Baia Mare este prezentată adesea drept unul dintre motoarele economice ale nordului României, un municipiu care atrage investiții, dezvoltă proiecte europene și își promovează imaginea de oraș modern. Dincolo de discursurile oficiale și de campaniile de promovare, documentele financiare ale administrației locale descriu însă o realitate mult mai puțin confortabilă.
Sub conducerea primarului Ioan Doru Dăncuș, administrația municipiului se confruntă cu o serie de probleme care afectează atât gestionarea patrimoniului public, cât și controlul asupra instituțiilor aflate în subordine. Vorbim despre milioane de lei plătiți fără bază legală, datorii raportate eronat, investiții contabilizate greșit, lucrări decontate fără a fi executate integral și proceduri administrative care au funcționat defectuos.
Privite individual, fiecare dintre aceste situații poate fi explicată prin neglijență, lipsă de control sau erori administrative. Privite împreună, ele conturează imaginea unei administrații care nu reușește să gestioneze riguros fondurile publice și patrimoniul municipiului.
Clubul Minaur, gaura neagră din finanțele municipiului
Cea mai gravă situație identificată apare la Clubul Sportiv Minaur Baia Mare, instituție finanțată din bani publici și aflată în subordinea municipalității.
În documentele oficiale au fost raportate datorii mult mai mici decât cele existente în realitate. Clubul avea obligații neachitate către sportivi de peste 5 milioane de lei, datorii către bugetul de stat de peste 650.000 de lei și obligații importante către furnizori. Cu toate acestea, situațiile financiare prezentau o imagine semnificativ cosmetizată.
Diferența dintre realitate și ceea ce a fost raportat oficial depășește 7,3 milioane de lei.
Mai grav este faptul că, în timp ce clubul acumula datorii și întârzia plăți, conducerea acestuia continua să semneze noi contracte cu sportivi, deși resursele financiare disponibile nu permiteau susținerea acestor angajamente.
Practic, obligațiile vechi nu erau achitate, dar se generau obligații noi.
Această practică a creat un cerc vicios care a împins clubul într-o situație financiară și mai dificilă, în timp ce administrația locală a continuat să finanțeze activitatea fără să impună măsuri eficiente de redresare.
Penalități plătite din banii băimărenilor
Consecințele unei asemenea administrări nu au întârziat să apară.
Clubul Minaur a pierdut o eșalonare acordată pentru obligații fiscale restante de aproape 3 milioane de lei. Ca urmare, au fost plătite penalități în valoare de peste 66.000 de lei.
Nu discutăm despre investiții, salarii sau servicii pentru cetățeni.
Discutăm despre bani publici folosiți pentru plata unor penalități generate de o administrare defectuoasă.
Mai mult, aceste sume nu au fost recuperate de la persoanele care au contribuit la producerea lor.
Cu alte cuvinte, costul greșelilor a fost transferat integral către bugetul public.
Aproape 4 milioane de lei plătiți fără bază legală
Una dintre cele mai spectaculoase constatări privește serviciul de gestionare a deșeurilor.
Municipiul Baia Mare a achitat un tarif aferent utilizării terenului unui depozit ecologic de deșeuri.
Ulterior, actele administrative care stăteau la baza acestui tarif au fost anulate de instanță.
Rezultatul este simplu și brutal: peste 3,8 milioane de lei au fost plătiți fără temei legal.
Pentru orice administrație locală, o asemenea sumă reprezintă echivalentul unor investiții importante în infrastructură, educație sau servicii publice.
În schimb, banii au plecat din buget fără să existe o bază legală validă care să justifice plata.
Patrimoniul municipiului, lăsat în urmă
O altă problemă majoră privește patrimoniul orașului.
Municipiul Baia Mare nu a realizat reevaluarea terenurilor și clădirilor aflate în proprietate publică și privată, deși aceasta era obligatorie.
Ultima reevaluare fusese realizată cu ani în urmă, iar între timp valorile de piață s-au modificat semnificativ.
Consecința este că situațiile financiare nu mai reflectă valoarea reală a patrimoniului administrat de primărie.
Pentru un municipiu care gestionează sute de clădiri, terenuri și alte active, lipsa unei reevaluări actualizate înseamnă că imaginea financiară a instituției este incompletă și denaturată.
Investiții transformate în simple cheltuieli
Administrația locală a contabilizat eronat lucrări care ar fi trebuit să majoreze valoarea patrimoniului municipiului.
Lucrări realizate la unități de învățământ și investiții în infrastructura rutieră, cu o valoare totală de peste 5,3 milioane de lei, au fost înregistrate direct pe cheltuieli.
În mod normal, asemenea lucrări trebuiau reflectate ca investiții și integrate în valoarea activelor publice.
Prin această abordare, patrimoniul municipiului apare artificial diminuat, iar situațiile financiare nu reflectă corect valoarea bunurilor aflate în administrarea orașului.
Lucrări plătite, dar neexecutate
La Școala Gimnazială „Avram Iancu” au fost identificate diferențe între lucrările decontate și cele executate efectiv.
Verificările efectuate la fața locului au arătat că anumite materiale și cantități de manoperă incluse în documentele de plată nu se regăseau în realitate.
Prejudiciul stabilit depășește 25.000 de lei.
Suma poate părea redusă în raport cu alte probleme identificate, însă gravitatea situației este dată de mecanismul care a permis efectuarea plății.
Dacă lucrări inexistente pot fi decontate într-un proiect relativ mic, întrebarea firească este ce garanții există că același fenomen nu se repetă și în alte investiții.
Achiziții publice tratate ca simple formalități
Nereguli au fost identificate și în zona achizițiilor publice.
Unități de învățământ aflate în subordinea municipalității nu au respectat integral obligațiile privind utilizarea și raportarea achizițiilor prin platforma electronică de achiziții publice.
Unele notificări au fost publicate cu întârziere, iar în alte situații procedurile legale nu au fost urmate corespunzător.
Problema nu este una birocratică.
Achizițiile publice reprezintă principalul mecanism prin care administrația cheltuiește bani publici, iar orice abatere de la regulile de transparență reduce capacitatea de control asupra modului în care sunt utilizate fondurile.
Străzi sparte și refăcute prost
Administrația locală nu a reușit nici să urmărească eficient modul în care operatorii care intervin la rețelele edilitare refac carosabilul și trotuarele.
În mai multe zone ale municipiului au fost identificate porțiuni unde asfaltul a cedat, au apărut gropi sau denivelări, iar refacerile nu au respectat parametrii tehnici necesari.
Situația este cunoscută de mulți băimăreni care circulă zilnic prin oraș și observă că anumite străzi ajung să fie sparte și reasfaltate în mod repetat.
Documentele arată că mecanismele de supraveghere instituite de municipalitate nu au funcționat eficient.
Lipsa controlului asupra lucrărilor din școli
O altă vulnerabilitate identificată privește lucrările efectuate la unitățile de învățământ.
În anumite cazuri, lucrările au fost executate fără avizele tehnice necesare, iar recepțiile au fost realizate de comisii formate din persoane fără pregătire tehnică de specialitate.
Acest mod de lucru creează riscul acceptării unor lucrări neconforme și al decontării unor cantități care nu au fost executate în realitate.
Cu alte cuvinte, sistemul de control care ar trebui să protejeze banul public devine pur formal.
O administrație care funcționează după principiul „merge și așa”
Analizate împreună, toate aceste situații descriu aceeași problemă: slăbiciunea controlului administrativ.
Datorii raportate greșit, milioane de lei plătite fără bază legală, patrimoniu nereevaluat, investiții contabilizate eronat, lucrări plătite fără acoperire reală, achiziții gestionate defectuos și lipsa supravegherii lucrărilor publice.
Nu este vorba despre o singură eroare și nici despre un incident izolat.
Este vorba despre o serie de deficiențe care apar în mai multe structuri aflate sub autoritatea municipalității și care indică probleme de management, coordonare și control.
Responsabilitatea administrației conduse de Doru Dăncuș
Primarul Ioan Doru Dăncuș nu întocmește personal documentele contabile și nici nu verifică fiecare situație de lucrări.
În schimb, el conduce administrația municipiului Baia Mare și răspunde politic pentru modul în care funcționează instituțiile aflate în subordine.
Iar atunci când în aceeași administrație apar datorii ascunse de peste 7 milioane de lei, plăți fără bază legală de aproape 4 milioane de lei, active nereevaluate, investiții contabilizate greșit și lucrări plătite fără a fi executate integral, problema nu mai poate fi redusă la simple greșeli ale unor funcționari.
Problema devine una de administrare a orașului.
Iar responsabilitatea pentru modul în care funcționează administrația municipiului Baia Mare poartă, inevitabil, numele primarului Ioan Doru Dăncuș.
