Tragedia de la Ferma Dacilor ne arată încă o dată complicitatea de tip criminal dintre afacerile interlopilor și autoritățile statului. Pensiunea interlopului Dinicu Cornel nu avea autorizaţie de securitate la incendiu. În incintă se aflau 22 de persoane, opt fiind date dispărute. Şase trupuri carbonizate, inclusiv un copil, au fost găsite de către salvatori în pensiune.
În urmă cu câteva luni, șeful ANPC Horia Constantinescu îi lăuda afacerea interlopului Dinicu Cornel, însă nu a verificat dacă Ferma Dacilor are autorizație de funcționare, autorizație ISU, deoarece în România mafia de partid și de stat dictează. Mafia care cotizează la Partidul Social Democrat nu are nevoie de autorizații. În cazul lui Paul Nicolau, ANPC a decis să închidă restaurantele din rețeaua Taverna Racilor. Motive: lipsă autorizație de funcționare.
Pentru că autoritățile statului închid ochii la astfel de lucruri ne lovim de tragedii. Deja șase persoane și-au pierdut viața, iar altele sunt date dispărute. Patronul de la Ferma Dacilor este un apropiat al deputatului PSD de Prahova, Bogdan Toader.
În momentul de față, PSD și PNL Controlează politic ISU. Funcțiile de conducere sunt ocupate prin delegare ca să răspundă la comenzile mafiei politice. Raed Arafat, omul sistemului, este direct responsabil de aceste cumetrii de tip mafiot din cadrul sistemului de urgență și conexiunile cu oamenii politici. Instituțiile sunt deprofesionalizate și ținute cu un număr minim de specialiști, special ca să nu aibă putere în lupta cu mafia protejată de Raed Arafat, PSD și PNL.
În Prahova peste 90% din pensiuni și hoteluri nu au Autorizație de securitate la incendiu, și sunt sute, dacă nu mii de astfel de clădiri. Totul se petrece sub știința și controlul factorului politic. Dacă ești prieten cu cine trebuie ai o șansă, dacă nu, ești ținut în afara legii
Ce spunea Horia Constantinescu, PSD-istul pus șef la ANPC, despre prietenia sa cu interlopul Dinicu Cornel
„Ferma Dacilor, idee românească, produse românești, peisaje unice și oameni minunați ❗️
Pentru idiocrați și hateri: acolo unde efortul, calitatea, ambiția și rezultatele merită promovate, o voi face, indiferent de discuțiile de doi lei, lansate în spațiul public ❗️
Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani ❗️ Cunosc acest proiect, încă din 2007, de când era o simplă idee ❗️
Dacă fiecare dintre noi s-ar gândi la produsele românești, măcar jumătate din cat o fac producătorii, acestea ar avea o șansă mult mai mare, în fața celor străine ❗️
Vă pot spune, cu mâna pe inimă, că jumări, ca aici, nu găsiți nicăieri, în lume ❗️Brânzeturile sunt producție proprie, ca de altfel 99 la sută dintre produse ❗️
Această reclamă este în schimbul prieteniei, recunoașterii meritelor și faptului că prietenul meu pune România în farfurie❗️
Cine este patronul de la Ferma Dacilor – ”Afacerea portbagajul”
Patronul pensiunii Ferma Dacilor, mistuită de un incendiu în care și-au pierdut viața mai mulți copii și adulți, este un fost interlop care a furat, în anul 2000, 500.000 de dolari şi un kilogram de aur din portbagajul mașinii lui Mihai Bucurenciu.
În ianuarie 2000 Cornel Dinicu, 30 de ani, Claudiu Paraschiv, 30 de ani, și Valentin Răducanu ar fi spart geamul unui autoturism Mercedes care staționa pe Splaiul Independenței din București și ar fi furat din portbagajul acestuia două genți în care s-ar fi aflat 420.000 de dolari, 30.000 de mărci germane, 120 de milioane de lei (echivalentul actual a 12.000 de lei) și circa 300 de grame de bijuterii din aur, conform acuzațiilor oficiale aduse de procurori în dosarul de furt calificat în dauna proprietății judecat la Tribunalul București.
Ulterior, despre Cornel Dinicu s-a mai scris și că ar fi fost implicat într-o afacere cu diamante extrase din Sierra Leone, din care nu lipseau și numele unor afaceriști ruși conectați la serviciile de informații ale Moscovei.
Corneliu Dinicu, care a fost căpetenie de bodyguarzi, în Complexul Studențesc Regie din București, personaj central în afacerea „Portbagajul” și a fost urmărit de serviciul românesc de spionaj, SIE, pentru afacerea cu diamante din Sierra Leone.
În 2022, un sindicat din Ministerul de Interne avea contract cu Ferma Dacilor, care le oferea angajaților din poliție reducere de 20% la cazare și masă.
Ce spunea interlopul Sandu Geamănu despre Afacerea Portbagajul și legăturile lui Dinicu Cornel cu PSD
Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu: „Era vorba despre un fost springer de case care a murit, hoţ de case, spărgător – Da, spărgător de case, care punând mâna pe un capital, s-a plafonat şi a intrat în afaceri.”
Mihai Bucurenciu, un fost spărgător, deţinea la ora aceea o discotecă în Regie şi o fabrică de termopane şi era prieten cu primarul Ion Dinuţă.
Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu: „Primarul sectorului 6 din timpul PNTCD-ului, unde şi-a deschis o fabrică, PROLUX, de termopane şi primarul a dat ordin să se dărâme toate chioşcurile care strică fața şi să se facă din termopan. Firma Prolux era vizavi de primărie. I s-a furat de către anumiţi sportivi care aveau ca zonă de influenţă Regia: Dumars, Max. I-au luat banii- 420.000 de dolari.”
Sandu Geamănu a fost chemat să recupereze banii care erau destinaţi campaniei electorale din acel an şi a găsit repede hoţii.
„Am mers la ei acasă, am intrat în posesia lor, i-am invitat jos, şi le-am spus care-i situaţia „sunteţi nişte hoţi proști.”
Banii erau de negăsit.
Sandu Geamănu: „I-a luat Dinicu Cornel, el fiind bodyguardul unui senator de Călăraşi, Tărăcilă, la timpul respectiv era poziţionat şi susţinut politic, fostul ministru de Interne, îi acorda protecţie fiicei.
Am încercat să recuperăm banii, am încercat să-i forţăm, am încercat să-i interpelăm şi pe ceilalţi, au fost nişte alergături, nişte lupte. Ei, într-un final au apelat la Nicu Gheară. Bucurenciu a încercat să ajungă prin relaţiile lui la ministrul de Interne care era atunci domnul Dudu Ionescu, a încercat să se pună pe rol furtul, dar a intervenit la momentul respectiv generalul Bot şi s-a dispus arestarea mea şi sunt mai mult ca sigur că o parte din bani a ajuns la el.
La nivelul conducerii Ministerului de Interne s-au lansat acuzaţii de corupţie şi legături cu lumea interlopă. Banii nu au mai apărut niciodată.”
„Banii au fost împărţiţi de poliţişti şi hoţi”, credea Bucurenciu.
Sandu Geamănu a fost arestat şi condamnat la 10 ani închisoare din care atunci a executat 7 ani.
Războaiele teritoriale dintre grupări și clanuri
Începutul anilor 2000 găseşte Bucureştiul într-o situaţie dificilă: convulsiile economice şi sociale şi slăbiciunea statului au dus la crearea unor reţele infracţionale greu de imaginat.
Sandu Geamănu: „Fiecare îşi avea locul lui. Dacă unul dintre ei, din aceste clanuri trebuia să poarte o discuţie într-o zonă unde locuiam eu, respectiv sectorul unu, trebuia să fiu şi eu anunţat. Dacă eu aveam o problemă în altă zonă unde erau aceste clanuri, trebuia să anunţ, era vorba despre respect reciproc.”
În fiecare cartier şi-au făcut apariţia familii, grupări infracţionale care, în funcţie de numărul membrilor, dar şi de conexiunile în stat, căpătau putere.
Mihai Pitulescu – fost şef Direcţia Investigaţii Criminale IGPR: „Nu există grupări care să nu relaţioneze cu alte grupări. Chiar dacă la un moment dat sunt rivale. Au început lupte de împărţire a teritoriului care uneori au luat forma unor adevărate războaie de stradă cu sute de membri implicaţi.”
Sandu Geamănu: „Când există spaţii goale, imediat în secunda doi se ocupă. Cine poate, oase roade.”