COS Târgoviște pus pe butuci de Rusia. Năsui, combinatul din Târgoviște ține de siguranța națională a României

👇 Donează! Susține-ne pe Patreon 👇

Become a Patron!

România a fost vândută bucată cu bucată de infractorii care au condus țara timp de 31 de ani, cu PSD și PNL la butoane în diferitele lor forme. Toate fabricile și combinatele țării au ajuns la fier vechi din cauza acestor mafioți care au fost interesați doar de propria înavuțire. Un caz aparte îl reprezintă și combinatul de oțeluri speciale COS Târgoviște S.A, subiect asupra căruia ne vom abate astăzi cu grijă și interes, cum spune schiorul șef al țării, Klaus Werner Iohannis.

1200 de angajați ai COS Târgoviște urmează să își piardă locurile de muncă, între care 900 au primit deja preavize de concediere. Singura soluție viabilă pentru combinatul de oțeluri speciale este preluarea de către statul român în contul datoriilor la ANAF pe care le-au lăsat rușii.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, are obligația de a lua urgent măsuri pentru preluarea combinatului și păstrarea locurilor de muncă. Acest combinat reprezintă inima orașului Târgoviște și o unitate ce ține de siguranța națională a României.

Forumistul de la Transporturi, Cătălin Drulă, a decis să rezilieze contractul de execuție a lucrărilor pentru lărgirea la patru benzi a DN 71 Bâldana-Târgovişte deși avea finanţarea asigurată și licitaţia a avut loc. Guvernul faliment condus de Florin Cîțu nu este interesat de salvarea industriei românești care a încăput pe mâinile mafiei ruse, interesul lor este să vândă și să distrugă tot ce a mai rămas în această țară.

Acest lucru ne arată dezinteresul total al guvernării PNL, USR-PLUS și UDMR pentru salvarea locurilor de muncă și relansarea industriei locale de care România are atâta nevoie.

Cu 50 de milioane de euro ne luăm combinatul înapoi din mâinile mafiei ruse, care l-a jefuit și abandonat

Activele de bază ale COS Targoviste au fost evaluate la 302 milioane RON, conform documentelor companiei. COS Targoviste se numără printre activele deținute anterior, dar abandonate de grupul rus Mechel. Cel mai mare creditor este vehiculul legal Alphard Financial Corp., înregistrat la o cutie poștală din Insulele Virgine Britanice. Administratorul special al uzinei este rusul Oleg Shvedakov.

Conducerea companiei a sugerat un plan de afaceri pentru noul proprietar, Ministerul Economiei, care să prevadă funcționarea la capacitate maximă. Conducerea a sugerat, de asemenea, autorităților câteva măsuri pentru prevenirea importurilor de produse din oțel ieftine, posibil sub standardele de piață.

Cine sunt rușii implicați în distrugerea industriei românești

Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște este controlat de o serie de firme înregistrate în România și conexiuni directe cu companii offshore controlate de oligarhul rus Igor Zyuzin și interpușii săi. Cel mai important soldat al rușilor de la Mechel este Sergiu Lapti.

În această combinație de la COS Târgoviște avem firmele EAST EUROPE METAL CONCEPT SRL controlată de Shendakov Oleg, cu o cifră de afaceri de 51.238.488 Ron. East Europe Metal Concept SRL este la rândul ei deținută de INVEST NIKAROM SRL aflată în proprietatea lui Victor Chumakov. Aici avem o serie de firme interconectate controlate de tovarășii de la Moscova și Chișinău.

Sediul companiei  EAST EUROPE METAL CONCEPT – S.R.L. a fost până în septembrie 2020 în Bucuresti, sectorul 1, sos. Dimitrievici Pavel Kiseleff nr. 29, ap. 7+9, la câteva sute de metri de sediul Ambasadei Rusiei la București. Sergiu Lapti a fost scos din conducerea companiei East Europe Metal Concept, totul fiind sub administrarea lui Shendakov Oleg.

Alexandru Munteanu de la USR-PLUS și prietenii MAFIEI RUSE

Am aruncat o privire pe lista de prieteni a dl. Sergiu Lapti și am descoperit oameni extrem de importanți în angrenajul statului rus. Pentru că nu ne intresează afacerile din Rusia, ne-am uitat pe la localnici. Un fost angajat al Mechel este implicat în politică în filiala locală a USR-PLUS. Alexandru Munteanu de la USR-PLUS este prieten cu Sergiu Lapti și este de asemnea foarte interesat de situația combinatului COS TÂRGOVIȘTE dacă ne uităm la postările de pe pagina sa de Facebook. Domnul Munteanu de la USR-PLUS lucrează la  S.C. UPET S.A. Targoviste, o companie controlată până în noiembrie anul trecut de ucraineanul Iurie Pinzaru și Marian Dan.  S.C. UPET S.A. Targoviste a fost înființată de rusul Ovchinnikov Sergey și a funcționat în curtea combinatului.

Secretarul de Stat Daniela Nicolescu spune că va salva combinatul de la Târgoviște. Doamna Nicolescu face parte din eșalonul doi al PNL, fiind o apropiată a lui Ludovic Orban. În campaniile electorale firma sa este bugetată cu sute de mii de euro de la partid, conform materialului realizat de Anchetatorii.ro despre finanțările partidelor politice.

„Având în vedere salvarea locurilor de muncă și utilizarea pe scară largă a produselor obținute în cadrul COS Târgoviște, specialiștii din cadrul ministerului au identificat măsuri legislative, astfel încât statul român să poată prelua activul funcțional de la COS Târgoviște. Decizia finală cu privire la modul în care va fi rezolvata problema Combinatului de Oțeluri Speciale, va fi luată la nivel de coaliție, o discuție în acest sens urmând să aibă loc în cel mai scurt timp între Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, Ministrul Energiei, Virgil Popescu și Premierul Florin Cîțu.” , a spus secretarul de stat Daniela Nicolescu.

O doamnă din Rusia, Ksenia Mironova, care a studiat la ASE București administrarea afacerilor este prietenă cu domnul Sergiu Lapti și conform datelor publice din mediul online lucrează la Ambasada Rusiei la București.

Șeful cel mare este oligarhul Igor Zyuzin

Conexiuni misterioase

Inspectoratul General de Aviaţie al MAI a atribuit pe 21.06.2016 un contract pentru achiziţia de piese de schimb pentru elicopterele sale tip Mi- 8 şi Mi- 17. Acordul cadru valabil 48 de luni a fost adjudecat de compania condusă din 1997 de Yury Borisov, Aviabaltika, cu sediul în oraşul lituanian Kaunas, iar valoarea totală a înţelegerii este de 2.004.019,88 euro. Potrivit MAI, două firme s-au înscris în licitaţie: AVB şi Invest Nikarom SRL Bucureşti, ulterior scoasă din competiţie. Atât cât putem vorbi de coincidenţe în afacerile cu ruşi, trebuie spus că Invest Nikarom era reprezentanta AVB în România la începutul anilor 2000. Şi, ca bonus: Invest Nikarom a cumpărat în 2013, cu 230 de lei, cele patru combinate deţinute în România de ruşii de la Mechel. Nikarom este condusă de Svetlana Chumakova şi Victor Chumakov, ei fiind părinţii Olgăi Chumakova, cea care reprezenta grupul Mechel în România.

Curg contractele uriaşe

Contractul din iunie 2016 este doar ultimul dintr-o serie de acorduri parafate între MAI şi Aviabaltika. Pe 06.06.2012, compania lui Yury Borisov primea 10.184.300 de euro pentru servicii de reparare şi întreţinere a elicopterelor din dotarea Inspectoratului General de Aviaţie. Exact în aceeaşi zi, aceeaşi AVB semna un contract paralel cu MAI, pentru repararea şi întreţinerea elicopterelor Mi- 8, în valoare de 7.505.500 euro. Pe 23.06.2008, MAI, prin Unitatea Specială de Aviaţie de atunci, atribuia un alt contract firmei lituaniene, pentru reparaţia capitală a unui elicopter Mi- 8, în valoare de 1.292.159 euro. În fine, pe 06.07.2007, AVB primea încă 1.077.000 euro pentru reparaţia capitală a unui elicopter Mi- 17 din dotarea MAI.

Combinații ruse cu acordul puterii de la București?

Adresa companiei Alphard Financial Corp este PASEA ESTATE, P.O. BOX 958, ROAD TOWN, TORTOLA. La aceeași adresă figurează înregistrate și firmele prin care combinatorilor, Victor Ponta, Nicolae Niro, Dorin Cocoș, Elena Udrea, pușcăriașul Adrian Severin și alți băieți deștepți care și-au construit mai multe complexuri imobilare. Pentru cei care nu au cunoștință despre afacerile offshore, în Insulele Virgine Britanice este cel mai ieftin să înregistrezi o companie.

Un offshore total opac ia locul firmei în care apare amicul lui Ponta-Udrea

În 2006, “Meneldil Associated SA”, care deținea 15% din “Central Residential Park SA”, își cedează acțiunile către alt off-shore din Insulele Virgine Britanice: “Running Total Group LTD”, reprezentat de Clitemnestra Volschi (Gâdea). Clitemnestra e unul din oamenii de încredere ai lui Nicolae Dumitru. Numele ei îl găsim menționat și într-o firmă în care apar ca acționari Elena Udrea și Dorin Cocoș.

Important de precizat eă că atât offshore-ul “Meneldil”, cât și “Running Total” sunt “surori” având ca sediu social aceeași cutie poștală: “P.O. Box 958, Pasea Estate, Road Town, Tortola, Insulele Virgine Britanice” (BVI). Tot la aceeași căsuță poștală mai ființează și adresa unui alt offshore, , “Antelago Marketing LTD”, care aparent nu are legătură directă cu investigația noastră, însă în realitate e legat de frații Creștin, prezenți în “Central Residential Park Doi SA”. , “Antelago Marketing LTD” este prezent, indirect, în acționariatul fostei fabrici de stat “Electronica SA”, care a intrat în posesia familiei Creștin.

“Udrea, Cocoș & Family”, asociați cu dezvoltatorul cartierului lui Ponta

Consiliul Local al Sectorului 2, a aprobat în primăvara lui 2005 PUD-ul pentru “Central Residential Park”, asta în condițiile în care administratorul “Central Residential Park SA”, Clitemnestra Volschi, era consilier local la Sectorul 2.

Numele Clitemnestrei Volschi îl găsim și în SRL-ul “New Global Investments”, fondat în vara anului 2006 de Elena Udrea (25%), Dorin Cocoș (25%) și “NIRO 95 Impex” (50%). Astfel, la ședința din 16 august 2006 a firmei “New Global Investments SRL” Elena Udrea și Clitemnestra apar pomenite una după cealaltă: “Cu unanimitate de voturi, presedinte de sedinta este numita dna Udrea Elena Gabriela si secretar de sedinta este numita dna Volschi Clitemnestra”. Straniu, dar doamna Udrea ne- a declarat că nu cunoaște nici o Clitemnestră.

În sprijinul afirmațiilor noastre privind legătura dintre Udrea-Cocoș și dezvoltatorul cartierului de lux unde familia Sârbu-Ponta dețin 3 locuințe este că administrator al firmei “New Global Investments SRL”, înființate de triumviratul NIRO-Udrea-Cocoș, a fost numită Anca Daniela Răducan, personaj pe care îl regăsim și în funcția de director comercial al dezvoltatorului “Central Residential Park”, care, începând cu noiembrie 2007 a fost împuternicită să se ocupe de vânzarea apartamentelor de lux.

Clitemnestra, asociată cu un demnitar din Guvernul “Ponta I”

Clitemnestra Gâdea (Volschi) apare nu doar ca “secretar de ședință” în firma lui Udrea-NIRO-Cocoș și ca “administratoar” al “Central Residential Park SA”, ci numele ei e menționat și în“Rechizitoriul DNA din 24.09.2012” care a stat la baza redeschiderii recente a dosarului “SOV-FNI”.

O vreme, Clitemnestra Volschi a fost și administrator la “Prima Asigurare Reasigurare SA”, succedându-i unui anume Virgil Anastasiu. Atanasiu este adjunctul controversatului Radu Popa, director al Administrației Lacurilor și Parcurilor București (ALPAB) în mandatul primarului Sorin Oprescu. De altfel, Radu Popa a și fost asociat direct cu Clitemnestra Gâdea în firma “Quality ‘98 SRL”, în 2004.

Radu Popa e un personaj controversat. După ce a fost numit în 2009 de către Sorin Oprescu la șefia ALPAB, a atribuit, conform lui Dănuț Șova, contracte de consultanță juridică către casa de avocatură Șova și Asociații.

La o lună după instalarea Guvernului “Ponta I”, în iunie 2012, Radu Popa era numit de premierul Victor Ponta șeful “Administrația Fondului pentru Mediu”. Câteva luni mai târziu, Popa se întorcea la fotoliul de boss peste parcurile și lacurile lui Oprescu.

Șefa organizației de femei a PSD, notărița tranzacțiilor din “Central Residential Park”

Tranzacțiile prin care cele 431 de apartamente de lux ale cartierului din spatele IGPR au fost înstrăinate de dezvoltator, s-au efectuat la biroul notarului public “Nicoleta Bucur”. La începutul anilor 2000, pe notărița Bucur o regăsim ca membră în organizația PSD Sector 2, iar ulterior se transferă la PSD Ilfov, unde, în perioada cât președintele al PSD Ilfov a fost Gabriel Oprea, Nicoleta Bucur ocupă funcția de “șefă a organizației de femei a PSD Ilfov”. Despre Nicoleta Bucur se spune că ar fi o apropiată a vicepremierului Gabriel Oprea, general şi preşedinte UNPR), dar și a lui Neculai Onțanu, primarul Sectorului 2, pe raza căruia “NIRO&Co” au ridicat “Central Park”.

Legătura cu Central Park a familiei consilierei lui Adrian Severin

În 23.04.2008, “Central Residential Park SA” a cumpărat firma “Amcor Com Impex SRL” de la Mihai Răducu Jugănaru, soțul Annei Rose Marie Jugănaru, asistenta lui Severin, trimisă în judecată pentru că ar fi obținut pe nedrept bani din bugetul Comunităților Europene. Scandalul a iizbucnit după ce procurorii l-au acuzat pe europarlamentarul Adrian Severin că a decontat 20 de contracte de consultanță “fictive” folosindu-se de 6 firme aparținând apropiaților săi.

De subliniat este că în firma achiziționată de “Central Residential Park SA”, Anne Jugănaru a fost și ea asociată cu soțul ei până în iulie 2005. Ulterior preluării de către NIRO a firmei “Amcor Com Impex SRL”, administrator a fost o perioadă și Răducan Anca Daniela (aceeași persoană care a ocupat și funcția de administrator al firmei fondate de Udrea-Cocoș-NIRO).

Puteți citia ancheta celor de la Vocea Clujului AICI

Scurt istoric al combinațiilor realizate de rușii coordonați de KREMLIN, pentru distrugerea industriei românești

Sub pretextul că sunt interesaţi de industria grea din România, mare parte din investitorii de după 1989 ne-au falimentat fabricile şi le-au vândut pe bucăţi, transformând ţara din producător în piaţă de desfacere. Azi o să vă povestesc câte ceva despre privatizarea firmei Industria Sârmei Câmpia Turzii SA (ISCT), care a ajuns parte a grupului rus Mechel şi pe care investitorul rus a băgat-o în insolvenţă.

În iulie 2003, România a încheiat contractul de privatizare al ISCT, transferând dreptul de proprietate către noul acţionar majoritar, Conares Trading AG din Elveția, care a preluat 54,83% din acțiuni. Doar că elvețienii erau de fapt ruși pervertiți, motiv pentru care, după ce au pus mâna pe bijuteria coroanei, după nici un an, în iunie 2004, Conares Trading AG (care între timp acaparase aproape 80% din acțiunile ISCT SA) și-a schimbat denumirea în Mechel Trading AG, fiind păstrate sediul social în Baar și numărul actului de înființare, societate devenită în iulie 2009 Mechel International Holdings Gmbh, cu păstrarea sediului social și a actului constitutiv.

În anul 2007, AVAS a confirmat că noul investitor şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul de privatizare. Intenţia ruşilor însă, a devenit vizibilă mai târziu, după 2012, când Mechel International Holdings Gmbh, acţionar majoritar al ISCT, a cerut încheierea de contracte de ipotecă mobiliară şi imobiliară pentru datorii pe care ISCT le acumulase la “firma mamă” sau la alte firme off-shore din grup. Practic, Mechel International Holdings Gmbh era indirect datornic (prin faptul că deţinea peste 86% din ISCT), dar şi creditor al ISCT pentru aceleaşi sume. În martie 2013 reprezentanţii ISCT au cerut Tribunalului Specializat Cluj insolvenţa pe motiv că nu pot plăti datoriile acumulate, iar o lună mai târziu, cererea lor a fost soluţionată favorabil: ISCT a intrat în insolvenţă.

La finele anului 2011, ISCT SA datora către Unicredit Tiriac Bank 35 mil. euro, respectiv 22,5 mil. euro către Erste Bank. La o primă vedere, am putea zice că nu e un caz nemaiîntâlnit, practic orice colos industrial apelează la credite pentru a-şi putea susţine derularea activităţii. Însă, în mod ciudat, unii ar putea crede chiar premeditat, că în 2012 au avut loc o serie de împrumuturi contractate de ISCT SA de la societăţi din cadrul grupului rus în vederea stingerii acestor credite bancare. Prin această operaţiune, ISCT SA nu a mai fost datoare unei instituţii bancare, ci surorilor sale din marea familie MECHEL.

Astfel, ISCT SA a reuşit performanţa, înaintea declanşării insolvenţei, de a se îndatora cu:

• 48 mil. euro de la Skyblock Ltd Cipru în iunie-iulie 2012;
• 48,5 mil. euro de la Mechel International Holdings Gmbh în octombrie 2012;
• 11 mil. euro şi 5 mil dolari SUA de la Zoneline Ltd în octombrie-decembrie 2012;

• Peste 36 mil. lei de la Laminorul SA Brăila în septembrie 2011.
• La aceste sume, se adaugă şi cea de 35 mil. dolari SUA contractată în 2010 de la Southern Kuzbass Coal Company OAO.

Cine au fost reprezentanţii acestor societăţi care au semnat mormanul de creditări?

Păi spre exemplu, pentru Mechel International Holdings Gmbh a semnat Irina Pankratova Girschweiler, pentru Laminorul SA a semnat directorul general Vladimir Dvoryanchikov, iar pentru ISCT SA a semnat directorul Sergey Vladimirovich Feodorov, toți cetățeni ruși retrași de la post în țara natală după finalizarea cesiunilor suspecte pentru a nu mai putea răspunde civil, administrativ sau chiar penal pentru ingineriile financiare puse în aplicare.

Răuvoitorii spun că nu de puţine ori au intrat bani în firmă sub formă de împrumuturi, ca mai apoi, în cursul aceleaşi zile, sumele să fie transferate către diverşi sub formă de restituire împrumut sau sub formă de achitare marfă achiziţionată. Cât de ironic să fie să te creditez ca să poţi să-mi plăteşti marfa pe care ţi-am livrat-o la un moment dat. Planul pus la punct și inițiat în septembrie 2011 prin care rușii au devenit din acționarii ISCT SA proprii creditori s-a finalizat în decembrie 2012 și s-a desăvârșit în februarie 2013 când au înregistrat la Depozitarul Central transferul direct de proprietate a peste 86% din acțiunile ISCT SA (la acea dată denumită Mechel Câmpia Turzii SA) de la Mechel International Holdings Gmbh către firma off-shore Solvalle Ltd din Cipru.

Interesant este faptul că toate firmele off-shore interpuse din Cipru au sediul la aceeași adresă, diferind doar cetățenii ciprioți interpuși, acestea având domiciliul fiscal declarat în Nicosia, Themistokli Dervi, nr. 3 în clădirea de birouri Julia House. Se vede foarte bine că încă rușii mai au legături de pe vremea KGB-ului în această insulă păstrată paradis fiscal și după intrarea în Uniunea Europeană.

Despre insolvenţă şi plan de reorganizare. Şi despre cât câştigă un administrator judiciar dacă e prieten cu cine trebuie Mechel International Holdings GMBH nu a fost singurul creditor al ISCT afiliat grupului Mechel, din masa credală făcând parte şi Zoneline Limited şi Southern Kusbas Coal Company OAO, astfel reuşindu-se în martie 2013 impunerea, ca şi administrator judiciar, a firmei RVA Insolvency Specialists SPRL, reprezentată de Arin Stănescu, alias Arie Shalev.

Onorariul aprobat de creditorii ruşi pentru administratorul judiciar a fost de 5.000 de euro pe lună plus TVA şi un procent de 12% din preţul activelor vândute şi din datoriile recuperate.

Arin Stănescu nu s-a dat niciodată în lături de la vreo procedură de insolvenţă atâta timp cât recompensa a fost pe măsură. Doar omul lucra pentru bani, nu? La un simplu calcul devine evident câştigul primit în calitate de administrator judiciar al ISCT, valoarea de piaţă a activelor ISCT în caz de continuare a activităţii ridicându-se la cca. 44,9 mil. euro (cca. 196 mil. lei), iar valoarea de piaţă a activelor în cazul unei vânzări forţate, la cca. 25 mil. euro (cca. 109 mil. lei), conform raportului evaluatorului APWIN SRL depus la dosarul cauzei în aprilie 2014. Din 2016, după decesul lui Arin Stănescu, administrator judiciar a devenit SMDA Mureş Insolvency SPRL, fostă RVA Insolvency Specialists SPRL și rebotezată Mureş Insolvency SPRL. Onorariul firmei Mureş Insolvency SPRL a fost negociat la suma fixă de 3.000 euro/lună şi suma variabilă de 6.000 euro/lună înmulţită cu numărul de luni ale perioadei de reorganizare judiciară, începând cu data confirmării în calitate de administrator judiciar, suma variabilă urmând a fi plătită doar cu condiţia reuşitei planului de reorganizare. Această condiţionare a creat asupra administratorului judiciar presiunea de a face toate eforturile pentru a duce la îndeplinire cele scrise în planul de reorganizare.

Multe din acţiunile realizate în detrimentul creditorilor, de exemplu împiedicarea constituirii de ipoteci de către Mechel International Holding în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii de insolvenţă, puteau fi anulate prin pârghiile oferite de legiuitor, însă administratorul judiciar a preferat să rămână în pasivitate.

Cum îți bagi propria firmă în insolvenţă şi te asiguri că eşti primul care îşi încasează banii

Prin constituirea de ipotecă, Mechel International Holdings Gmbh a schimbat ordinea de prioritate de recuperare a creanţei. Practic acesta a devenit, din creditor chirografar, ultima categorie care îşi recuperează creanţele, creditor garantat, adică primul din punct de vedere ierarhic. Statistica arată că aproape niciodată creditorul chirografar, sau mai bine zis furnizorii, nu îşi recuperează banii, singurii care primesc ceva înapoi fiind garantaţii, urmaţi de salariaţi şi eventual, rareori, de stat, aşa că eforturile Mechel International Holdings Gmbh de a deveni creditor garantat sunt de înţeles. Nu la fel este pasivitatea administratorului judiciar, care, deşi avea posibilitatea anulării constituirii de ipoteci, nu a mişcat un deget. Alt forum care s-ar fi putut opune ar fi fost comitetul creditorilor, a cărui lipsă de interes are ca singură explicaţie viabilă controlul exercitat de prietenii ruşi.

Ştergerea urmelor, sau, în termeni de afaceri, cesionarea acţiunilor şi creanţelor către alte firme, controlate tot de ruşi. Adică Invest Nikarom SRL şi Oleg Shvedakov. Ca să şteargă conexiunea directă cu mecanismul care a declanşat insolvenţa, Mechel International Holdings GMBH şi-a cesionat în februarie 2013 acţiunile deţinute în ISCT către Solvalle Limited Cipru, iar după deschiderea procedurii şi-a cesionat şi creanţa deţinută împotriva ISCT către Silnef SRL, cea din urmă având o pondere de peste 80% din totalul creanţelor înscrise în Tabelul definitiv. Pentru ca ieşirea din scenă să fie cât mai credibilă, Mechel International Holdings GMBH a ieşit şi din structura acţionariatului Solvalle Limited Cipru, cesionând acţiunile către Invest Nikarom SRL, care a preluat indirect controlul asupra ISCT. Mai mult, pentru a evita orice conexiune cu grupul rus Mechel, acționarii ruși au dispus revenirea firmelor din grup la vechile denumiri dinainte de privatizare, sens în care Mechel Câmpia Turzii SA a redevenit Industria Sârmei Câmpia Turzii SA.

Altfel spus, Silnef SRL şi Solvalle Limited Cipru sunt doar nişte societăţi interpuse, cu atât mai mult cu cât cea din urmă este deţinută de Invest Nikarom SRL, societate ale cărei demersuri în cadrul fostelor subsidiare Mechel (ISCT SA, COS Târgovişte SA, Ductil Steel SA, Laminorul SA) din România sunt coordonate direct de la Moscova, prin intermediul lui Oleg Shvedakov. Și când spunem Moscova, şi vedem cum au lucrat prietenii noştri care deţin şi acum tezaurul României, nu avem cum să nu ne gândim la rânjetul lui Putin, adică al serviciilor secrete…

Ducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate de Oleg Shvedakov se realizează prin Olga Chumakova, fost reprezentant al Invest Nikarom SRL şi Sergiu Lapti, moldovean pe care l-a școlit gratis statul român la Facultatea de Drept, a jurat credință României când a primit cetățenia și îi înfige acum cuțitul în spate, fiind coada de topor a rușilor. Pe parcursul derulării procedurii de insolvenţă, grupul rus a considerat că nu sunt suficiente societăţi interpuse, motiv pentru care a angrenat şi offshore-ul Alphard Financial Corp din Insulele Virgine Britanice în acest mecanism, care a preluat parte din creanţa creditorului Silnef SRL.

Insolvenţa ISCT s-a rezumat la depunerea unui plan de reorganizare şi a 3 modificări, în urma cărora capitalul social al ISCT a fost redus pe motivul necesităţii acoperirii parţiale a pierderilor contabile. Ulterior, capitalul social a fost majorat prin conversia creanţelor creditorului Silnef SRL în acţiuni, fapt care a redus procentul de acţiuni deţinute de statul român prin AVAS de la 1,03% la 0,3816%.

Strategia rusă viza ca ISCT SA şi COS Târgovişte SA să fuzioneze prin absorbția primei de către cea de a doua. Însă cum socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, în sfârşit, o instituţie de stat a contestat hotărârea prin care a fost confirmat planul de reorganizare al COS Târgovişte SA, şi această fuziune nu a mai putut fi posibilă.

În noiembrie 2018, văzând că pe ultima sută de metri li se încurcă socotelile și pierzând în primă instanţă la Curtea de Apel Bucureşti un proces în urma căruia ar trebui să plătească cca. 8.000.000 lei instituţiilor fiscale, ruşii s-au gândit să depună o nouă modificare a planului de reorganizare prin care au cerut divizarea asimetrică a ISCT SA şi înfiinţarea societăţii Industria Sârmei 1920 SRL pe care să transfere singurele active funcţionale rămase în urma dezmembrării întregului combinat. Cu alte cuvinte, vor ca debitoarea să rămână cu datoriile la stat iar activele funcționale să le transfere pe o firmă nou înființată, care nu mai poate fi executată silit de ANAF nici chiar prin hotărâre judecătorească definitivă. În condiţiile în care grupul rus dictează orice hotărâre a adunării creditorilor, bineînţeles că modificarea de plan a fost aprobată.

În decembrie 2018, creditorul interpus, Alphard Financial Corp a convertit o parte din creanţele deţinute în acţiuni ISCT, făcând o nouă majorare de capital. Deşi judecătorul sindic nu a confirmat până în prezent modificarea planului de reorganizare, creditorul Alphard Financial Corp, cu sprijinul administratorului judiciar Mureş Insolvency SPRL, a operat la Registrul Comerţului modificările de capital, cu toate că în mod legal modificările nu puteau fi înregistrate decât în baza hotărârii de confirmare a modificării planului de reorganizare.

Prietenii lui Oleg Shvedakov controlează piaţa cu produse din import

De-a lungul timpului, grupul MECHEL din România a găzduit o pleiadă de ruşi, moldoveni şi alte naţii din fosta URSS care, mai târziu, şi-au început propriile afaceri sub protecţia marelui frate de la răsărit. Prieteniile închegate la MECHEL aduc acum profit şi pentru alte firme care importă din fosta URSS, omorând producătorii autohtoni. Un fost director din MECHEL, moldoveanul Radomir Şeremet, bun prieten cu Oleg Shvedakov, a dobândit o poziţie importantă pe piaţa românească de oţel şi materii prime siderurgice, pe care le aduce din Federaţia Rusă şi Transnistria, despre care toată lumea ştie că este tot a ruşilor, şi le livrează uzinelor MECHEL. Cei doi au pus la punct un mecanism de tip suveică prin care mărfurile importate se plimbă prin firma MOLDMETAL TRADING deţinută de Radomir Şeremet, sunt transferate apoi prin firma EAST EUROPE METAL CONCEPT SRL controlată de INVEST NIKAROM SRL şi reprezentată de Victor Chumakov, tatăl Olgăi Chumakova, iar apoi sunt livrate către ISCT Câmpia Turzii, COS Târgovişte, Ductil Steel Buzău şi Laminorul Brăila. Tranzacţiile sunt perfectate la preţuri aranjate, astfel încât singurul care pierde este statul român.