Controversa legată de CV-ul ministrului Apărării Ionuț Moșteanu, a readus în discuție tema integrității în politică. Un alt caz
Cazul a stârnit reacții puternice în spațiul public, este cel al eurodeputatului Manda Claudiu, secretar general PSD, deoarece și acesta a mințit în CV, acesta a operat, într-un interval extrem de scurt, modificări semnificative în documentul oficial care a fost publicat la perioada respectivă pe site-ul Camerei Deputaților. Situația a fost comparată de numeroși comentatori cu episodul demisiei de onoare a lui Ionuț Moșteanu, cel care, după ce a admis existența unei erori în CV, a renunțat imediat la funcție. În cazul lui Manda, însă, o astfel de asumare nu a existat.
O diferență între declarații și responsabilitate politică
Scandalul a pornit de la identificarea unor discrepanțe majore între două versiuni consecutive ale CV-ului lui Claudiu Manda. În prima versiune afișată, secretarul genral PSD își menționa experiența profesională ca „economist contabil șef” la firma MADENIN SRL. În doar 24 de ore, CV-ul public a fost modificat, iar funcția declarată devenea „Contabil, Director economic” la o cu totul altă societate comercială, SC MADEXIM SRL. Modificarea nu doar schimba denumirea companiei, ci și ierarhia funcției.
Această înlocuire a ridicat întrebări legitime privind corectitudinea datelor inițiale, dar și privind modul în care un politician — la aceea vreme propus pentru un minister esențial într-un guvern — poate altera peste noapte informațiile oficiale legate de propriul parcurs profesional.
Experiență profesională suplimentară, introdusă ulterior
O altă diferență notabilă între cele două versiuni ale CV-ului o reprezintă introducerea unei noi experiențe profesionale:
„Șef de Cabinet Parlamentar al deputatului Mihai Nicolescu”, în perioada 1997-2004, activitate menționată ca fiind desfășurată în baza unui contract civil.
Problema ridicată de observatori a fost suprapunerea acestei activități cu cea declarată ulterior ca fiind exercitată în mediul privat. Modificarea nu doar adaugă o funcție nouă, ci schimbă modul în care este privită cariera lui Manda în acei ani, ridicând semne de întrebare despre transparența cu care au fost efectuate aceste declarații.
Schimbări în viața personală – și acestea actualizate în CV
În CV-ul publicat inițial, Claudiu Manda apare ca fiind „căsătorit”. În forma revizuită, statutul marital este modificat în „divorțat”. Deși viața personală nu reprezintă un criteriu profesional, schimbarea simultană cu toate celelalte detalii ridică întrebări privind acuratețea și rigoarea cu care sunt gestionate datele oficiale.
Apariția unei noi calități: sublocotenent în rezervă la MAI
În ultima versiune a CV-ului apare, de asemenea, o informație care nu exista anterior: Manda declară că este „sublocotenent în rezervă” în Ministerul Afacerilor Interne. Prezența acestei calități exclusiv în a doua variantă a alimentat speculațiile privind motivele pentru care o informație cu caracter oficial și verificabil nu figura în CV-ul inițial.
De ce nu a urmat gestul lui Moșteanu?
Cazul Manda se poate compara cu episodul lui Ionuț Moșteanu, politicianul care și-a prezentat demisia de onoare după ce a recunoscut existența unei erori în CV. Diferența fundamentală este modul în care cei doi au ales să gestioneze presiunea publică:
Moșteanu: și-a asumat responsabilitatea, și-a cerut scuze public și a demisionat în aceeași zi pentru a proteja credibilitatea instituției.
Manda: nu a oferit o explicație detaliată pentru modificările succesive și nu a luat în considerare demisia.
Criticii afirmă că episodul transmite un mesaj negativ privind standardele de integritate din politică, în special atunci când este vorba de politicieni aflați în poziții-cheie sau propuși pentru funcții ministeriale. Conform acestor voci, un politician trebuie să dea dovadă de aceeași rigoare în declarațiile sale publice precum i se cere oricărui cetățean în documentele oficiale.
Context politic și percepție publică
În mediul politic românesc, astfel de incidente sunt deseori analizate în raport cu partidele din care provin actorii implicați. Faptul că Manda este membru PSD a generat discuții privind standardele de integritate aplicate diferit în funcție de formațiunea politică. Spre deosebire de reacțiile ferme din cazul unor politicieni ai opoziției, în cazul lui Manda nu s-a produs nici demisie, nici suspendare, nici o anchetă internă vizibilă.
Acest contrast alimentează percepția publică potrivit căreia responsabilitatea politică este aplicată selectiv, în funcție de interesul de moment.
Controversa CV-ului lui Claudiu Manda reprezintă mai mult decât o problemă administrativă. Este un test de integritate. În contextul în care politicienii cer încredere și legitimitate din partea publicului, transparența și consecvența datelor oficiale devin esențiale. Cazul Moșteanu a demonstrat că demisia poate fi un gest de responsabilitate și respect față de electorat. Cazul Manda deschide însă o discuție mai amplă:
Ar trebui ca toți politicienii să urmeze același standard, indiferent de partid?
