Administrația condusă de primarul Robert Negoiță apare într-un raport extrem de grav al Curții de Conturi, care descrie un mecanism administrativ în care cheltuielile publice sunt înregistrate eronat, investițiile sunt umflate artificial, iar milioane de lei sunt plătite fără documente justificative clare. Raportul de audit financiar asupra situațiilor financiare ale Sectorului 3 pentru anul 2024 vorbește explicit despre denaturări semnificative ale situațiilor financiare, prejudicii și deficiențe grave de control intern. Dincolo de limbajul tehnic al auditorilor, concluzia este simplă: administrația lui Robert Negoiță funcționează pe un model administrativ în care verificările reale apar abia atunci când intervin auditorii externi.
Cea mai gravă constatare a Curții de Conturi privește înregistrarea eronată a unor cheltuieli de investiții în conturile de cheltuieli curente. Auditorii au constatat că Primăria Sectorului 3 a înregistrat în mod greșit peste 123,3 milioane de lei aferenți unor lucrări de renovare și modernizare, deși acestea reprezentau investiții care trebuiau evidențiate distinct în patrimoniul public. Este vorba despre lucrări de renovare energetică, reabilitări de clădiri, modernizări de infrastructură și intervenții asupra unor imobile publice. Consecința directă a fost denaturarea semnificativă a situațiilor financiare și alterarea imaginii reale a patrimoniului public administrat de instituție.
Raportul Curții de Conturi arată și că Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 3 a diminuat artificial veniturile raportate ale instituției cu peste 13,5 milioane de lei. Auditorii au constatat efectuarea unor înregistrări contabile eronate privind creanțele și veniturile aferente unor ani anteriori, situație care a afectat direct rezultatul patrimonial raportat. În practică, administrația lui Robert Negoiță a prezentat o imagine financiară care nu reflecta realitatea veniturilor bugetare ale Sectorului 3.
Curtea de Conturi descrie și un mecanism prin care lucrări de întreținere și reparații au fost transformate artificial în investiții. În contabilitatea Sectorului 3 au fost introduse drept investiții garduri metalice, mobilier urban, terenuri sportive, locuri de joacă, lucrări de amenajare peisagistică și suprafețe decorative. Valoarea totală identificată de auditori depășește 36,2 milioane de lei. Potrivit concluziilor raportului, valoarea investițiilor publice a fost majorată artificial prin includerea unor cheltuieli care, conform legislației și normelor contabile, ar fi trebuit încadrate la reparații sau întreținere.
Raportul mai arată că Sectorul 3 a continuat să mențină în contabilitate investiții deja finalizate și recepționate. Valoarea totală identificată se apropie de 34 de milioane de lei. Auditorii au constatat că mai multe lucrări de renovare energetică finalizate în anul 2024 continuau să fie evidențiate în contul „Active fixe corporale în curs de execuție”, deși acestea erau deja terminate. În consecință, bilanțul instituției prezenta o imagine inexactă asupra stadiului real al investițiilor publice.
Curtea de Conturi descrie și nereguli grave privind evidența cheltuielilor salariale. Sectorul 3 a înregistrat eronat în contabilitate peste 34,3 milioane de lei reprezentând sume recuperate de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru concedii medicale. Astfel, cheltuielile salariale raportate oficial au fost majorate artificial, ceea ce a contribuit la denaturarea situațiilor financiare ale instituției.
Probleme importante au fost identificate și în cadrul DGASPC Sector 3. Auditorii arată că instituția a plătit servicii sociale pentru persoane care nu mai aveau domiciliul în Sectorul 3 sau chiar în municipiul București, fără recuperarea sumelor și fără efectuarea verificărilor necesare. În plus, anumite venituri aferente acestor servicii nu au fost înregistrate corect în contabilitate, generând noi denaturări ale situațiilor financiare.
Raportul descrie un adevărat haos și în administrarea patrimoniului public. Sectorul 3 nu a reevaluat la timp terenurile și construcțiile aflate în administrarea unor unități de învățământ, deși legislația impunea această obligație. Valoarea estimată a diferențelor rezultate din reevaluare depășește 56,5 milioane de lei. În practică, patrimoniul Sectorului 3 era evidențiat contabil fără o legătură reală cu valoarea actuală a bunurilor aflate în administrare.
Una dintre cele mai grave constatări privește contractele de lucrări publice finanțate din bugetul local. Sectorul 3 a plătit peste 4,5 milioane de lei pentru lucrări de amenajare și mobilier urban fără verificarea completă a realității din teren. Curtea de Conturi a constatat existența unor suprafețe măsurate diferit, lipsa unor elemente din teren, diferențe între documente și situația reală, articole de deviz nejustificate și lucrări imposibil de verificat ulterior. Raportul menționează inclusiv uși și alte elemente constructive care nu au fost identificate în teren, deși acestea figurau ca fiind plătite în situațiile de lucrări.
Curtea de Conturi arată și că Sectorul 3 nu a urmărit corespunzător încasarea unor taxe și impozite locale. Auditorii au identificat impozite pe clădiri calculate incorect, venituri suplimentare neîncasate, accesorii fiscale neaplicate și creanțe lăsate nerecuperate. Toate aceste deficiențe au afectat capacitatea administrației de a colecta integral veniturile datorate bugetului local.
Raportul mai arată că Sectorul 3 nu a înregistrat corect garanții de bună execuție în valoare de peste 9 milioane de lei aferente unor proiecte finanțate prin PNRR. Consecința directă a fost denaturarea situațiilor financiare și apariția unor riscuri privind recuperarea eventualelor prejudicii rezultate din executarea contractelor respective.
Poate cea mai explozivă constatare a Curții de Conturi privește Direcția Generală de Salubritate Sector 3. Auditorii afirmă explicit că Sectorul 3 a efectuat achiziții de autovehicule speciale și utilaje în valoare de peste 162 de milioane de lei fără respectarea legislației achizițiilor publice. Contractele au fost atribuite direct către Algorithm Residential S3, fără organizarea unei proceduri competitive reale. Potrivit concluziilor auditorilor, mecanismele normale de concurență au fost ocolite în cazul unor contracte de valoare foarte mare finanțate din bani publici.
Raportul mai arată că Sectorul 3 riscă pierderea unei finanțări europene de peste 11 milioane de lei. Motivul îl reprezintă nerespectarea termenelor și condițiilor impuse pentru implementarea proiectului „Extinderea sistemului de management integrat al deșeurilor”. Curtea de Conturi avertizează explicit asupra riscului ca aceste sume să fie declarate neeligibile și să trebuiască returnate.
Curtea de Conturi formulează critici severe și la adresa sistemului de control intern al Sectorului 3. Auditorii arată că procedurile interne sunt incomplete, controalele nu funcționează eficient, riscurile nu sunt monitorizate corespunzător, iar auditul intern nu oferă garanții reale privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor publice.
În ansamblu, raportul descrie o administrație în care investițiile sunt majorate artificial, cheltuielile sunt mutate între conturi pentru a cosmetiza situațiile financiare, milioane de lei sunt plătite fără verificări reale, patrimoniul public este administrat defectuos, contracte de valori uriașe sunt atribuite fără concurență, iar mecanismele de control intern funcționează mai degrabă formal decât efectiv. În timp ce primarul Robert Negoiță promovează imaginea unui Sector 3 modernizat, concluziile oficiale ale Curții de Conturi prezintă imaginea unei administrații afectate de numeroase nereguli, denaturări contabile și probleme de gestionare a banilor publici.
