Județul Bistrița-Năsăud a devenit, în ultimii ani, scena unei transformări aparent spectaculoase. Odată un pol discret pe harta sportului românesc, Bistrița a fost metamorfozată peste noapte într-o veritabilă „nouă Mecca” a handbalului feminin. Totuși, în spatele strălucirii din sălile de sport, a reflectoarelor și a victoriilor de etapă, se ascunde o realitate administrativă și financiară mult mai sumbră. Vorbim despre o schemă opacă prin care milioane de euro din banii contribuabililor sunt direcționate către o structură sportivă gestionată cu o lipsă crasă de transparență.
Arhitectul acestui sistem este președintele social-democrat al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan. Aflat la al patrulea mandat în fruntea județului – un lider politic care și-a finalizat studiile universitare abia la vârsta de 35 de ani, dar care a ajuns să se comporte ca un stăpân absolut al resurselor locale –, Moldovan a înființat în 2018 o entitate numită Clubul Sportiv Gloria Bistrița. Deși oficial este o instituție publică menită să promoveze sportul, în realitate, clubul a căpătat toate valențele unei sinecuri construite pentru a toca bani publici după bunul plac al conducerii județene.
Opacitate instituțională și răspunsuri „la mișto”
Pentru a înțelege dimensiunea reală a sumelor rulate prin acest club, am solicitat recent conducerii Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, o serie de date clare. Am cerut defalcarea cheltuielilor efectuate din bugetul public exclusiv pentru echipa feminină de handbal senioare.
În mod normal, o instituție care operează cu banii cetățenilor ar trebui să ofere un raport detaliat, la virgulă. În schimb, baronul PSD Radu Moldovan a preferat să ne transmită un răspuns evaziv, o veritabilă bătaie de joc la adresa transparenței, refuzând categoric să precizeze câți bani publici se evaporează, de fapt, în conturile echipei de handbal Gloria Bistrița.
Turnul Babel din Bistrița: 7 echipe transferate în doar doi ani
Analizând dinamica lotului de jucătoare, descoperim o anomalie sportivă și financiară uriașă. Echipa de handbal feminin senioare a devenit un adevărat Turn Babel. Jucătoare străine, remunerate regește din banii românilor cu salarii fabuloase de 8.000, 10.000 și chiar 12.000 de euro pe lună, sosesc și pleacă mai des decât trenurile care tranzitează gara din localitate.
Practic, de la un sezon competițional la altul, lotul suferă modificări radicale. Jucătoarele sunt schimbate mai ceva decât cămășile, iar acest carusel al transferurilor nu este deloc gratuit. Fiecare mutare înseamnă taxe uriașe, care ajung la 10.000 sau chiar 12.000 de euro pentru un singur transfer, bani achitați direct către Federația Română de Handbal (FRH) și Federația Europeană de Handbal.
Consiliul Județean a fost nevoit să admită parțial această hemoragie de personal: „În perioada 01.01.2024-20.01.2026, au fost legitimate 52 de sportive de cetățenie română și străină, iar taxele aferente au fost stabilite și achitate conform regulamentelor Federației Române de Handbal și Federației Europene de Handbal aplicabile la momentul transferului”.
Cifra este de-a dreptul șocantă: 52 de handbaliste legitimate în doar doi ani! Vorbim despre echivalentul a aproximativ 7 echipe complete de handbal, plus rezervele aferente. Este o fluctuație incredibilă, care ridică semne mari de întrebare cu privire la managementul sportiv, dar mai ales la comisionarea și taxarea acestor mutări. În ciuda evidenței, CJ Bistrița-Năsăud a refuzat să comunice suma totală achitată către FRH pentru aceste 52 de legitimări. Motivul acestei secretomanii rămâne un mister pe care doar Radu Moldovan îl cunoaște.
Bugete faraonice: 10 milioane de euro în 2025
Pentru a susține acest ritm amețitor de cheltuieli, bugetul clubului a fost „pompat” constant. Administratorul public al CJ Bistrița-Năsăud, Grigore-Florin Moldovan, ne-a transmis sec că „Clubul Sportiv Gloria Bistrița este o instituție publică subordonată Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, finanțată din subvenții și venituri proprii”.
Cifrele globale oferite sunt colosale pentru o administrație județeană. Pentru anul 2024, bugetul aprobat la nivelul clubului (care teoretic acoperă 20 de secții pe ramură de sport) a fost de 39.866.000 de lei, adică aproximativ 8.300.000 de euro. Pentru anul 2025, generozitatea a atins cote și mai înalte: bugetul aprobat a crescut la 47.967.000 de lei, ajungând la aproape 10.000.000 de euro.
Ceea ce oficialii bistrițeni ascund cu îndârjire este faptul că mai mult de jumătate din aceste fonduri faraonice sunt înghițite exclusiv de echipa de handbal feminin senioare. Radu Moldovan, comportându-se ca un suveran peste bugetul județului, blochează orice acces la defalcarea acestor cheltuieli, protejând secretul salariilor și al primelor încasate de handbaliste.
Salariile devorează bugetul: de la 43% la 57% într-un singur an
Încercând să ne ofere un răspuns care să pară legal, dar care să nu spună nimic concret despre handbal, CJ Bistrița-Năsăud ne-a furnizat niște medii statistice menite să aburească opinia publică.
Astfel, ni s-a comunicat că „Remunerațiile aferente activității sportive la nivelul clubului au fost în perioada 01.01.2024-31.12.2024, în cuantum de 17.392.173 lei brut, aferente unei medii de 138 de contracte de activitate sportivă, cu o medie lunară brută de 1.449.348 de lei”. Mai mult, pentru anul curent, explozia salarială este evidentă: „În perioada 01.01.2025-31.12.2025, remunerațiile totale au fost de 27.343.146 lei brut, aferente unei medii de 195 de contracte, cu o medie totală brută de 2.278.595 de lei”.
Traduse în procente, aceste cifre arată un management de-a dreptul risipitor: dacă în 2024 salariile reprezentau 43% din bugetul total al clubului, în 2025 cheltuielile salariale au ajuns să înghită 57% din cele 10 milioane de euro. Este o tactică clasică de disimulare: baronul PSD a amestecat salariile handbalistelor de top cu cele ale sportivilor de la alte secții mai puțin costisitoare, oferind o „medie” care să ascundă lefurile de zeci de mii de euro lunar ale vedetelor aduse din afara țării.
