Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, instituție condusă de Emil Radu Moldovan, se confruntă cu o serie de probleme administrative și financiare care ridică semne serioase de întrebare asupra modului în care este gestionat patrimoniul județului și asupra mecanismelor interne de control.
Analiza documentelor și informațiilor obținute de redacția noastră indică existența unor erori și neconcordanțe care afectează evidența contabilă a unor active în valoare de zeci de milioane de lei, precum și funcționarea unor structuri esențiale pentru buna administrare a banilor publici.
Investiții de peste 26 de milioane de lei rămase ani la rând într-o categorie contabilă greșită
Una dintre cele mai surprinzătoare situații identificate privește investiții finalizate încă din perioada 2009-2012.
Deși lucrările au fost încheiate de foarte mulți ani, acestea au continuat să figureze în evidențele financiare ca investiții aflate în curs de execuție.
Valoarea totală a acestor obiective depășește 26,6 milioane de lei.
Practic, timp de peste un deceniu, patrimoniul județului nu a reflectat în mod corespunzător existența unor investiții deja finalizate și utilizate.
O asemenea situație nu poate fi considerată o simplă eroare administrativă. Ea indică probleme serioase privind gestionarea patrimoniului și actualizarea evidențelor contabile la nivelul instituției.
Alte investiții de peste 7,6 milioane de lei au rămas neînregistrate corespunzător
Problemele privind patrimoniul nu se opresc aici.
Documentele analizate arată că trei obiective de investiții recepționate și finalizate în cursul anului 2024 au continuat să fie evidențiate drept investiții în curs de execuție.
Valoarea acestora depășește 7,6 milioane de lei.
În mod normal, după recepția lucrărilor, aceste investiții trebuiau introduse în patrimoniul public al județului și evidențiate ca active finalizate.
Menținerea lor într-o categorie contabilă improprie a condus la o imagine denaturată asupra patrimoniului administrat de Consiliul Județean.
Imobile de peste 2,2 milioane de lei păstrate în categoria greșită de patrimoniu
La una dintre instituțiile aflate în subordinea Consiliului Județean au fost identificate imobile care au rămas înregistrate în domeniul public, deși existau hotărâri prin care acestea fuseseră transferate în domeniul privat al județului.
Valoarea bunurilor depășește 2,2 milioane de lei.
Această situație arată încă o dată existența unor deficiențe privind actualizarea și administrarea evidențelor patrimoniale.
Aproape două milioane de lei înregistrate necorespunzător la clubul sportiv al județului
Probleme importante au fost identificate și la clubul sportiv finanțat din fonduri publice și aflat în subordinea administrației județene.
Cheltuielile aferente contractelor de activitate sportivă nu au fost evidențiate în perioada în care obligațiile au fost generate, ci doar în momentul efectuării plăților.
Impactul acestei practici depășește 1,89 milioane de lei.
Consecința este simplă: situațiile financiare nu au reflectat în mod real obligațiile existente la finalul exercițiului financiar.
Investiții de peste un milion de lei care nu au fost reflectate în patrimoniul administrat
O altă problemă privește lucrări de amenajare efectuate asupra unui teren care ulterior a fost dat în administrarea unei instituții subordonate.
Deși valoarea investițiilor realizate depășește 1,06 milioane de lei, aceasta nu a fost transferată corespunzător în evidențele patrimoniale.
Rezultatul este o nouă diminuare artificială a valorii activelor aflate în administrarea județului.
Venituri europene înregistrate cu întârziere
În cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost identificate situații în care veniturile aferente unor cereri de rambursare au fost evidențiate cu întârziere.
Valoarea impactului financiar depășește 622.000 de lei.
Astfel de practici afectează acuratețea situațiilor financiare și pot crea o imagine distorsionată asupra performanței financiare a instituției.
Dividende și penalități neînregistrate
Administrația județeană nu a evidențiat la timp creanțe reprezentând dividende datorate de o societate la care județul este acționar unic.
În plus, nu au fost înregistrate corespunzător nici penalitățile aferente întârzierii acestor plăți.
Valoarea totală depășește 275.000 de lei.
În orice administrație care pretinde că urmărește cu atenție veniturile publice, astfel de sume ar trebui monitorizate și recuperate fără întârzieri.
Probleme grave în mecanismele de control
Poate cea mai îngrijorătoare concluzie a documentării noastre privește mecanismele interne de control.
Au fost identificate situații precum:
- lipsa unor proceduri esențiale privind elaborarea și aprobarea bugetului;
- lipsa unor proceduri operaționale pentru anumite categorii de achiziții publice;
- proceduri interne neactualizate de ani de zile;
- documente privind controlul financiar preventiv care conțineau persoane care nu mai lucrau în instituție;
- expirarea mandatului consilierului de etică.
Aceste probleme indică existența unor vulnerabilități administrative care depășesc simpla sferă contabilă.
Audit intern practic inexistent
Poate cel mai grav aspect este faptul că funcția de audit intern pare să fi devenit una pur formală.
În perioada analizată nu exista personal care să exercite efectiv atribuțiile de audit intern.
În orice instituție publică modernă, auditul intern reprezintă principalul instrument prin care sunt identificate și corectate problemele înainte ca acestea să producă efecte majore.
Absența unei asemenea structuri funcționale ridică întrebări serioase despre capacitatea administrației județene de a-și controla propriile activități.
Întrebările la care Emil Radu Moldovan trebuie să răspundă
Emil Radu Moldovan conduce Consiliul Județean Bistrița-Năsăud de mai multe mandate și este principalul responsabil pentru funcționarea aparatului administrativ al instituției.
Atunci când apar investiții de zeci de milioane de lei evidențiate greșit, obligații financiare de milioane de lei înregistrate necorespunzător, proceduri administrative depășite și un audit intern care practic nu funcționează, discuția nu mai este despre simple erori tehnice.
Discuția este despre managementul instituției.
Cetățenii județului au dreptul să știe cum au fost posibile asemenea situații și de ce, într-o administrație care gestionează anual sute de milioane de lei, au existat atâtea probleme privind evidența patrimoniului, controlul intern și monitorizarea fondurilor publice.
