Dacă ajungi să fii judecat la Cluj nici nu are rost să te mai prezinți în instanță. Ești deja condamnat. Dacă ai o decizie favorabilă și ajungi la Curtea de Apel Cluj să știi că deja nu mai ai nici o șansă de scăpare. În cazul Anchetatorii.ro, această clică a robelor murdare a mărit de 10 ori daunele în favoarea borfașului Emil Boc. Cazul nostru nu e este singular. Ați văzut ce au pățit cei de la Gazeta de Cluj. La Cluj, justiția este oarbă, nulă și inexistentă, dar cu un numitor comun -Dana Gîrbovan. În tandem la București avem spălătoriile conduse de pupilele lui Dragnea, Lia și Liana. România nu mai are o justiție ci grupări criminale organizate puse în slujba mafiei transpartinice, în timp ce cetățeanul de rând este pus pe ultimul loc.

Dosarul nr. 586/117/2019: Mecanismul reîncadrării din oficiu

Analiza litigiilor de muncă și a modului în care instanțele judecătorești din Cluj stabilesc cuantumul daunelor morale scoate la iveală anomalii procedurale severe. În centrul investigației Anchetatorii.ro se află deciziile luate de un complet de judecată specific din cadrul Curții de Apel Cluj, format din magistratele Dana Cristina Gîrbovan și Ioana Tripon. Documentele din arhivele instanțelor arată decizii diametral opuse în cazuri similare, ridicând semne de întrebare asupra modului în care au fost aplicate prevederile Codului de Procedură Civilă.

Cazul care a generat blocajul financiar al fostului manager Emanuel Petran este legat direct de parcursul juridic al Dosarului nr. 586/117/2019. Reclamanta din acest dosar, Amalia Pecican (fostă șefă a secției române a Teatrului de Păpuși „Puck” și soție a profesorului universitar Ovidiu Pecican), fusese demisă anterior din cadrul instituției publice printr-o hotărâre definitivă, motivul reținut fiind furt la pontaj.

În ciuda deciziei de desfacere a contractului de muncă, Amalia Pecican a deschis o acțiune civilă în care solicita despăgubiri în valoare de 39.000 de euro, invocând acuzația de „hărțuire la locul de muncă”. În faza de apel, judecată de completul Tripon-Gârbovan, s-a produs o modificare procedurală neobișnuită: instanța a modificat din oficiu cererea de chemare în judecată. Constatând lipsa elementelor pentru hărțuire, completul a reîncadrat speța ca fiind „daune morale aduse printr-un înscris la avizier” și a obligat instituția la plata sumei de 35.665 de lei.

Mecanismul de transfer al datoriei:
Decizie Complet Tripon-Gârbovan – Obligă Teatrul Puck la plata a 35.665 lei.
Poziția CJ Cluj – Alocă fondurile pentru plata directă către Amalia Pecican.
Acțiune în Regres – Teatrul și CJ Cluj solicită suma integrală de la Emanuel Petran (persoană fizică).

Actorul Emanuel Petran reclamă faptul că acest parcurs a fost facilitat de demiterea sa ilegală din funcție de către Alin Tișe și Vakar Istvan, fapt care l-a lăsat în imposibilitatea de a formula apărările tehnice necesare în numele instituției. Ulterior efectuării plății de către Consiliul Județean Cluj, instituția publică s-a întors printr-o acțiune în regres împotriva fostului manager, ca persoană fizică, transformând o decizie de complet într-o datorie personală directă.

Precedentul de referință: Dosarul Radio Cluj și despăgubirea de 100.000 de euro

Pentru a demonstra existența unui dublu standard aplicat la nivelul aceleiași instanțe, memoriul depus de Petran identifică o decizie anterioară de referință a aceluiași complet de judecată Tripon-Gârbovan. Este vorba despre o hotărâre considerată istorică din punct de vedere al cuantumului financiar acordat într-un litigiu de muncă pe teritoriul României:

• Număr de Dosar: 6294/117/2014
• Act Oficial: Decizia Civilă Nr. 2658/A/2016
• Data Pronunțării: Ședința publică din 21 decembrie 2016
• Componența Completului: Președinte: Dana Cristina Gîrbovan; Judecător: Ioana Tripon; Grefier: Nicoleta Nicoară.

În acest caz, completul format din Gîrbovan și Tripon a acordat unui angajat al Radio Cluj suma record de 100.000 de euro cu titlu de despăgubiri morale, redactând o motivare juridică extrem de amplă care depășea solicitările depuse inițial de avocații de caz.

Anomalia semnalată de Petran constă în tratamentul administrativ subsecvent: în cazul Radio Cluj, suma de 100.000 de euro a fost suportată integral din bugetul instituției, fără ca societatea sau consiliul de administrație să se îndrepte împotriva directorului unității de la acea dată pentru recuperarea banilor.

În schimb, în cazul de la Teatrul „Puck”, aparatul de justiție și cel administrativ au colaborat pentru a transfera sarcina financiară pe numele persoanei fizice. Deși Petran a utilizat ulterior în mod oficial, prin procedură „copy-paste”, exact motivarea redactată de Dana Gârbovan în dosarul Radio Cluj pentru a cere drepturi egale în litigiile sale, instanțele clujene au refuzat să facă orice referire la acest precedent judiciar.

Caracatița instituțională din Transilvania. Emanuel Petran sesizează ÎCCJ, CSM și DIICOT într-un memoriu-maraton privind patrimoniul public

Bătălia purtată de actorul Emanuel Petran a depășit faza disputelor locale din Cluj, transformându-se într-o sesizare oficială trimisă către marile foruri de control ale statului român. Un memoriu tehnic de mari dimensiuni a fost depus pe masa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a Curții Constituționale a României (CCR), precum și la structurile centrale ale Guvernului și Președinției. Documentul denunță conexiuni de natură penală între rețelele administrative județene, companii private și magistrați, având ca miză directă blocarea activității avertizorilor de integritate și controlul asupra patrimoniului imobiliar public.

Harta Litigiilor și Sfera de Influență Reclamată:

Ministerul Culturii – Monumente Istorice – Controlul alocărilor de fonduri transfrontaliere.
Teatrul Național Cluj / Opera Română – Planul de dizolvare de 24 de ore a contractelor (Măniuțiu/Estefan).
Parchet / DIICOT București – Dosarul pentru trădare de țară blocat în faza de cercetare.
Biroul Executorilor Stolnean – Plângeri penale active pentru refuzul punerii în executare.

Schema de la Teatrul Național și Opera Română Cluj

„UDMR-ul a cerut instanțelor din Cluj, prin Dana Gârbovan și predecesorii ei, clădirile centrale, iar acestea le-au fost date, deși prin procesul optanților au fost despăgubiți foștii proprietari.

„UDMR-ul a cerut în instanță clădirea Teatrului Național Cluj, iar înțelegerea cu PSD-ul era prin Florin Estefan. Estefan avea o mașină de serviciu de la reperezentanța Mercedes a lui Ioan Rus. Toate matrapazlâcurile lui Estefan au fost susținute de către toți politicienii. Înțelegerea era ca UDMR-ul, prin instanțe să ia clădirea, iar Rus să ia spațiul atelierelor Operei pentru a construi un hotel personal. Refacerea clădirii Teatrului Național Cluj și a Operei Române este dată unei firme cu etnici maghiari. Estefan și Măniuțiu, directorii operei și a Teatrului Național, doreau ca atunci când intră clădirea în reparații să desființeze pentru 24 de ore instituțiile și să le reorganizeze fără contracte de muncă pe perioade nedeterminate. În felul acesta nu se mai putea opune nimeni. Pentru asta au pus la sindicate oamenii lor, pe care îi dirijau. 

În ministerul Culturii este de asemenea Departamentul Monumentelor Istorice, controlat de UDMR. Astfel, pe banii românilor au fost renovate în Transilvania doar monumentr maghiare, lucru care urma să se întâmple și cu clădirea Operei Naționale Cluj și apoi instanțele din Cluj, conduse de Dana Gârbovan, să retrocedeze clădirea gata refăcută.

Fiindcă am spus aceste lucruri public, iar clădirea Teatrului Național este comună cu a Operei, conducerea Naționalului a încercat să mă dea afară și de la Național. Le-am făcut proces unde cer salarii retroactive pentru că de 20 de ani nu mi-au dat categorie și cer și daune morale. Au tergiversat și acest proces și au schimbat judecîtorii și aici, fapt penal. O să trimit dosarul.

Am descoperit fără să vreau că Dana Gârboban și Tripon spălau bani din instituții. Astfel, au acordat unui angajat al radio Cluj suma de 100.000 de euro, cea mai mare sumă de despăgubiri dată în țară, fără să existe motive, ele motivând mai mult decât avocații din proces. .  Dosar nr. 6294/117/2014 DECIZIA CIVILĂ Nr.2658/A/2016 Şedinţa publică din data de 21 decembrie 2016 Instanţa constituită din: PREŞEDINTE: DANA CRISTINA GÎRBOVAN JUDECĂTOR: IOANA TRIPON GREFIER: NICOLETA NICOARĂ

Directorul Radioului, deși ar fi trebuit să i se impute suma ca în cazul meu, nu i s-a imputat și nu a fost dat afară, semn că toate acestea s-au întâmplat cu acordul lui și că totul a fost regizat. Eu am depus în mai multe dosare unde cer 100.000  de euro despăgubiri, cu copy paste, motivarea Danei Gârbovan, cerând 100.000 de euro, dar instanțele nici măcar nu au făcut referiri la cererile mele. Sunt multe dosare la Cluj în care instanțele au acordat despăgubiri prin instanța Tripon-Gârbovan, numită, pentru a deruta cetățenii, Instanța Umanitară.”, potrivit actorului Emanuel Petran.

Acțiunile penale și strategia împotriva prescripției faptelor

În încercarea de a sparge blocajul judiciar local, Emanuel Petran a inițiat o serie de demersuri penale la nivel central:

1. Plângerea la DIICOT București: A fost depus un dosar penal sub acuzația de trădare de țară, vizând modul în care clădiri centrale de pe raza municipiului Cluj-Napoca (inclusiv imobilul Teatrului Național) au fost introduse în proceduri de retrocedare către ONG-uri, deși foștii proprietari fuseseră deja despăgubiți istoric de statul român prin Procesul Optanților. Petran afirmă că acest dosar a fost blocat în mod abuziv la nivelul parchetului central.
2. Dosarul Executorilor Judecătorești: A fost deschisă o acțiune penală împotriva Biroului Executorilor Judecătorești Stolnean. Aceștia sunt acuzați în mod direct de refuzul deliberat de a pune în executare silită hotărârile judecătorești definitive pe care Petran le-a câștigat împotriva Consiliului Județean Cluj cu privire la reevaluarea sa ca manager.
3. Abuzurile de la Gherla: Memoriul include o plângere penală activă împotriva personalului de la Poliția Rurală nr. 7 Gherla, legată de un incident în care actorul a fost încătușat în spațiul public în fața a 400 de persoane, fără legitimare și fără respectarea normelor de procedură penală, fiind transportat sub arest nejustificat.

Fostul manager atrage atenția în mod public asupra faptului că tergiversările succesive din dosarele sale, înregistrate la instanțele din Cluj și Oradea, reprezintă o strategie coordonată de sistem pentru a se atinge termenele legale de prescripție a răspunderii penale. Prin memoriul trimis la CSM și ÎCCJ, Emanuel Petran solicită oficial auditarea acestor dosare, extinderea termenelor de cercetare și tragerea la răspundere a magistraților care au asigurat protecția juridică a factorilor politici implicați.