În inima celei mai importante zone turistice din România, legea pare să devină un concept flexibil atunci când în ecuație intră zeci de milioane de euro, influență politică la nivel înalt și active strategice montane. Datele din teren conturează un mecanism de tip suveică în care interesele pușcăriașului George Copos se împletesc perfect cu pasivitatea — sau complicitatea fățișă — a autorităților locale și a unor lideri politici de calibru. De la cluburile exclusiviste din Poiană care sfidează regulile de urbanism, până la tranzacțiile directe pe Muntele Tâmpa și disprețul față de o arie naturală protejată, tiparul este același: profit privat, costuri publice și un sistem care privește în altă parte.
Nuba Chalet: Clubul de lux din rezervație, protejat pe axa PSD – Primărie
Nuba Chalet din Poiana Brașov nu este doar un magnet pentru VIP-uri și petreceri extravagante de tip apres-ski, ci și o uriașă anomalie juridică. Amplasat strategic chiar la baza telecabinei Kanzel / Capra Neagră, spațiul funcționează pe o suprafață deținută istoric de compania Ana Teleferic, controlată de George Copos. Relația este una strict comercială, dar extrem de profitabilă: Copos este locatorul (proprietarul care încasează chiria sau o cotă-parte din profit), în timp ce brandul de divertisment este operat de grupul fondat de Jean Sasu.
În spatele opulenței se ascunde însă un sistem putred. Locația din Poiană, extinsă cu terase parametrice și modificări arhitecturale controversate, funcționează de ani de zile fără toate formele legale și fără autorizații de funcționare valabile, fiind ridicată într-o zonă cu regim special.
Mecanismul de protecție: Cum poate un club de noapte de o asemenea anvergură să funcționeze ilegal sub ochii autorităților fără a fi deranjat? Răspunsul se află în complicitatea politică locală. Există o legătură directă pe axa Marius Dunca (senator și președinte PSD Brașov) – George Copos – Primăria Brașov – George Scripcaru. Acest scut politic blochează orice control real și facilitează funcționarea ilegală, asigurându-se că interesele financiare ale grupului rămân intacte, în timp ce instituțiile statului mimează neputința.
Rețeta „asfixierii” economice și tunul imobiliar de pe Muntele Tâmpa
Trecerea de la Poiana Brașov pe Muntele Tâmpa dezvăluie o altă strategie cinică, de data aceasta pentru acapararea unor active simbolice. Înainte ca legendarul Restaurant Panoramic să fie preluat de George Copos, accesul la această locație a fost strangulat metodic.
Telecabina Tâmpa, gestionată tot de Ana Teleferic, a fost trecută în mod premeditat de echipa lui Copos pe un program extrem de scurt, oprindu-se cel mai târziu la ora 16:00. Acest program a făcut imposibilă funcționarea restaurantului sub vechiul management, împingându-l deliberat spre colaps financiar și forțându-i vânzarea. Deși au existat și alți oameni de afaceri din Brașov dispuși să cumpere și să revitalizeze restaurantul, tranzacția a fost blocată de facto: nimeni nu putea investi într-o locație unde singura cale de acces viabilă — telecabina — era controlată și oprită intenționat de concurență. Primăria Brașov a asistat cu un accept tacit la acest sabotaj economic.
Odată concurența eliminată și restaurantul intrat în portofoliul lui Copos, municipalitatea a trecut la faza următoare: generozitatea administrativă.
- Tranzacția directă, fără licitație (Martie 2024): Consiliul Local Brașov a aprobat vânzarea unei parcele de 416 metri pătrați chiar în vârful Muntelui Tâmpa către Ana Teleferic.
- Prețul de dumping: Într-o zonă de un interes turistic inestimabil, terenul a fost evaluat și vândut la doar 135 de euro pe metru pătrat, însemnând o sumă totală ridicolă de 56.160 de euro.
- Mecanismul juridic: S-a invocat dreptul de preemțiune și superficia din Codul Administrativ, motivând că investitorul deținea deja clădirea și era un „constructor de bună-credință”. O rețetă trasă la indigo după cea din toamna anului 2020, când Copos a cumpărat tot prin vânzare directă terenurile de sub stațiile de telecabină din Poiana Brașov pentru 330.000 de euro, transformând dreptul de folosință în proprietate deplină.
Agresiunea asupra rezervației naturale și ultimatumul milionarului infractor
După o investiție masivă de peste 20 de milioane de euro în modernizarea telecabinei și reconstrucția Restaurantului Panoramic (redeschis în octombrie 2025), disprețul față de normele legale a trecut de la urbanism la mediu.
Timp de 7 luni de zile de la inaugurare, restaurantul de lux a fost aprovizionat, iar deșeurile au fost transportate, folosind ilegal mașini grele și utilaje pe un drum forestier și traseu turistic care urcă din cartierul Răcădău. Acest traseu este folosit istoric exclusiv de pietoni și turiști. Traficul auto greu a provocat degradarea solului, poluare fonică și emisii de noxe într-o arie protejată. În mod tradițional, din anii ’70 și până în 2015, vechiul restaurant nu a folosit niciodată mașini, logistica fiind realizată integral prin telecabină. Însă pentru holdingul lui Copos, protejarea muntelui a fost secundară: timp de mai bine de jumătate de an, firma a folosit drumul fără a deține avizele de mediu obligatorii.
Revolta comunității locale și presiunea publică au obligat în cele din urmă Garda Forestieră să intervină și să monteze o barieră pentru a opri abuzul. Reacția pușcăriașului Copos nu a fost însă una de conformare, ci un act de șantaj public la adresa comunității și a autorităților. În mai 2026, George Copos a lansat un ultimatum agresiv:
„Închid telecabina și restaurantul și cu asta am terminat!”
Acesta a amenințat cu pierderea a peste 100 de locuri de muncă dacă nu i se pune la dispoziție o cale logistică terestră auto în vârful muntelui. Abia la mijlocul lunii mai 2026, în urma scandalului național, Ana Teleferic s-a întors formal la respectarea legii, deschizând abia atunci procedura de autorizare la Direcția Județeană de Mediu Brașov pentru a obține un regim controlat de acces auto.
Două cazuri, același tipar infracțional acceptat de stat
Similitudinea dintre modul în care funcționează clubul Nuba din Poiana Brașov și modul în care a fost gestionat proiectul de pe Muntele Tâmpa este izbitoare. În ambele cazuri, companiile din sfera de influență a lui George Copos încasează sume uriașe din activități comerciale derulate în zone protejate sau de maxim interes public, fără a deține din timp formele legale și autorizațiile necesare.
Faptul că aceste afaceri prosperă de ani de zile în ilegalitate sau la limita ei demonstrează că instituțiile statului — de la Primăria Brașov până la agențiile de mediu și liderii politici locali — au predat controlul asupra resurselor publice în fața dictatului financiar. Cazul Brașovului nu mai este despre turism, ci despre cum un grup infracțional restrâns care poate suspenda aplicarea legii pe proprietatea publică a cetățenilor.
Va urma!
