Documentele spitalului privat SANADOR descriu, în aceeași zi, „accident vascular de cauză embolică”. Unsprezece zile mai târziu, scrisoarea de externare îl reîncadrează drept un sindrom „reversibil, cu evoluție favorabilă”. Astăzi pacientul este orb, are afazie și nu se mai poate deplasa singur. Familia a depus plângere penală. Spitalul și chirurgul sunt deja chemați în judecată — într-un alt dosar de malpraxis.
În iulie 2024, Nelu Căldăraru avea 46 de ani. Alerga zilnic, era asimptomatic și, după spusele familiei, „foarte atent cu sănătatea lui”.
I se descoperise un anevrism de aortă ascendentă — o dilatație a celei mai mari artere a corpului, care, netratată, se poate rupe. Indicația de operație era reală. Familia povestește că medicul chirurg le-ar fi prezentat intervenția drept aproape sigură: „ne-a oferit 99% șanse de recuperare” și că „el va termina în două ore, pe când alți chirurgi au nevoie de patru”. Riscul major — spune soția — nu le-a fost niciodată explicat în termeni concreți.
Pe 25 iunie 2024, o coronarografie efectuată la același spital arătase: „artere coronare epicardice fără plăci de aterom semnificative”. Cu alte cuvinte, inima și vasele coronare erau, în esență, curate. Pe 11 iulie dimineața, înainte de operație, un EKG al spitalului consemna ritm sinusal și „Normal ECG”. Pacientul a intrat în sala de operație neurologic intact.
Ce spune protocolul operator
Intervenția a avut loc pe 11 iulie 2024, între orele 09:00 și 12:00, în circulație extracorporeală (CEC 87 de minute, clampare aortică 63 de minute). Protocolul operator listează ca operator principal pe Prof. Dr. Costache Victor Sebastian. Tehnica: înlocuirea aortei ascendente cu o proteză Dacron de 38 mm, cu anastomoze ranforsate cu bandeletă și adeziv biologic.
Aici apare prima neconcordanță documentară pe care o ridică familia: într-o fișă operatorie scrisă de mână figurează în echipă și un alt medic (un dr. Suleiman) și mențiuni de „medic operator II/III”. În protocolul operator dactilografiat, oficial, acel nume dispare complet, echipa fiind redusă la operatorul principal, un ajutor, medicul ATI și perfuzionistul. Cine a operat, de fapt, și de ce componența echipei diferă între cele două versiuni ale aceluiași act — este una dintre întrebările pe care familia le-a adresat justiției.
Protocolul operator (SANADOR): operator principal Prof. Dr. Costache Victor Sebastian; CEC 87 min, clampaj 63 min.
La patru ore și jumătate de la operație: orb, paralizat, fără cuvinte
Familia povestește că, la ora 11:30, a primit un telefon scurt prin care i se confirma că „operația a fost un succes”. La 13:30 pacientul intra la Terapie Intensivă. La 17:20, soția a fost lăsată să-l vadă: mâinile și picioarele i se mișcau necontrolat. A leșinat.
În jurul orei 18:30, telefonul soției a început să primească rezultate cu titlul „RMN STROKE”. Alarmată, a sunat ea la spital — susține că nimeni nu o anunțase — și i s-a confirmat „că soțul ei face multiple accidente vasculare cerebrale și nu i se mai garanta nimic”.
Documentul intern al spitalului confirmă tabloul. Un RMN cerebral „Screening Stroke 3T”, efectuat în aceeași zi, 11 iulie 2024, ora 19:26 — la cererea chirurgului Costache Victor Sebastian — descrie multiple arii de ischemie în teritoriile vasculare ale ambelor emisfere, „cu aspect de arii de AVC ischemic acut precoce de cauză embolică”.
RMN „Stroke 3T”, 11.07.2024, ora 19:26 — „trimis de: COSTACHE VICTOR SEBASTIAN”. Textul: „AVC ischemic acut precoce de cauză embolică”.
A doua zi, spune soția, soțul ei era „complet orb, complet paralizat, nu răspundea la stimuli, nu vorbea”. Familia relatează că, la o întâlnire cerută expres cu echipa de la Terapie Intensivă, trei medici le-ar fi spus:
„Credem că a scăpat o bulă (embol) de aer. Noi am făcut tot ce am putut. Nu știm însă dacă își va mai recupera vederea. Dar dacă doriți, avem filmarea.”
Această frază — relatată de soție — este importantă pentru un motiv simplu: menționează existența unei înregistrări a intervenției. Un an mai târziu, când familia a cerut oficial acea înregistrare, răspunsul telefonic primit de la spital ar fi fost, potrivit soției, că „a zis domnul profesor Costache că nu există nicio filmare”.
Diagnosticul de la externare: un sindrom „reversibil”
Pe 22 iulie 2024, pacientul a fost externat. În scrisoarea medicală, evenimentul neurologic catastrofal nu este consemnat drept accident vascular cerebral constituit, ci este reîncadrat ca PRES — sindrom de encefalopatie posterioară reversibilă, „cu evoluție favorabilă”. Tot epicriza notează intervenția ca fiind „fără complicații intraprocedurale”.
Epicriza de externare (22.07.2024): cazul este interpretat drept „sindrom PRES (…) reversibilă, cu evoluție favorabilă”.
Aici se află miezul întregii anchete. PRES este, prin chiar definiția lui medicală, o afecțiune reversibilă: pacientul ar fi trebuit să-și revină, inclusiv vederea. Realitatea, la aproape doi ani distanță, este opusul.
Evaluări independente, solicitate ulterior de familie, contrazic încadrarea de la externare. Pe 29 iulie 2024, clinica Neuroaxis (prin medic neurolog și medic radiolog) descrie „AVC ischemice multiple de vârste ușor diferite” și o „complicație periprocedurală” de cauză embolică. În septembrie 2024, un alt raport SANADOR confirmă accidentele vasculare multiple și deficitele reziduale.
Un EKG care semnalează infarct — și pe care familia spune că l-a aflat un an mai târziu
Pe 13 iulie 2024, la două zile după operație, cât pacientul era încă la Terapie Intensivă, un EKG al spitalului tipărește o interpretare automată gravă: „ST elevation, consider lateral injury or acute infarct” și „ACUTE MI / STEMI” — markeri de infarct miocardic acut. Documentul poartă mențiunea „Unconfirmed” (neconfirmat de medic).
EKG SANADOR, 13.07.2024: interpretarea automată semnalează „ACUTE MI / STEMI”. Mențiune: „Unconfirmed”.
Trebuie spus corect, pentru acuratețe: interpretările automate ale aparatelor EKG dau frecvent rezultate fals-pozitive de infarct, mai ales după o operație pe cord. Un asemenea traseu nu dovedește, singur, un infarct. Întrebarea legitimă de interes public este însă alta: de ce un semnal de acest tip, generat de propriul aparat al spitalului, nu apare menționat în scrisoarea de externare și de ce — susține familia — nu le-a fost comunicat niciodată, ei descoperindu-l întâmplător un an mai târziu, când au cerut dosarul complet.
Consimțământul apărut după un an
Când familia a obținut, prin avocat, dosarul medical integral — la aproximativ un an după intervenție — a găsit un document pe care, spune soția, nu îl văzuse niciodată la internare: un „Acord al pacientului privind participarea la învățământul medical”, datat 10 iulie 2024, cu o zi înainte de operație.
„Acordul pacientului privind participarea la învățământul medical”, datat 10.07.2024.
Soția afirmă că nici ea, nici soțul ei nu au semnat și nu au fost întrebați dacă pacientul este de acord să participe la „procesul de învățământ și cercetare”, și că semnătura de pe document nu ar fi a soțului. Aceste afirmații aparțin familiei și urmează să fie verificate de organele competente; autenticitatea unei semnături se stabilește exclusiv prin expertiză și prin hotărâre judecătorească. Ceea ce este de domeniul faptului este că documentul are rubrica de „reprezentant legal” necompletată și că familia îi contestă valabilitatea.
Verdictul care a contat: certificatul de orbire din Marea Britanie
Familia locuiește în Marea Britanie. Acolo, sistemul medical de stat (NHS) a emis verdictul care spulberă ideea de „reversibil”. Un Certificate of Vision Impairment, semnat de un medic oftalmolog, bifează categoria „severely sight impaired (blind)” — orbire severă. Un RMN efectuat în iunie 2025 a confirmat infarcte cerebrale mature, multi-teritoriale. Un „fit note” oficial îl declară inapt de muncă, menționând afazie și nevoia de supraveghere permanentă.
Certificate of Vision Impairment (NHS, Marea Britanie): bifat „severely sight impaired (blind)”.
Aceasta este dovada că nu a fost vorba de un sindrom reversibil. Leziunile sunt permanente. Soțul, spune familia, „nu se poate deplasa singur fiindcă se rătăcește, repetă anumite fraze, încă are afazie, are amețeală continuă când se ridică în picioare”. Costul intervenției — care pornise de la circa 57.000 de lei — a urcat, cu spitalizarea prelungită, spre echivalentul a aproape 20.000 de euro.
Tiparul: ce spun actele interne vs. ce a ajuns la pacient
Dincolo de orice interpretare, dosarul medical conține un tipar pe care familia îl reclamă și pe care documentele îl susțin: de fiecare dată când o investigație internă a spitalului semnalează ceva grav, sinteza comunicată pacientului fie reîncadrează, fie tace.
• RMN-ul intern din ziua operației scrie „cauză embolică”. Externarea scrie „PRES reversibil”.
• EKG-ul de la două zile semnalează „STEMI”. Epicriza nu îl menționează.
• Medicii ar fi pomenit o „filmare” a operației. Un an mai târziu, „nu există nicio filmare”.
• Dosarul conține neconcordanțe repetate: o echipă operatorie în două variante, date administrative greșite (un raport îl trece pe pacient drept „Female”), adrese și e-mailuri diferite, un consimțământ de cercetare apărut după un an.
Niciuna dintre acestea, luată separat, nu este o dovadă de vinovăție. Împreună, ele ridică o întrebare de interes public pe care numai justiția și Colegiul Medicilor o pot tranșa: de ce versiunea oficială comunicată unei familii diferă, sistematic, de propriile investigații ale spitalului?
Unde se află cazul acum
Familia Căldăraru a formulat plângere penală împotriva chirurgului. Cazul soțului este, deocamdată, distinct de un alt dosar aflat pe rolul Tribunalului București — o „acțiune în răspundere delictuală, malpraxis medical” (dosar 42140/3/2024), în care aceiași pârâți, SANADOR S.R.L. și Costache Victor Sebastian (alături de alți doi medici), sunt acționați în judecată de o altă familie, pentru decesul unei paciente. Acel dosar a fost, la cererea apărării medicului, marcat „nepublic” și retras de pe portalul instanțelor — o măsură pe care familia Căldăraru a contestat-o la Inspecția Judiciară și ulterior la Curtea de Apel București, invocând interesul public al transparenței în litigiile de malpraxis.
Mărturia soției: „Viața noastră nu mai este a noastră”
„Soțul meu avea 46 de ani, alerga zilnic, era perfect sănătos. Cel ce ne-a dat 99% recuperat i-a distrus autonomia complet. Acum este orb, nu-și poate folosi mâna stângă, a rămas afectat neurologic ireversibil. Suntem străini în fața acestei vieți care ne-a fost schimbată. Tot ce cer este adevărul.”
PLÂNGERE PENALĂ
Impotriva numitilor Costache Victor Sebastian, angajat al Spitalului Clinic Sanador, Str. Sevastopol nr. 9, sector 1, București, pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune, in forma continuata, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 244 Cod Penal si articolul 35 Cod Penal, abuz in serviciu cu consecinte grave, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 297 Cod Penal si articolul 309 Cod penal, fals intelectual, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 321 Cod Penal, uz de fals, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 323 Cod Penal, vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 196 Cod Penal, Craciun Mihaela, angajata a Spitalului Clinic Sanador, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 244 Cod Penal, abuz in serviciu cu consecinte grave, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 297 Cod Penal si articolul 309 Cod Penal, fals intelectual fapta prevazuta si pedepsita de articolul 321 Cod Penal, uz de fals fapta prevazuta si pedepsita de articolul 323 Cod Penal, fals material in inscrisuri oficiale, fapta prevazuta de articolul 320 alineatele 1 si 2 Cod Penal, Chiloflischi Mihai Boris, angajat al Spitalului Clinic Sanador, inselaciune, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 244 Cod Penal, abuz in serviciu cu consecinte grave, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 297 Cod Penal si articolul 309 Cod penal, fals intelectual, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 321 Cod Penal, uz de fals fapta prevazuta si pedepsita de articolul 323 Cod Penal, vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 192 Cod penal, Coman Ana Maria, angajata a Spitalului Clinic Sanador, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 244 Cod Penal, abuz in serviciu cu consecinte grave, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 297 Cod Penal si articolul 309 Cod Penal, Spitalul Clinic Sanador, prin manager Hergheligiu Doru, vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 192 Cod Penal, Scarlat Costin, angajat al Spitalului Clinic Sanador, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 244 Cod Penal, abuz in serviciu cu consecinte grave, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 297 Cod Penal si articolul 309 Cod penal, fals intelectual, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 321 Cod Penal, uz de fals fapta prevazuta si pedepsita de articolul 323 Cod Penal, Sebastian Oana, angajata a Spitalului Clinic Sanador, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 244 Cod Penal, abuz in serviciu cu consecinte grave, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 297 Cod Penal si articolul 309 Cod penal, fals intelectual, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 321 Cod Penal, uz de fals fapta prevazuta si pedepsita de articolul 323 Cod Penal, vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 192 Cod penal, Chitic Anca, angajata a Spitalului Clinic Sanador, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 244 Cod Penal, abuz in serviciu cu consecinte grave, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 297 Cod Penal si articolul 309 Cod penal, fals intelectual, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 321 Cod Penal, uz de fals fapta prevazuta si pedepsita de articolul 323 Cod Penal, vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 192 Cod penal, Petre Iulia, angajata a Spitalului Sanador, complicitate la infractiunea de abuz in serviciu cu consecinte grave, fapta prevazuta de articolul 48 raportat la articolul 297 Cod Penal si 309 Cod Penal, fals intelectual, fapta prevazuta de articolul 321 Cod Penal, uz de fals, fapta prevazuta de articolul 323 Cod Penal, favorizarea faptuitorului, fapta prevazuta de articolul 268 Cod Penal.
In fapt, am fost internat in Spitalul Clinic Sanador, in perioada 10.07.2024-22.07.2024 cu un cost initial comunicat de 56750 RON, 38508 RON, costuri suplimentare achitate ulterior, in final un total de 95.257,32 RON.
Cu ocazia ridicarii Foii Generale de Observatie Clinica, la data de 4 noiembrie 2025, am constat existenta unor elemente care indica posibila savarsire a unor fapte de natura penla de catre medicul Costache Victor Sebastian precum si de catre alti membri din echipa medicala coordonata de acesta.
În seara zilei de 11 iulie 2024, la câteva ore după intervenția de tip: “inlocuirea aortei ascendente cu proteza Dacron cu diametrul de 38 mm cu ranforsarea anastomozelor proximale si distale cu bandelete de Acuseal si adeziv chirurgical Bioglue in CEC “ sotia mea a început să primească mesaje SMS automate cu textul „RMN stroke”. Intrucat nu a anutat-o nimeni ca ma aflam intr-o stare grava, inconstient, a sunat la spital, unde personalul ATI i-a comunicat ca sufar multiple AVC-uri.
Nu mi s-a putut da niciun prognostic. A fost o traumă psihologică intensă pentru toată familia. Copiii mei au fost șocați, iar eu sotia mea a suferit o criză puternică, fiind sedată cu Xanax și Imovane până dimineață.
Sotia mea a intrat la 4 ore, respectiv 15 minute de la detubarea mea, in sectia ATI, văzând miscarile mele necontrolate ale mainilor si picioarelor si-a pierdut constiinta, administrându- i oxigen in alt pat , in aceeasi sectie ATI.
Pe 12 iulie, s-a prezentat din nou la ATI și a cerut echipei curante sa explice cauza evolutiei mele nefavorabile .
În prezența sotiei și a copiilor mei, medicii ATI, Chiloflischi Mihai Boris, Scarlat Costin si Matache Florentina, i-au comunicat „Credem că a scăpat o bulă de aer, ce nu putem sti daca va mai vedea vreodata „!
Tot în acel moment, li s-a spus că intervenția a fost filmată și că pot solicita înregistrarea.
Ulterior, când am făcut cerere oficială pentru filmare, mi s-a răspuns că nu există nicio filmare, iar medicul Costache Victor Sebastian a negat existența acesteia.
I. CONDUITA MEDICULUI COSTACHE VICTOR SEBASTIAN:
1.Infracțiunea de înșelăciune, prevazuta de articolul 244 Cod Penal, consta in prezentarea unor informații medicale nereale, în ascunderea diagnosticului și a complicațiilor medicale reale, precum și în inducerea mea în eroare, fapte care m-au determinat să accept efectuarea unei intervenții chirurgicale nejustificate din punct de vedere medical, cu consecințe grave asupra sănătății mele.
În concret, deși investigațiile imagistice efectuate chiar în cadrul Spitalului Sanador, respectiv Angio-CT de aortă ascendentă, au evidențiat existența unui anevrism de aortă ascendentă cu diametrul de 4,3 cm, fără semne de disecție sau ruptură, medicul Costache Victor Sebastian a prezentat situația într-un mod alarmist și neconform realității medicale.
Acesta a afirmat în mod repetat că aș avea un risc iminent pentru viață, folosind expresii de natură să inducă panică, precum „aveți ca o bombă în piept”.
Totodată, mi-au fost prezentate garanții nerealiste privind șansele de reușită ale intervenției, susținând în mod fals o rată de succes de 99%, fiind minimalizate riscurile reale ale intervenției.
In acelasi timp ne-a fost prezentată o durată fixă și precis determinată a spitalizării, respectiv 5-6 zile, aceste afirmații creand o reprezentare profund eronată asupra complexității intervenției, asupra riscurilor reale și asupra consecințelor medicale posibile.
Datele medicale reale, rezultate din investigațiile preoperatorii efectuate în cadrul aceleiași unități medicale (Angio-CT, ecocardiografie Doppler, coronarografie), indicau o stare cardiacă stabilă, cu funcție cardiacă bună, fracție de ejecție de aproximativ 60%, valvă aortică bicuspidă competentă, fără stenoză, fără disecție sau ruptură de aortă și fără leziuni coronariene semnificative.
Aorta ascendentă prezenta o ectazie de 4,3 cm, valoare care, potrivit ghidurilor medicale internaționale unanim acceptate, nu constituie indicație de intervenție chirurgicală și nu reprezintă o urgență medicală.
În pofida acestor date obiective și a ghidurilor de specialitate în vigoare, medicul Costache Victor Sebastian a prezentat în mod fals existența unei urgențe chirurgicale și mi-a indus convingerea că intervenția propusă este unica soluție posibilă și trebuie efectuată de urgență.
Nu mi-au fost prezentate alte alternative terapeutice, respectiv monitorizarea imagistică periodică, controlul tensiunii arteriale și urmărirea cardiologică, deși acestea reprezentau conduita medicală standard.
Anterior acestor evenimente, aveam o viață complet normală, fără limitări funcționale, desfășuram activități fizice intense, inclusiv alergare pe distanțe de până la 10 km, fără simptome sugestive pentru o urgență medicală.
Ca urmare a acestor afirmații neadevărate, am fost determinat să iau o decizie, pe care nu aș fi luat-o dacă aș fi fost informat corect și complet. În acest mod, consimțământul meu pentru intervenția chirurgicală, a fost viciat prin inducere în eroare.
Ulterior intervenției chirurgicale, medicul Costache Victor Sebastian a continuat aceeași conduită de inducere în eroare, prezentând atât mie, cât și soției mele, Căldăraru Valentina, explicații nereale privind apariția complicațiilor postoperatorii, afirmând în mod fals că acestea ar fi fost cauzate de faptul că soția mea a intrat prea devreme în salon, pentru a mă vizita.
Această ipoteza este contrazisă de explicațiile oferite soției mele de către medicii din secția de Terapie Intensivă, respectiv, Scarlat Costin, Chilofilischi Mihai Boris și Matache Florentina, care au precizat că accidentele vasculare cerebrale survenite, au fost cauzate de o bula de aer, și nu de vreo conduită a aparținătorilor.
Decizia de a ma opera Costache Victor Sebastian a fost influentata si de reclama agresiva facuta de medic, in media, acesta afirmand in mod repetat ca opereaza copii desi nu are supraspecializarea necesara.
Consider că aceste fapte depășesc sfera unei simple erori sau a unei culpe medicale și întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 Cod penal, întrucât inducerea în eroare a fost realizată cu scopul obținerii unui folos patrimonial injust, constând în perceperea unei sume foarte mari pentru o intervenție nejustificată, costuri suplimentare exagerate și utilizarea unor dispozitive medicale.
Între conduita de inducere în eroare și prejudiciul suferit există o legătură directă de cauzalitate, întrucât decizia mea de a accepta intervenția și de a achita costurile aferente a fost luată exclusiv în baza informațiilor false prezentate.
Dacă aș fi cunoscut riscurile reale și lipsa indicației chirurgicale, aș fi refuzat intervenția sau aș fi apelat la o unitate medicală de stat.
Apreciez că fapta a fost săvârșită cu intenție directă, medicul cunoscând caracterul nereal al afirmațiilor sale, prevăzând inducerea mea în eroare și urmărind obținerea unui avantaj material, conduită care contravine grav obligațiilor profesionale, principiilor etice și regulilor privind consimțământul informat.
2. FALS INTELECTUAL, UZ DE FALS ȘI FALS MATERIAL ÎN ÎNSCRISURI OFICIALE
Faptele medicului Costache Victor Sebastian conturează un mecanism infracțional complex, constând în săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals realizate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului, contrafacerea și utilizarea unor înscrisuri medicale oficiale.
Deși în toate rapoartele medicale întocmite pe parcursul internării, precum și în investigația Angio-CT, diagnosticul consemnat este cel de insuficiență aortică bicuspidă, în prima pagină a Foii de Observație Clinică Generală acest diagnostic a fost modificat ulterior, prin intervenție manuală, fiind suprascris și îngroșat cu pixul termenul „tricuspida”. Modificarea este vizibilă și diferită ca instrument de scriere față de restul textului, indicând o intervenție materială ulterioară asupra unui înscris oficial.
Această modificare a avut ca scop schimbarea realității medicale consemnate inițial, pentru a crea o justificare artificială a intervenției chirurgicale efectuate, intervenție care, în lipsa acestei modificări a diagnosticului, nu era indicată din punct de vedere medical.
I. DOCUMENTUL FALS PRIVIND CONSIMȚĂMÂNTUL
În dosarul medical figurează documentul intitulat „Acordul pacientului / reprezentantului legal privind participarea la învățământul medical și cercetare”, datat 10.07.2024, cu o zi înainte de intervenția chirurgicală de înlocuire a aortei ascendente (11.07.2024).
Documentul atestă în mod necorespunzător realității existența unui consimțământ pentru participarea la activități de învățământ medical și cercetare.
II. SITUAȚIA REALĂ A SUBSEMNATULUI LA DATA DE 10.07.2024
La data de 10.07.2024:
– ma aflam într-o stare generală bună;
– eram conștient, cooperant și cu discernământ păstrat;
– nu eram lipsit de capacitate de exercițiu;
– nu aveam desemnat un reprezentant legal.
În aceste condiții, soția mea nu avea dreptul legal de a semna în numele meu.
Soția mea mi-a comunicat că nu a semnat un astfel de document și există suspiciunea rezonabilă că semnătura a fost copiată sau reprodusă prin xerox din alte documente.
III. CARACTERUL NELEGAL AL DOCUMENTULUI
Documentul este nelegal deoarece: consimțământul nu a fost exprimat de pacient, nu exista un reprezentant legal, semnătura este contestată, documentul a fost folosit pentru a crea aparența de legalitate a unor activități medicale și academice.
IV. ÎNCADRAREA JURIDICĂ
1. Fals intelectual – art. 321 Cod penal:
– prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului într-un înscris oficial, respectiv existența unui consimțământ legal valabil;
– Prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului într-un înscris oficial, precum și prin omisiunea consemnării unor date esențiale reale, respectiv a diagnosticului corect de accident vascular cerebral ischemic cardioembolic postoperator, concomitent cu consemnarea unui diagnostic nereal și nejustificat medical de „sindrom PRES / presindrom”, fără existența criteriilor clinice și imagistice care să susțină această încadrare;
– Prin atestarea în documentele medicale oficiale a unui diagnostic necorespunzător adevărului medical („insuficiență aortică tricuspida”), în contradicție cu rapoartele imagistice și medicale existente (inclusiv Angio-CT), cu efectul denaturării realității clinice.
Falsul intelectual constă atât în omisiunea deliberată a consemnării diagnosticului real stabilit prin investigații neurologice și imagistice, cât și în inserarea unui diagnostic alternativ nereal, cu scopul de a minimaliza gravitatea reală a stării pacientului, de a ascunde caracterul ischemic și embolic al leziunilor cerebrale și de a crea o aparență de evoluție favorabilă și reversibilă.
Deși investigațiile paraclinice disponibile (ECG-uri cu modificări ischemice și supradenivelare ST, valori extrem de crescute ale troponinei, necesar de vasopresor) sunt sugestive pentru afectare cardiacă acută, inclusiv suspiciune de infarct miocardic perioperator, s- omis in mod intensiont consemnarea acestor date în foaia de observație clinică, nici ca diagnostic, nici ca suspiciune, nici ca problemă activă monitorizată.
Absența consemnării acestor elemente obiective în documentele medicale oficiale face imposibilă reconstituirea fidelă a evoluției clinice și ridică suspiciuni privind respectarea obligației de documentare completă și corectă a actului medical.
2. Fals material în înscrisuri oficiale – art. 320 Cod penal:
– prin contrafacerea sau reproducerea frauduloasă a semnăturii pretins aparținând soției mele, aplicată pe documentul intitulat „Acordul pacientului pentru participarea la învățământ medical și cercetare”, datat 10.07.2024, document oficial inclus în dosarul medical, deși aceasta nu avea calitatea legală de reprezentant și contestă semnarea documentului, existând suspiciunea rezonabilă că semnătura a fost copiată sau reprodusă prin mijloace mecanice din alte înscrisuri;
– prin alterarea fizică a conținutului Foii de Observație Clinică Generală (îngroșarea/suprascrierea cu pixul a diagnosticului, înlocuind mențiunea „bicuspidă” cu „tricuspida”), rezultând un înscris oficial cu conținut modificat.
3. Uz de fals – art. 323 Cod penal, prin folosirea documentelor falsificate în cadrul dosarului medical si prin folosirea înscrisului astfel modificat pentru a susține o justificare a intervenției și a evoluției clinice consemnate.
3. Abuz în serviciu cu consecinte grave, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 297 Cod Penal si articolul 309 Cod Penal:
În exercitarea atribuțiilor de serviciu, medicul Costache Victor Sebastian a desfășurat activitatea medicală cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează obligația de informare completă și obținerea consimțământului informat al pacientului, conduită care a produs consecințe juridice și medicale grave asupra subsemnatului.
Potrivit art. 660 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pentru a fi supus metodelor de prevenție, diagnostic și tratament cu potențial de risc, pacientului trebuie să i se solicite acordul scris, după ce acesta primește explicații adecvate privind procedura medicală propusă. Legea impune ca informațiile furnizate să fie prezentate la un nivel rezonabil de înțelegere și să cuprindă diagnosticul, natura și scopul tratamentului, riscurile și consecințele acestuia, alternativele terapeutice, precum și prognosticul în lipsa tratamentului.
De asemenea, art. 8 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului prevede că informațiile trebuie aduse la cunoștința pacientului într-un limbaj clar, respectuos și inteligibil, cu minimalizarea terminologiei de specialitate.
Aceste principii sunt consacrate și la nivel internațional prin Principiile Drepturilor Pacienților în Europa, adoptate sub egida Organizației Mondiale a Sănătății, care subliniază necesitatea unui dialog real și onest între medic și pacient, astfel încât pacientul să poată lua o decizie în deplină cunoștință de cauză.
În fapt, medicul Costache Victor Sebastian nu a explicat nici mie, nici soției mele niciun risc real asociat intervenției chirurgicale de înlocuire a aortei ascendente, deși aceasta reprezenta o intervenție majoră, cu potențial ridicat de complicații severe. În schimb, în prezența mea și a soției mele, medicul a afirmat că intervenția are șanse de reușită de 99%, că este minim invazivă și că va necesita doar 4 zile de internare, inducând o percepție fals optimistă asupra realității medicale.
În aceste condiții, consimțământul exprimat nu a fost unul liber și informat, ci a fost obținut ca urmare a minimalizării intenționate a riscurilor, a omisiunii prezentării complicațiilor posibile și a promisiunilor privind o evoluție favorabilă garantată.
Această practică nu reprezintă un incident izolat, ci o conduită constantă, descrisă și de alți pacienți, constând în exprimarea unor procente de reușită de 99%, indicarea unui număr fix și redus de zile de internare și utilizarea unor formule de tipul „în 7–9 zile, sau chiar în 4 zile, veți fi acasă pe picioarele dumneavoastră”.
În realitate, intervenții similare au avut consecințe grave asupra altor pacienți, unii rămânând cu sechele severe, amputări, montarea permanentă a unor dispozitive medicale sau chiar deces, aspecte cunoscute de medic în virtutea pregătirii și experienței sale profesionale.
Totodată, în anexele acordului de consimțământ informat sunt enumerate formal multiple riscuri, inclusiv șoc septic, septicemie și infecții nosocomiale, într-o manieră care transferă în mod abuziv responsabilitatea asupra pacientului, fără ca aceste riscuri să fi fost explicate concret și efectiv, documentul fiind utilizat pentru a crea aparența unei exonerări de răspundere a medicului și a unității medicale.
O astfel de apărare nu poate fi reținută, întrucât, potrivit art. 1355 Cod civil, răspunderea pentru prejudiciile cauzate integrității fizice, psihice sau sănătății nu poate fi înlăturată ori diminuată prin clauze sau declarații de acceptare formală a riscurilor.
În consecință, lipsa informării corecte și complete a pacientului, coroborată cu prezentarea unei realități medicale denaturate, a determinat luarea unei decizii medicale în condiții de eroare esențială. Dacă aș fi fost informat în mod real asupra riscurilor, complicațiilor și alternativelor existente, aș fi putut refuza intervenția sau solicita o a doua opinie medicală.
Urmarea directă a acestei conduite a constat în vătămarea corporală gravă suferită ca urmare a complicațiilor medicale care nu au fost explicate anterior intervenției, existând o legătură directă și nemijlocită între lipsa informării și prejudiciul produs.
Astfel, fapta medicului se concretizează într-o inacțiune gravă, constând în neîndeplinirea obligației legale de informare corectă, la care se adaugă o acțiune activă de inducere în eroare, prin promisiuni false și prezentarea unei perspective nerealiste asupra rezultatului intervenției, conduită care a condus la încălcarea drepturilor pacientului și la producerea unui prejudiciu grav.
Abuzul în serviciu prin consemnarea și comunicarea unui diagnostic nereal:
Consemnarea în documentele medicale oficiale a unui diagnostic necorespunzător realității medicale, respectiv insuficiență aortică tricuspida, în contradicție cu toate rapoartele imagistice și medicale existente (inclusiv Angio-CT), care indicau insuficiență aortică bicuspidă, reprezintă o încălcare gravă a atribuțiilor de serviciu ale medicului curant.
Această conduită a fost dublată de comunicarea către pacient a aceluiași diagnostic nereal, cu efectul inducerii în eroare asupra stării reale de sănătate și asupra necesității intervenției chirurgicale propuse. Prin prezentarea unui diagnostic diferit de cel real, medicul a încălcat obligația legală de informare corectă, completă și onestă a pacientului, prevăzută de legislația sanitară și de normele deontologice.
Prin această conduită, medicul a acționat contrar interesului legitim al pacientului, producând o vătămare gravă a drepturilor acestuia, în special a dreptului la informare corectă și la consimțământ informat, determinându-l să accepte o intervenție chirurgicală care, în lipsa acestui diagnostic nereal, nu se impunea din punct de vedere medical.
Abuzul în serviciu prin prisma falsurilor materiale și intelectuale:
Abuzul în serviciu este susținut și agravat de existența falsurilor materiale și intelectuale constatate în documentele medicale oficiale. Modificarea materială a Foii de Observație Clinică Generală, prin suprascrierea și îngroșarea cu pixul a diagnosticului, precum și atestarea în înscrisuri oficiale a unor mențiuni necorespunzătoare adevărului medical, nu reprezintă simple erori, ci acte deliberate de exercitare defectuoasă a atribuțiilor de serviciu.
Prin aceste falsuri, medicul a creat în mod artificial aparența unei situații medicale diferite de cea reală, adaptând documentele medicale pentru a justifica retrospectiv o decizie terapeutică deja luată. Această conduită a avut ca efect direct vătămarea intereselor pacientului, atât sub aspectul dreptului la o decizie medicală informată, cât și sub aspectul integrității fizice și psihice.
Folosirea documentelor medicale astfel falsificate în cadrul dosarului medical și în comunicarea cu pacientul transformă fapta într-un abuz în serviciu cu consecințe grave, întrucât încălcarea atribuțiilor de serviciu a fost săvârșită cu știință și a produs o vătămare concretă și directă a drepturilor pacientului.
Legătura dintre abuzul în serviciu și prejudiciul produs:
Între consemnarea și comunicarea diagnosticului nereal, falsificarea documentelor medicale și prejudiciul produs pacientului există o legătură de cauzalitate directă. Dacă diagnosticul real ar fi fost consemnat și comunicat corect, pacientul ar fi putut refuza intervenția, solicita o a doua opinie medicală sau opta pentru o conduită terapeutică diferită.
Am solicitat Spitalului Sanador, in scris, sa-mi comunice imaginile ecodoppler pe suport CD sau in plansa foto insa in momentul in care am ers sa ridicam Foaia Generala de Observatie Clinica mi-au raspuns ca nu sunt obligati sa le furnizeze.
Mentionez ca in istoricul medical au fost comunicate doar interpretarile Ecodoppler consemnate de medicii Sanador, neavand atasate imaginile ecografice.
Aceste imagini erau relevante avand in vedere ca din ecg uri si investigatiile de laborator rezulta un infarct miocardic.
Prin urmare, abuzul în serviciu constă atât în acțiunea de falsificare și denaturare a realității medicale, cât și în omisiunea deliberată de a respecta obligațiile legale de informare, fapte care au condus la luarea unei decizii medicale în lipsa consimțământului informat real.
4. VATAMARE CORPORALA DIN CULPA:
Conduita medicului chirurg Costache Victor Sebastian întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, constând în încălcarea obligațiilor profesionale de prudență, diligență și raportare corectă a actului medical, cu consecințe directe și grave asupra stării mele de sănătate.
În calitate de chirurg principal, având rol de coordonare a echipei operatorii și obligația legală și profesională de a consemna complet și corect toate evenimentele critice survenite intraoperator, medicul menționat:
– nu a documentat complet și adecvat un eveniment intraoperator major, respectiv apariția unei asistolii, menționată lacunar și fără detalii relevante în protocolul operator;
-a omis raportarea și analiza unui risc major asociat circulației extracorporale, respectiv posibilitatea emboliei aeriene, deși standardele medicale impun recunoașterea și gestionarea imediată a unei astfel de situații, ce a cauzat un numar de 8 AVC-uri.
Temporalitatea evenimentelor, caracterul cardio-embolic al AVC-urilor și numărul mare al acestora indică existența unei surse emboligene acute, cu mare probabilitate iatrogenă. În contextul chirurgiei cardiace cu circulație extracorporală, una dintre cele mai frecvente și periculoase cauze ale emboliilor sistemice acute este embolia aeriană.
O bulă de aer apărută sau observată în sistemul de circulație extracorporală reprezintă un risc vital imediat, cu potențial de embolizare cerebrală, coronariană și viscerală. Literatura medicală și standardele de bună practică în chirurgia cardiacă consideră aerul unul dintre cei mai periculoși factori intraoperatori.
În situația apariției sau suspiciunii de embolie aeriană intraoperatorie, conduita medicală corectă impune în mod obligatoriu:
– suspendarea sau încetinirea imediată a intervenției;
– oprirea sau reducerea temporară a circulației extracorporale;
– eliminarea completă a aerului din circuit și din cavitățile cardiace;
– manevre active de dezaerare;
– stabilizarea hemodinamică a pacientului;
– verificarea ecografică intraoperatorie (TEE) pentru excluderea aerului rezidual.
Continuarea intervenției chirurgicale fără eliminarea completă a aerului din circulație contravine standardelor medicale și crește exponențial riscul de embolizare sistemică. Apariția a opt AVC-uri cardio-embolice indică o embolizare repetată, incompatibilă cu un incident minor sau neglijabil.
Din punct de vedere medico-legal, embolia aeriană a apărut în timpul intervenției, iar actul chirurgical nu a fost suspendat sau gestionat corespunzător, această conduită constituie o încălcare gravă a obligațiilor profesionale de prudență și diligență. Există o legătură directă de cauzalitate între această conduită și vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății pacientului, materializată prin accidentele vasculare cerebrale multiple.
Chiar dacă embolia este observată inițial de medicul anestezist sau de perfuzionist, decizia finală de a continua sau suspenda intervenția aparține chirurgului principal. Continuarea intervenției în prezența unei embolii constituie o culpă de coordonare și decizie.
Avand in vedere ca embolia aeriană a apărut intraoperator, intervenția trebuia suspendată până la eliminarea completă a aerului și stabilizarea pacientului. Continuarea intervenției în aceste condiții explică în mod logic și medical apariția AVC-urilor cardio-embolice și reprezintă o abatere de la standardele de bună practică medicală.
Această conduită reprezintă o culpă profesională, manifestată prin neglijență și lipsă de diligență, întrucât medicul chirurg nu a acționat conform standardelor medicale aplicabile și nu a asigurat trasabilitatea corectă a evenimentelor intraoperatorii, împiedicând astfel diagnosticarea și intervenția terapeutică promptă.
Legătura de cauzalitate dintre fapta culpabilă și prejudiciul suferit este susținută de:
– apariția unor leziuni neurologice grave și permanente;
– diagnosticul ulterior de accidente vasculare cerebrale cardioembolice, stabilit pe criterii clinice și imagistice;
– lipsa unei explicații alternative documentate intraoperator care să justifice tabloul clinic postoperator.
În ciuda markerilor biologici sugestivi pentru infecție severă/sepsis (CRP și procalcitonină semnificativ crescute, transaminaze crescute, leucocitoză, trombocitopenie, disfuncție renală) și a necesității unui tratament intensiv cu antibiotice și vasopresoare, în documentele puse la dispoziție nu se regăsesc investigații microbiologice standard postoperatorii (hemoculturi, culturi din focare potențiale) și nici rezultatele acestora, deși pacientul a rămas internat 11 zile postoperator. Această lipsă de corelare între tabloul clinic sever și absența documentării screeningului infecțios ridică serioase semne de întrebare privind respectarea standardelor de monitorizare și tratament postoperator.
Analizele preoperatorii au fost în limite normale.
Postoperator, evoluția a fost complicată rapid de alterarea statusului hemodinamic, biologic și cardiac.
Evoluție clinică și biologică
În perioada postoperatorie s-au înregistrat:
- Creștere marcată a markerilor inflamatori:
• Proteina C reactivă (CRP) până la 23–25 mg/dL
• Procalcitonină 0,9–1,18 µg/L
• Leucocitoză semnificativă - Trombocitopenie progresivă
- Creștere transaminaze (AST/ALT >170–190 U/L)
- Creștere uree (≈67 mg/dL), sugestivă pentru hipoperfuzie renală
Acest tablou este sugestiv pentru răspuns inflamator sistemic sever, compatibil cu sepsis postoperator.
Date ECG relevante
ECG 1: - Ritm jonctional accelerat (~88 bpm)
- Unde P absente/inversate
- Modificări ST-T inferioare (II, III, aVF)
→ Sugestiv pentru ischemie miocardică inferioară
ECG 2: - Revenire ritm sinusal
- Supradenivelare ST antero-septală (V2–V4) → Suspiciune infarct miocardic acut anterior Afectare cardiacă Troponină I high-sensitivity: 1645–1700 pg/mL (valori extrem de crescute). Aceste valori depășesc semnificativ nivelurile explicabile prin stres chirurgical și sunt compatibile cu:
- Infarct miocardic perioperator (Tip 5)
- Suferință miocardică severă secundară sepsisului și hipotensiunii
Tratament și semnificația acestuia
Antibioterapie:
- Cefort (ceftriaxonă): administrare multiplă
- Vancomicină: administrare cumulativă semnificativă
Dozele și asocierea NU corespund profilaxiei chirurgicale (care este limitată la 24–48 h, monoterapie).
Administrarea indică suspiciune sau tratament de infecție severă / sepsis.
Vasopresor: - Noradrenalină (Reverpleg) este utilizată în:
- Șoc septic
- Șoc cardiogen
- Hipotensiune severă refractară.
Prezența sa indică instabilitate hemodinamică majoră.
Diagnostic clinic integrat:
- Sepsis postoperator sever
- Infarct miocardic perioperator (Tip 5)
- Disfuncție ventriculară acută
- Șoc septic și/sau cardiogen
Datele clinice, biologice, ECG și terapeutice NU sunt compatibile cu o evoluție postoperatorie obișnuită.
Tabloul este sugestiv pentru sepsis sever complicat cu infarct miocardic perioperator și șoc, necesitând terapie intensivă complexă.
Faptele descrise evidențiază o încălcare gravă a regulilor de bună practică medicală, soldată cu vătămarea integrității corporale și a sănătății subsemnatului, întrunind condițiile legale ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, cu consecințe severe și de durată.
II. CONDUITA MEDICULUI PETRE IULIA:
1.Infracțiunea fals intelectual, prevazuta de articolul 321 Cod penal :
Prin consemnarea acestui diagnostic necorespunzător realității medicale, medicul neurolog Petre Iulia a săvârșit infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 321 Cod penal, întrucât a atestat fapte neadevărate într-un document medical oficial.
În concret, diagnosticul de «sindrom PRES» a fost utilizat pentru a substitui diagnosticul real de accidente vasculare cerebrale ischemice embolice multiple, documentate ulterior prin investigații imagistice și consult neurologic direct, minimalizând astfel gravitatea reală a stării pacientului.” - Complicitate la abuz în serviciu prevazuta de articolul 48 raportat la art. 297 Cod penal:
Totodată, prin formularea diagnosticului telefonic și prin acceptarea ca acesta să fie utilizat în documentele medicale oficiale, medicul neurolog Petre Iulia a acordat un sprijin direct echipei chirurgicale, facilitând minimalizarea gravității complicațiilor neurologice postoperatorii.
Această conduită a justificat lipsa unui consult neurologic real, lipsa recomandărilor neurologice la externare și lipsa instituirii unui plan de prevenție secundară a accidentului vascular cerebral, contribuind astfel la încălcarea obligațiilor legale de îngrijire și informare a pacientului de către ceilalți membri ai echipei medicale.
În aceste condiții, fapta întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 raportat la art. 297 Cod penal. - Favorizarea făptuitorului, prevazuta de art. 269 Cod penal:
Apreciez că diagnosticul de «sindrom PRES» formulat telefonic a avut rolul de a împiedica aflarea adevărului medical și de a evita asumarea răspunderii pentru producerea unor complicații neurologice grave, respectiv accidente vasculare cerebrale ischemice embolice.
Prin această conduită, medicul neurolog Petre Iulia a contribuit la protejarea membrilor echipei chirurgicale față de eventuale consecințe penale, disciplinare sau civile, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 269 Cod penal.”
Urmările și legătura de cauzalitate:
Diagnosticul astfel formulat a fost utilizat ulterior în relația cu alte unități medicale, producând efecte concrete asupra conduitei terapeutice și contribuind la întârzierea tratamentului neurologic adecvat. - Vatamare corporala din culpa fapta prevazuta de articolul 196 Cod Penal:
Fapta medicului neurolog Petre Iulia, întruneste elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, constând în încălcarea obligațiilor profesionale de prudență, diligență și raportare corectă a actului medical, cu consecințe directe și grave asupra stării mele de sănătate.
În foaia de evoluție este consemnată următoarea mențiune: „Reevaluare neurologică (telefonică). Pacientul se află în continuare în ameliorare parțială. Persistă scăderea acuității vizuale. Se interpretează ca sindrom PRES (sindrom de encefalopatie posterioară reversibilă).
Din cauza faptului ca medicul Petre Iulia mi-a pus un diagnostic gresit si nu mi-a fost prescris un tratament neurologic corespunzator, starea mea de sanatate s-a deteriorat, solicitand un consult neurologic la un alt medic din reteaua Sanador din cauza dezorientarii, ametelilor, lipsa vederii. Totodata, ulterior externarii sotia mea a apelat serviciul de urgenta al Spitalului Giurgiu, solicitand asistenta medicala de urgenta, avand in vedere degradarea starii de sanatate din punct de vedere neurologic.
In data de 11.09.2025, in urma consultului efectuat, medicul Jeler Elena Corina, in urma stabilirii diagnosticului real, mi-a prescris tratament si efectuarea mai multor investigatii.
III. CONDUITA ASISTENTEI COMAN ANA MARIA
1.Infracțiunea de înșelăciune – art. 244 Cod penal:
În mod distinct, solicit sa dispuneti cercetarea faptelor asistentei Coman Ana Maria, persoana responsabilă cu comunicarea costurilor intervenției chirurgicale și ale spitalizării, care, cu ocazia discuțiilor premergătoare internării, ne-a indus în eroare în mod intenționat cu privire la costul real al serviciilor medicale.
Astfel, ni s-a comunicat că intervenția chirurgicală va avea un cost de 56.750 lei, fără a ni se explica existența unor posibile costuri suplimentare și fără a ni se aduce la cunoștință faptul c,ă o internare mai îndelungată sau complicațiile postoperatorii, ar presupune achitarea unor sume semnificativ mai mari decât cele comunicate inițial.
Totodată, in receptia Spitalului Sanador, ne-au fost puse la dispoziție mai multe înscrisuri pentru semnare, fără a ni se explica în vreun fel conținutul acestora, fiindu-ne prezentate drept simple formalități necesare internării.
Atât eu, cât și soția mea am semnat aceste documente exclusiv în baza informațiilor furnizate anterior de asistenta Coman Ana Maria și de numitul Costache Victor Sebastian, care ne-au comunicat un preț fix al interventiei, un număr exact al zilelor de internare și nu ne-au adus la cunoștință niciun risc financiar suplimentar al intervenției.
Ulterior, contrar celor comunicate inițial, am fost obligați să achităm costuri suplimentare în valoare de 38.508 lei, sume care nu ne-au fost niciodată explicate sau anticipate. Subliniem că aceste costuri suplimentare erau previzibile pentru asistenta Coman Ana Maria, întrucât, în practica curentă a unității medicale, aproape toți pacienții ajung să suporte costuri suplimentare față de prețul inițial comunicat. Cu toate acestea, conduita constantă a acesteia este de a nu explica aceste aspecte, pentru a atrage pacienții și a-i determina să accepte intervenția.
Consider că această conduită constituie infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 244 Cod penal, constând în inducerea în eroare a pacientului și a familiei sale prin omisiunea intenționată a unor informații esențiale privind costul real al intervenției și al spitalizării.
Ascunderea acestor informații a avut ca scop determinarea noastră să acceptăm serviciile medicale în condiții pe care, în realitate, nu le-am fi acceptat dacă am fi fost informați corect și complet.
Urmarea directă a acestei conduite a constat în producerea unui prejudiciu material, reprezentat de obligarea noastră la plata sumei suplimentare de 38.508 lei, precum și în vicierea consimțământului nostru privind costul serviciilor medicale. Există o legătură directă de cauzalitate între inducerea în eroare și prejudiciul suferit, întrucât, dacă am fi cunoscut de la început costurile reale și complete, am fi refuzat intervenția sau am fi apelat la o unitate medicală de stat.
Fapta a fost săvârșită cu intenție directă, întrucât asistenta Coman Ana Maria cunoștea caracterul incomplet și înșelător al informațiilor furnizate, a prevăzut că familia pacientului va fi indusă în eroare și a urmărit obținerea unui folos patrimonial injust, constând în atragerea pacientului și perceperea ulterioară a unor sume suplimentare, fără un consimțământ real și informat.
Modul de operare descris rezultă și din experiențele altor pacienți și aparținători, care au relatat situații identice, în care, la momentul reproșurilor privind costurile suplimentare necomunicate, asistenta Coman Ana Maria a oferit constant aceeași explicație standardizată, respectiv că a fost vorba despre „un caz mai special”. În realitate, această explicație este utilizată sistematic pentru a menține inducerea în eroare, întrucât toate cazurile implică, în mod previzibil, costuri suplimentare.
Apreciez că nu ne aflăm în fața unei simple erori administrative sau a unei neglijențe, ci a unei conduite deliberate, menite să ascundă costurile reale și să obțină un câștig material necuvenit, fie în interes personal, fie în interesul unității medicale.
VI. CONDUITA MEDICILOR CHILOFLISCHI MIHAI BORIS, CRACIUN MIHAELA, MATACHE FLORENTINA, SCARLAT COSTIN, PETRE IULIA, SEBASTIAN OANA, CHITIC ANCA: - Vatamare corporala din culpa.
Faptele medicului perfuzionist Sebastian Oana întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, constând în încălcarea obligațiilor profesionale de prudență, diligență și raportare corectă a actului medical, cu consecințe directe și grave asupra stării mele de sănătate.
In foaia generala de observatie clinica nu există foaia perfuzionistului/ documentația CEC.
- Nu există mențiuni privind embolia aeriană sau trombotică.
- Asistolia este consemnată lacunar în protocolul operator.
- AVC-urile sunt documentate exclusiv de medicul neurolog, ca fiind de natură cardioembolică.
- AVC-uri multiple, bilaterale, în teritorii diferite (aproximativ 8 focare).
Perfuzionistul este direct responsabil de funcționarea și siguranța circuitului de circulație extracorporală, prevenirea emboliei aeriene, monitorizarea fluxurilor, presiunilor și incidentelor tehnice.
Perfuzionistul are obligația directă de a supraveghea permanent circuitul de circulație extracorporală, oxigenatorul și filtrele de aer. Acesta este instruit specific pentru prevenirea, identificarea și eliminarea emboliilor aeriene.
Apariția unei bule de aer în circuitul de circulație extracorporală reprezintă un incident critic care trebuie raportat imediat întregii echipe. Neraportarea sau subestimarea unui astfel de eveniment constituie o culpă profesională gravă.
Documentul obligatoriu al perfuzionistului este foaia CEC. Absența totală a acestui document reprezintă o încălcare gravă a obligației de documentare și face imposibilă verificarea existenței unor evenimente critice precum aerul în circuit sau scăderea fluxului.
Faptele medicilor Chiloflischi Mihai Boris, Craciun Mihaela, Matache Florentina, Scarlat Costin întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, constând în încălcarea obligațiilor profesionale de prudență, diligență și raportare corectă a actului medical, cu consecințe directe și grave asupra stării mele de sănătate.
Astfel, medicii ATI au obligația directă de a monitoriza permanent funcția cardiacă și hemodinamică a pacientului pe durata intervenției. Acesta utilizează ecocardiografia transesofagiană (TEE), metodă standard în chirurgia cardiacă, care permite identificarea aerului în cavitățile cardiace și în circulația sistemică.(aceasta investigatie TEE lipseste din Foaia Generala de Observatie Clinica nu a fost comunicata si nu exista mentiuni privind efectuarea ei desi aceasta investigatie era obligatorie in cazul de fata fiind efectuata fara niciun dubiu ).
Întrucât embolia stabilită a fost una de natură cardio-embolică, rezultă că materialul emboligen a traversat inima. În aceste condiții, embolia aeriană ar fi trebuit să fie observabilă prin monitorizarea ecografică. Neobservarea sau necomunicarea imediată a unui astfel de eveniment constituie o încălcare a obligațiilor profesionale ale medicului ATI
Membrii echipei operatorii, inclusiv chirurgii secundari și personalul auxiliar, au obligația de a semnala orice modificare clinică sau tehnică neobișnuită și de a respecta protocoalele de siguranță.
În cazul unei embolii cardio-embolice intraoperatorii care a determinat accidente vasculare cerebrale multiple, obligația de observare și reacție aparține în mod direct medicului anestezist și perfuzionistului, iar obligația de decizie, suspendare a intervenției și documentare completă aparține chirurgului principal.
În urma săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, am suferit consecințe de o gravitate extremă, cu impact profund și de durată asupra stării de sănătate, capacității de muncă și vieții personale, mai ales ca aveam doar varsta de 47 de ani.
Astfel, ca urmare directă a faptei comise, am suferit un accident vascular cerebral (AVC / Stroke), afecțiune neurologică severă, care mi-a pus viața în mod real în primejdie. Acest diagnostic este confirmat prin Certificatul de aptitudine pentru muncă, evaluat la data de 20.08.2025, din care rezultă în mod expres că nu sunt apt pentru muncă, fiind în incapacitate totală de a-mi desfășura activitatea profesională.
Totodată, în urma accidentului vascular cerebral, am suferit o afectare gravă și ireversibilă a vederii, fiind diagnosticat cu deficiență severă de vedere (nevăzător / blind), conform Certificatului de afectare a vederii întocmit de medicul oftalmolog. Această stare medicală reprezintă o infirmitate permanentă, care îmi afectează în mod major autonomia personală, capacitatea de orientare, desfășurarea activităților cotidiene și integrarea socială.
Consecințele faptei au determinat o pierdere totală a capacității de muncă, dependență de indemnizații de boală și de sistemul de securitate socială, precum și necesitatea unui sprijin constant din partea familiei. Viața mea profesională, socială și personală a fost grav afectată, iar calitatea vieții a fost diminuată în mod semnificativ și ireversibil.
Prin urmare, fapta săvârșită a avut ca rezultat punerea în primejdie a vieții, producerea unei infirmități permanente, precum și un prejudiciu grav, material și moral, constând în suferință fizică intensă, traumă psihică, pierderea autonomiei, imposibilitatea desfășurării activității profesionale și degradarea profundă a vieții personale și familiale.
- Abuz in serviciu si inselaciune:
In data de 12.07.2024, a doua zi de la interventie, dupa ce am suferit multiplele AVC uri, aflandu-ma la un pas de moarte, sotia mea, Caldararu Valentina a solicitat de urgenta sa discute cu medicii.
În prezența sotiei și a copiilor mei, medicii ATI, Chiloflischi Mihai Boris, Scarlat Costin si Matache Florentina, i-au comunicat „Credem că a scăpat o bulă de aer, ce nu va putem spune sigur este faptul ca nu stim va mai vedea vreodata „!
Cand sotia mea a solicitat lamuriri cu privire la cauza acelei „ bule” medicii au spus ca nu stiu si au evitat un raspuns.
Medicii ATI și membrii echipei operatorii coordonate de medicul Costache Victor Sebastian au indicat în mod repetat, exclusiv verbal, drept cauză a complicațiilor neurologice apărute existența unei „bule”, fără a preciza originea acesteia, mecanismul de producere sau momentul apariției (intraoperator ori postoperator), și fără a consemna complet aceste aspecte în documentele medicale. Această formulare generică și evasivă nu constituie un diagnostic medical complet, ci reprezintă ocultarea cauzei reale a embolizării cardio-embolice, stabilită ulterior prin investigații imagistice.
Medicul Costache Victor Sebastian a explicat complicatiile astfel: „ vedeti daca v-am lasat sa intrati la el mai devreme decat era cazul?”
Prin evitarea explicării sursei embolului și prin neconsemnarea clară a diagnosticului de accidente vasculare cerebrale ischemice multiple, acute, de natură cardio-embolică, personalul medical a ascuns adevărul medical relevant, împiedicându-ma atat pe mine cat și pe alți medici să înțeleagă corect natura și gravitatea complicațiilor survenite perioperator.
Ulterior externării, în contextul unei situații de urgență, medicul Chitic Anca, membru al echipei operatorii și colaborator apropiat al medicului Costache Victor Sebastian, a fost contactată telefonic pentru a comunica date medicale echipajului SMURD. Cu această ocazie, aceasta a transmis că pacientul a fost operat pentru înlocuirea aortei ascendente și că ar fi prezentat ulterior „doar un PRES (Posterior Reversible Encephalopathy Syndrome)”.
Această comunicare este contrazisă direct de rapoartele IRM cerebrale, care demonstrează existența unor accidente vasculare cerebrale ischemice multiple, acute, bilaterale, supra- și infratentoriale, de cauză cardio-embolică. Sindromul PRES nu explică și nu poate justifica acest tipar lezional, nefiind o patologie cardio-embolică și neproducând infarcte ischemice multiple în teritorii vasculare diferite. Prin urmare, prezentarea situației drept „doar un PRES” reprezintă o minimalizare și denaturare a realității medicale.
Comunicarea către echipajul SMURD a unor informații medicale incomplete și neconforme cu realitatea documentată imagistic a avut potențialul de a induce în eroare personalul medical de urgență, de a influența conduita terapeutică și de a diminua gravitatea reală a stării pacientului.
Aceste fapte se adaugă refuzului sau omisiunii de a furniza ulterior documente medicale esențiale (fișe de anestezie, fișa perfuzionistului, date privind circulația extracorporală, TEE), solicitate oficial, documente obligatorii și indispensabile pentru reconstituirea exactă a evenimentelor intraoperatorii.
Faptele descrise întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, întrucât persoanele menționate, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu și-au îndeplinit sau și le-au îndeplinit defectuos obligațiile profesionale, prin:
– omisiunea consemnării reale și complete a diagnosticului;
– comunicarea de informații medicale neconforme cu realitatea;
– refuzul nejustificat de a furniza documente medicale obligatorii;
– obstrucționarea aflării adevărului medical.
Prin această conduită s-a produs o vătămare gravă a drepturilor și intereselor legitime ale pacientului, constând în afectarea dreptului la informare corectă, la o conduită medicală adecvată și la posibilitatea exercitării dreptului la apărare și la justiție.
Aceleași fapte întrunesc și elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, întrucât personalul medical a prezentat ca adevărată o situație medicală denaturată, a ascuns adevărul medical privind existența unor AVC-uri cardio-embolice multiple, a indus în eroare pacientul și terțe persoane, inclusiv personalul medical de urgență, și a acționat în scopul obținerii unui folos injust, constând în evitarea răspunderii profesionale, disciplinare, civile sau penale, cauzând un prejudiciu moral și material semnificativ.
Faptele conturează un tipar de conduită caracterizat prin omisiune, denaturare și inducere în eroare, cu scopul diminuării gravității complicațiilor perioperatorii și al evitării răspunderii. În aceste condiții, există indicii temeinice că faptele întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu de înșelăciune, urmând ca organele de urmărire penală să stabilească răspunderea fiecărei persoane implicate.
Echipa medicului Costache Victor Sebastian este formata din medici cu care a lucrat de la revenirea in Romania, din 2014, astfel:
In luna aprilie 2020, din cauza plangerilor penale formulate de unii apartinatori impotriva lui Costache Victor, a afectarii imaginii Polisano, postul acestuia se desfiiteaza, fiind nevoit sa demisioneze.
Impreuna cu cativa doctori si asistenti din echipa lui, respectiv asistent Coman Ana Maria, Chitic Anca,(cele mai apropiate colaboratoare), Pitis Cristina Mihaela, Motomancea Raluca Lelia si Chiloflischi Mihai Boris se muta din Spitalul Polisano in Spitalul Sfantul Constantin,) unde se emit doua decizii de concediere pe motive disciplinare fata de Costache Victor Sebastian.
Ulterior se angajeaza toti in Sanador, unde proprietara Doris Andronescu accepta toate faptele penale pe care le savarsesc atat timp cat aduc profit spitalului.
Pentru aceste motive, va rugam sa dispuneti efectuarea cercetarilor si tragerea la raspundere penala a faptuitorilor Costache Victor Sebastian, Coman Ana Maria, Chiloflischi Mihai Boris, Craciun Mihaela, Chitic Anca, Scarlat Costin, Petre Iulia, Spitalul Clinic Sanador.
22.01.2026
DOMNULUI PRIM PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA JUDECATORIA SECTORULUI 1 BUCURESTI
