Trei scheme, un singur arhitect — împrumuturile ilegale care au costat PNL 4,8 milioane de lei, cele 18 milioane scoase din partid spre „patronul AUR” și campania TikTok plătită pentru Nicolae Ciucă DETURNATĂ în favoarea lui Călin Georgescu. Toate cu același nume în spate. Și 40.000 de euro pe care, până astăzi, nu i-a returnat lui Gigi Becali.
O coincidență o accepți. Două te pun pe gânduri. Trei coincidențe într-un singur an electoral, toate trecând prin mâna aceluiași om, nu mai sunt coincidențe — sunt schemă. Iar firul roșu al întregii operațiuni se numește Rareș Bogdan, prim-vicepreședintele PNL, fost moderator vedetă al lui Maricel Păcuraru, care a reușit, în 2024, performanța aproape de neînțeles de a împrumuta în mod ilegal colegii săi de partid cu aproape 7 milioane de lei, de a vira 8 milioane din vistieria PNL către fostul său patron, și de a comanda campania TikTok care, deturnată sau nu, l-a propulsat pe Călin Georgescu spre câștigarea primului tur al prezidențialelor.
I. ACTUL ÎNTÂI — Aritmetica unei averi care nu se vede în declarații
Conform raportului oficial al Autorității Electorale Permanente, suma totală pe care Rareș Bogdan a scos-o din buzunar pentru campania PNL de la europarlamentarele din iunie 2024 se compune astfel:
2,24 milioane de lei — contribuție personală directă la PNL, din venituri proprii, depusă în trei tranșe (circa 420.000 de euro);
Aproape 4 milioane de lei — șapte împrumuturi date în nume personal altor candidați liberali, printre care Mara Mareș, Mara Togănel (prefectul de Mureș) și fostul ministru Virgil Popescu, fiecare cu câte 650.000 de lei, adică plafonul maxim admis de lege per persoană;
500.000 de lei — un împrumut suplimentar către Cristian Bușoi, care, în aceeași zi, i-a transferat banii lui Gheorghe Falcă, sub formă tot de împrumut.
Total: aproape 7 milioane de lei. Un singur om. O singură campanie. Un singur sezon politic.
Pentru context: indemnizația brută anuală a unui europarlamentar român, adunată cu toate diurnele și alocațiile de cabinet, nu trece de 200.000 de euro pe an. Bogdan a scos într-o singură campanie de șapte ori venitul său oficial anual. Și a rămas, după aceste cheltuieli, cu economii declarate de încă 2,2 milioane de lei și aproape 40.000 de euro în conturi.
Întrebarea simplă pe care nimeni nu a pus-o public: de unde?
II. O datorie mică, deloc întâmplătoare: cei 40.000 de euro de la Becali
Întrebarea devine cu atât mai acută cu cât Gigi Becali, vecinul lui Rareș Bogdan din Pipera, a declarat public, în repetate rânduri, că i-a împrumutat europarlamentarului PNL 40.000 de euro pe care nu i-a mai văzut înapoi nici până astăzi.
Patruzeci de mii de euro — o sumă mică pentru un om care, doar câteva luni mai târziu, scotea din buzunar de 35 de ori mai mult ca să-și împrumute colegii cu plafonul maxim admis de lege. Patruzeci de mii pe care „nu i-a putut” întoarce vecinului, dar șase milioane și jumătate i-a putut da PNL-ului și colegilor de partid. Logica financiară a operațiunii ridică, blând spus, semne de întrebare.
III. AEP: ilegalitate constatată în acte
Autoritatea Electorală Permanentă, instituția care decontează cheltuielile electorale, a respins 2,4 milioane de lei către PNL și a dispus confiscarea unei sume egale, ridicând „paguba” pentru partid la circa 4,8 milioane de lei. Motivul, în limbaj instituțional: „împrumut multiplu sancționat” — legea spune că o persoană fizică poate împrumuta cu plafonul maxim un singur candidat, nu trei deodată.
Bogdan a recunoscut: „Mi-au luat o corecție de 12% la rambursare”. Cu alte cuvinte, statul român, prin AEP, a stabilit în acte că modul în care prim-vicepreședintele PNL și-a finanțat colegii este în afara legii. PNL a contestat decizia în instanță.
IV. ACTUL AL DOILEA — Banii PNL. Înapoi spre fostul angajator.
În timp ce Bogdan împrumuta colegi, PNL deschidea robineții către un singur loc. Conform documentelor depuse la AEP, 7,5 milioane de lei (1,5 milioane de euro) au plecat din vistieria PNL spre firme controlate de familia Păcuraru — în principal prin DBV Media House, intermediarul prin care, susțin surse din partid, se făceau plățile către Realitatea TV, site-ul Realitatea, radioul din grup. Suma raportată ulterior în presa centrală a urcat la aproape 8 milioane de lei doar în primăvara 2024.
Cine a negociat și cine a decis? Surse din actuala conducere PNL sunt categorice: „Cel care s-a ocupat de contractele cu presa a fost Rareș Bogdan, nimeni nu a ținut evidența cât s-a comandat, iar apoi au venit facturile.” Documentele formale au fost semnate de Lucian Bode, secretarul general de atunci, iar răspunderea politică aparținea tandemului Ciucă–Bode. Ilie Bolojan, după ce a preluat partidul, „a fost îngrozit de ce a găsit” și i-a cerut lui Bode să-și asume în scris toate finanțele anului 2024.
Detaliu personal care contează: Rareș Bogdan a fost moderator vedetă la Realitatea TV opt ani, până să intre în politică în 2019. A obținut din această colaborare „bani fabuloși”, după propria recunoaștere — ceasuri și stilouri de zeci de mii de euro, vila din Pipera, o avere consistentă. Maricel Păcuraru e omul care i-a plătit acei bani. Iar acum, în 2024, ca prim-vicepreședinte PNL, Bogdan a fost cel care a coordonat virarea a 8 milioane de lei din banii partidului către același Păcuraru.
Coincidență sau retur de favor?
V. AUR — cealaltă jumătate a casieriei. Aproape 2 milioane de euro spre același destinatar
Și aici scandalul devine de două ori mai mare. Pentru că, în aceeași campanie de la europarlamentarele din 2024, AUR a virat la Realitatea Plus, prin intermediarul DGI Multimedia Design SRL, aproximativ 10 milioane de lei (în jur de 2 milioane de euro) — bani din care, conform surselor din partid, „toți au mers la Realitatea”. O singură factură, datată 31 mai 2024, are valoare de 3,8 milioane de lei pentru „producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la televiziune”. Există emisiuni la Realitatea Plus pentru care AUR a plătit peste 200.000 de euro per ediție.
Adunând cele două partide, în 30 de zile de campanie pentru europarlamentare, Realitatea Plus a încasat de la PNL și AUR peste 3,5 milioane de euro — aproape 18 milioane de lei. O televiziune. Un singur patron. Un singur sezon electoral. Realitatea Plus a recunoscut, de altfel, la CNA, că minutul de promovare în campanie a costat 2.900 de euro la „maximă audiență”.
Dar nu se oprește aici. Pe lângă banii cu care PNL și AUR au alimentat trustul Păcuraru, Maricel Păcuraru a împrumutat direct, la notar, cinci candidați AUR cu câte 2,3 milioane de lei fiecare, în aceeași zi — 20 mai 2024. Un total de 11,5 milioane de lei (peste 2,3 milioane de euro) de la o singură persoană către cinci candidați ai aceluiași partid. Plafonul legal era 660.000 de lei per candidat, și legea cere ca un împrumutător să dea bani unui singur candidat. AEP a constatat ilegalitatea și a refuzat decontarea a 13,25 milioane de lei către AUR. Decizia este în instanță. Cei cinci candidați AUR — astăzi parlamentari, lideri sau cu influență în BNC al partidului — sunt datori vânduți la Maricel.
VI. ACTUL AL TREILEA — Schema „Kensington”. Campania plătită pentru Nicolae Ciucă. Difuzată pentru Călin Georgescu
Și aici intrăm pe terenul cel mai grav din întreaga afacere. Pentru că, în toamna lui 2024, în plină campanie prezidențială, PNL a comandat firmei de comunicare Kensington Communication o campanie pe TikTok intitulată #EchilibruȘiSeriozitate, menită — pe hârtie — să-l promoveze pe Nicolae Ciucă, candidatul liberal la Cotroceni. Campania a fost realizată prin platforma FameUp, care lucrează cu micro-influenceri, cu un buget declarat de Rareș Bogdan de „aproximativ 250.000 de euro”.
Doar că, în mod „misterios”, campania a devenit #EchilibruȘiVerticalitate, a strâns peste 2,4 milioane de vizualizări pe TikTok, iar conținutul promovat de micro-influenceri — descrierile „caracteristicilor unui viitor președinte” — corespundea punct cu punct profilului public al lui Călin Georgescu, nu al lui Nicolae Ciucă. Conform documentelor CSAT desecretizate la 4 decembrie 2024, „inițiatorii au prezentat persoanelor implicate metode de evitare a detecției elementelor de conținut care nu respectă politicile platformei TikTok”. Tot CSAT a constatat că schema „a fost identică cu campania «Frate pentru Frate» derulată de Federația Rusă în Ucraina, înainte de invazie”.
Adică, traduc: o operațiune de inginerie informațională comandată și plătită de un partid pro-european, pro-NATO, aflat la guvernare, cu beneficiar final un candidat suveranist, anti-european, asociat ulterior cu o influență externă atât de gravă încât a dus la anularea alegerilor prezidențiale.
Cine a comandat-o, conform multiple surse din PNL citate de presa de investigație? Rareș Bogdan. „A fost ideea lui Rareș Bogdan”, spun, sub anonimat, lideri din fosta și actuala conducere a partidului. „La București a rămas Rareș Bogdan cu comunicarea. El s-a văzut cu cei de la FameUp și cu Kensington.”
Bogdan recunoaște parțial: că el a introdus firma FameUp la PNL încă din primăvara lui 2024, că s-a întâlnit personal cu reprezentanții ei, că a recomandat colaborarea. Neagă însă că ar fi controlat conținutul.
Pasează vina spre Kensington, spre Ciprian Ciucu (director executiv al campaniei), spre „mii de troli” și „zeci de mii de conturi” care „au deturnat” hashtagul. Reprezentanții Kensington au anunțat depunerea unei plângeri penale pentru deturnarea campaniei. Plângere despre care, deocamdată, nu se cunoaște soarta. Și nimeni nu poate spune cine, în CSAT-ul din 28 noiembrie 2024, a vorbit despre această campanie sau cine a împiedicat acțiunea legală împotriva ei la timp.
Detaliu istoric care contează: Rareș Bogdan și Călin Georgescu nu se cunosc de ieri. Încă din 2010, când Bogdan conducea ziarul „Ziua de Cluj”, publicația sa lansa zvonurile despre numirea lui Georgescu ca ministru. Ulterior, Georgescu a fost invitat în emisiunile moderate de Bogdan la Realitatea TV — adică pe canalul lui Maricel Păcuraru. În 2021, Bogdan avertiza public împotriva unei candidaturi a lui Georgescu la prezidențiale. În 2024, exact campania pe care a comandat-o pentru a-l promova pe Ciucă a sfârșit prin a-l catapulta pe Georgescu la Cotroceni. Triplă coincidență. Sau, dacă nu mai e coincidență, atunci ce este?
VII. Schema, văzută de sus
Rareș Bogdan, fost angajat al lui Păcuraru, devenit prim-vicepreședinte PNL, dirijează 8 milioane de lei din banii partidului pro-european către firmele lui Păcuraru. Aceleași firme Păcuraru încasează, în paralel, alte 10 milioane de lei de la AUR — partid anti-european, anti-NATO. Patronul Realitatea, simultan, împrumută din buzunar propriu candidații AUR cu peste 11 milioane de lei, ilegal.
În toamnă, același Rareș Bogdan comandă campania TikTok prin Kensington și FameUp, oficial pentru Ciucă, factual în beneficiul lui Georgescu. Realitatea Plus devine, peste câteva luni, tribuna principală a lui Călin Georgescu. Alegerile prezidențiale sunt anulate ca urmare a campaniei pro-Georgescu derulate, printre altele, pe TikTok-ul plătit de PNL. Toate aceste fluxuri trec, într-un punct sau altul, prin mâna lui Rareș Bogdan.
VIII. Și marea întrebare: unde este DNA?
AEP a constatat oficial, în acte, că împrumuturile sunt ilegale. A aplicat sancțiuni administrative — refuz de decontare și confiscare. Atât. Dar finanțările electorale ilegale, mai ales când vin pe scheme repetitive, prin persoane interpuse, cu sume care depășesc plafoanele legale, nu sunt doar contravenții. Pot intra în zona infracțiunilor electorale, a evaziunii fiscale, a spălării de bani — și a finanțării ilegale a partidelor politice, infracțiune prevăzută expres de Legea 334/2006. Iar campania de pe TikTok poate intra, după anularea prezidențialelor, în zona infracțiunilor contra securității naționale. Întrebările care se impun, după aproape doi ani de la europarlamentare și un an de la anularea prezidențialelor.
A deschis DNA un dosar penal pentru finanțările ilegale constatate de AEP în campania PNL? Dar pentru cele de la AUR, unde sumele confiscate sunt mult mai mari — peste 13 milioane de lei?
A fost chemat vreun parlamentar — liberal sau AUR — la audieri sau la declarații?
Au fost ridicate documente bancare, contracte, extrase, corespondență privind tranzacțiile dintre Rareș Bogdan și Mara Mareș, Mara Togănel, Virgil Popescu, Cristian Bușoi, Gheorghe Falcă?
Au fost audiați cei cinci candidați AUR împrumutați în aceeași zi, la același notar, de Maricel Păcuraru?
Pe banii spre Realitatea:
Au fost analizate fluxurile financiare PNL → DBV Media House → Realitatea Plus, respectiv AUR → Realitatea Plus, din primăvara 2024?
Există vreo verificare ANAF, ONPCSB sau Parchet pe firmele familiei Păcuraru, dincolo de descinderea recentă a ANAF?
Pe campania Kensington / FameUp:
Care este stadiul plângerii penale anunțate public de Kensington Communication pentru deturnarea campaniei #EchilibruȘiSeriozitate?
Au fost cerute de procurori jurnalele de campanie, brief-urile, semnăturile pe scripturi, listele de micro-influenceri activați prin platforma FameUp?
A fost audiat Rareș Bogdan — singura persoană care recunoaște public că a introdus FameUp la PNL și că s-a întâlnit personal cu reprezentanții firmei — în legătură cu modul în care s-a transformat #EchilibruȘiSeriozitate în #EchilibruȘiVerticalitate?
Au fost audiați Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Lucian Bode, Nicolae Ciucă — toți cei patru lideri PNL care, conform mărturiilor din partid, au gestionat acea campanie?
Există o anchetă oficială, deschisă, asupra modului în care un partid pro-european a finanțat, indiferent de intenție, propulsarea către Cotroceni a unui candidat asociat cu ingerințe străine?
Și, fundamental:
De unde a avut Rareș Bogdan, în 2024, aproape 7 milioane de lei lichidități să bage în campania PNL, în condițiile în care nici măcar 40.000 de euro către Gigi Becali nu i-a returnat?
Cum se explică faptul că același om — moderator opt ani la Realitatea, decorat de Păcuraru cu venituri „fabuloase” — a ajuns, în calitate de prim-vicepreședinte PNL, să fie singurul actor comun în toate cele trei scheme: împrumuturile ilegale către colegii liberali, plățile masive ale partidului către „patronul AUR”, și campania TikTok deturnată în favoarea celui care a anulat alegerile?
Tăcerea procurorilor pe toate aceste subiecte, după aproape doi ani, ridică o întrebare la fel de grea ca toate cele de mai sus: există în România cineva care investighează cu adevărat banii și fluxurile din politică, sau AEP și CSAT au rămas singurele instituții care se uită — și se uită doar pe hârtie, fără consecințe?
Cineva, la un moment dat, va trebui să explice.
