ANCHETE

Cum a legiferat Primăria Constanța monopolul „Mafiei Gunoaielor”. Traseul halucinant al unei coafeze ajunse spaima rechinilor imobiliari cu sprijinul procurorilor infractori Niță și Ștefan

Dosarul procurorilor constănțeni reținuți, Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, capătă proporții uriașe, ramificându-se spre cele mai înalte sfere ale administrației publice locale și ale mediului de afaceri de la malul mării. Informații de ultimă oră din culisele perchezițiilor efectuate recent de Parchetul General scot la iveală un sistem mafiot în care dosarele penale erau folosite ca instrument de șantaj pentru a controla piața deșeurilor din construcții. În centrul acestei rețele se află o fostă coafeză, noua iubită a unuia dintre procurori, care a ajuns să dicteze regulile în Primărie și Consiliul Județean.

Perchezițiile de săptămâna trecută au vizat două noi ținte cu greutate, care anunță un cutremur în administrația și mediul de afaceri local: Florin Mitroi (președintele Consiliului Județean Constanța) împreună cu afacerea „Cramele Mitroi”, și compania Solid House – cel mai mare dezvoltator imobiliar din Constanța, controlată de un influent om de afaceri de origine turcă, Gur Ramazan. Motivul descinderilor? Legătura toxică dintre magistrați, funcționari și afacerile cu gunoaie.

Amantlâc, justiție și o angajare fulger la Poliția Locală

Cunoscut în cercurile locale drept un veritabil „Don Juan” și proaspăt divorțat de fosta soție (de profesie judecătoare), procurorul Teodor Niță a început o relație cu o tânără de profesie coafeză. De altfel, aceasta a fost și persoana surprinsă alături de magistrat în noaptea în care mascații au descins la domiciliul său.

Statutul de „iubită de procuror” a venit cu beneficii imediate. Într-un timp record, tânăra a lăsat salonul de înfrumusețare pentru o funcție publică: a fost angajată de urgență la Poliția Locală Constanța, instituție aflată în subordinea Primăriei. Misiunea ei nu era una de rând, ci viza un sector extrem de bănos: verificarea modului în care agenții economici, cu precădere marii dezvoltatori imobiliari (precum colosul Solid House condus de Gur Ramazan), își depozitau deșeurile rezultate din construcții.

Șantajul: „Duci gunoiul unde zicem noi, sau te trezești cu dosar penal”

Odată învestită cu autoritate, tânăra polițistă locală a început să pună în aplicare un plan bine pus la punct. Scopul controalelor sale nu era respectarea legii, ci direcționarea afacerilor către o anumită firmă de colectare și depozitare a deșeurilor, vizată acum de ancheta Parchetului General.

Mecanismul de extorcare era simplu și brutal. Dezvoltatorilor imobiliari li se explica clar că trebuie să încheie contracte de salubritate exclusiv cu respectiva firmă. Dacă un agent economic nu înțelegea „sugestia” sau refuza, mașinăria de forță a justiției se punea în mișcare. În mod complet deloc surprinzător, pe numele firmelor recalcitrante se formulau rapid plângeri, iar dosarele penale ajungeau direct pe mesele procurorilor gestionați de Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan.

Pentru această formă de „protecție” și direcționare a clienților, sursele indică faptul că cei doi magistrați primeau avantaje financiare uriașe din partea firmelor care gestionau gropile de gunoi.

Sub aripa lui Mitroi: Birou mai mare decât al Președintelui Consiliului Județean

Pentru că funcția de la Poliția Locală devenise „prea mică” pentru ambițiile și capacitățile noii partenere a lui Niță, procurorul a apelat la prietenia sa cu Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța. (Acesta este contextul care explică perchezițiile recente care l-au vizat pe Mitroi și afacerea sa viticolă, Cramele Mitroi).

Astfel, tânăra a fost transferată și transformată peste noapte într-un important funcționar public în cadrul Consiliului Județean Constanța. Tupeul și influența acesteia au atins cote absurde: surse din instituție afirmă că aceasta deține un birou mai mare și mai impunător decât însuși președintele CJ. Chiar și în prezent, în ciuda arestării partenerului ei, femeia continuă să epateze, explicându-le colegilor din CJ unde și la cine vor urma noi percheziții, lăsând impresia că încă deține controlul și are conexiuni active în mediul magistraților.

Cum a legiferat Primăria Constanța monopolul „Mafiei Gunoaielor”

Cea mai gravă dovadă a modului în care această rețea a acaparat statul se regăsește în chiar documentele oficiale emise de Primăria Municipiului Constanța.

Șantajul nu se făcea doar pe teren, ci era instituționalizat. Până și în prezent, autorizațiile de construire emise de Primărie pentru dezvoltatorii imobiliari (cum este și cazul proiectelor uriașe marca Solid House) indică cu exactitate și cu nume compania de gunoi cu care constructorul este obligat să încheie contractul de preluare a deșeurilor. Întâmplător sau nu, compania nominalizată are groapa de gunoi fix în aceeași localitate cu cealaltă societate anchetată acum de Parchetul General.

Extras din autorizațiile de construire emise de Primăria Constanța, tot în satul Culmea ca și firma UCG unde deja au făcut procurorii percheziții

Este o încălcare flagrantă a principiilor liberei piețe: agenților economici nu li se permite să caute cea mai bună ofertă financiară sau să aleagă o firmă autorizată concurentă. Dacă un constructor îndrăznește să semneze cu o altă companie decât cea impusă de autorități, Primăria Constanța îi anulează autorizația de construire, invocând nerespectarea prevederilor din documentație.

Descinderile la Solid House și la ușa lui Florin Mitroi sunt doar primele piese de domino dintr-un sistem în care Autoritatea Publică Locală (Primărie, Consiliu Județean, Poliție Locală) a fuzionat cu Magistrații corupți pentru a stoarce milioane de euro din industria imobiliară, folosind monopolul gunoaielor și amenințarea cu pușcăria.

Andrei Marin

Andrei Marin a absolvit Facultatea de Științe Politice în 2009, unde și-a dezvoltat interesul pentru problemele sociale și politice. În căutarea de a aduce informații de calitate către public, a urmat o pasiune veche și a finalizat studiile în Jurnalism în 2010. Cu o viziune clară asupra responsabilității jurnalistice și a nevoii de a dezvălui adevărul, scrie pentru Anchetatorii.ro din 2010.
Back to top button