo de suveranitatea națională, folosind cetățeni ai unui stat vecin în scopuri de manipulare electorală reprezintă un proces electoral profund viciat, care ar trebui anchetat penal de structuri independente și internaționale.

România a fost tratată ca un laborator de serviciile secrete străine cu ajutorul agenților de influență interni, așa zisul stat paralel care ne distruge țara de 35 de ani. Votul nostru nu a contat. Nu pentru că poporul n-a vrut, ci pentru că a fost păcălit, manipulat, înlocuit, anulat. Alegerile nu mai pot fi considerate libere, iar istoria le va arăta ca pe o rușine colectivă.