Primăria Municipiului Botoșani, condusă de social-democratul Cosmin-Ionuț Andrei, se confruntă cu o serie de nereguli financiare și administrative care ridică întrebări serioase despre modul în care sunt gestionați banii publici. Abonamente de transport decontate pentru pensionari decedați, lucrări plătite deși nu fuseseră executate, concesiuni expirate și milioane de lei nerecuperate, impozite calculate pe baza unor date nereale și datorii neînregistrate în contabilitate. Acestea sunt doar câteva dintre problemele identificate în urma verificării situațiilor financiare ale municipiului pentru anul 2025. Concluzia este una extrem de importantă: situațiile financiare ale administrației locale au primit opinie contrară din partea Curții de Conturi, ceea ce înseamnă că acestea nu reflectau fidel realitatea financiară a municipiului.
Cosmin-Ionuț Andrei conduce Primăria Botoșani din anul 2020, fiind reconfirmat în funcție după alegerile locale din 2024. După mai mulți ani la conducerea administrației municipale, problemele constatate nu mai pot fi privite doar ca erori administrative izolate. Mai ales că unele deficiențe au fost semnalate și în anii precedenți, iar recomandări formulate încă din 2015, 2016 sau 2019 continuau să fie neimplementate ori aplicate doar parțial. Într-o administrație în care aceeași conducere are la dispoziție ani întregi pentru organizarea procedurilor și corectarea mecanismelor de control, repetarea unor asemenea probleme ridică întrebări legitime despre eficiența supravegherii instituționale.
Subvenții de transport pentru pensionari care nu mai erau în viață. Cum au fost verificați banii plătiți operatorilor?
Una dintre cele mai revoltătoare constatări privește modul în care Primăria Botoșani a decontat subvențiile acordate operatorilor de transport public local. În anul 2025, municipalitatea a efectuat plăți de peste 15 milioane de lei către doi operatori de transport, pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif aferente abonamentelor subvenționate. Verificarea documentelor a arătat că în deconturi au fost incluse și abonamente emise pe numele unor pensionari care erau deja decedați la momentul întocmirii acestora. Valoarea plăților nelegale astfel identificate a fost de 43.266 lei.
Situația este greu de explicat din perspectiva controlului administrativ. Cum au ajuns abonamentele unor persoane decedate să fie incluse în documentele transmise spre decontare? Cine trebuia să verifice datele beneficiarilor și cine a confirmat exactitatea sumelor înainte de efectuarea plăților? În condițiile în care primăria finanțează transportul public din bugetul local, verificarea eligibilității beneficiarilor ar trebui să reprezinte una dintre procedurile elementare ale procesului de decontare.
Constatarea nu stabilește existența unei fraude intenționate, dar confirmă efectuarea unor plăți nelegale. Iar primarul Cosmin Andrei trebuie să explice ce măsuri au fost luate pentru verificarea bazelor de date și recuperarea sumelor achitate necuvenit.
Lucrări plătite, dar neexecutate, la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Peste 137.000 de lei acceptați nelegal la plată
O altă constatare privește investițiile realizate în unitățile de învățământ. La obiectivul „Renovare energetică a clădirilor publice – Colegiul Național Mihai Eminescu Botoșani”, municipalitatea a acceptat la plată situații de lucrări cu valori mai mari decât cele cuvenite, diferența totală fiind de 137.558 lei.
Din această sumă, 48.432 lei reprezentau lucrări care nu fuseseră executate efectiv, respectiv 223 de metri liniari de rigolă pentru drenarea apelor pluviale. Alți 89.126 lei proveneau din ajustări nejustificate ale prețului contractului, efectuate cu nerespectarea clauzelor contractuale și a reglementărilor aplicabile. Cu alte cuvinte, primăria a acceptat documente de plată care includeau atât lucrări inexistente în teren, cât și majorări de preț calculate incorect.
Abaterile au fost descoperite în urma verificărilor, iar ulterior au fost emise documente de corecție și au fost întreprinse măsuri de recuperare. Dar întrebarea rămâne: cum au fost acceptate inițial aceste situații de lucrări? Cine a verificat execuția în teren înainte de aprobarea documentelor de plată? Și cât de eficient este sistemul de supraveghere a investițiilor publice dacă asemenea diferențe ajung să fie descoperite ulterior de auditori?
Problemele privind ajustarea prețurilor nu s-au oprit la acest colegiu. Au fost identificate situații similare și în cazul lucrărilor de la Școala Gimnazială nr. 13, Liceul de Artă „Ștefan Luchian”, Grădinița nr. 8 și strada Aluniș. Pentru aceste investiții au fost constatate ajustări de preț nelegale, în valori individuale de la câteva mii la peste 130.000 de lei, pentru care au fost efectuate corecții și recuperări.
Concesiuni expirate, bunuri nevalorificate și peste 8,6 milioane de lei în restanțe
Patrimoniul municipiului Botoșani reprezintă un alt capitol cu probleme. Au fost identificate 144 de contracte de concesiune expirate, dintre care 31 își depășiseră termenul de valabilitate înainte de anul 2025. În cazul a 116 contracte, administrația locală nu procedase nici la prelungirea legală a valabilității, nici la restituirea bunurilor concesionate. Această situație a determinat neînregistrarea și neîncasarea unor redevențe de 161.662 lei. Împreună cu alte șase contracte pentru care existau redevențe neachitate, suma veniturilor neîncasate a ajuns la 172.080 lei, la care se puteau adăuga taxe aferente terenurilor și clădirilor.
Dar problema este mult mai amplă. Din evidențele municipiului au rezultat creanțe restante provenite din concesiuni în valoare totală de 8.626.695 lei, dintre care aproape trei milioane de lei aveau o vechime mai mare de cinci ani. Unele contracte nu aveau garanții constituite, în alte cazuri garanțiile erau insuficiente sau nu fuseseră utilizate pentru acoperirea datoriilor. A fost identificată inclusiv o creanță restantă de 46.914 lei pentru care nu fusese găsit dosarul și contractul de concesiune sau închiriere aferent.
Este o situație care ridică întrebări importante despre protejarea intereselor municipiului. Cine urmărea contractele expirate? Cine verifica obligațiile concesionarilor și de ce nu au fost utilizate instrumentele contractuale pentru recuperarea datoriilor? Administrarea patrimoniului public nu înseamnă doar atribuirea bunurilor către operatori economici, ci și monitorizarea permanentă a obligațiilor asumate de aceștia.
Milioane de lei în creanțe fiscale vechi, iar recuperarea banilor a fost insuficientă
Problemele privind colectarea veniturilor nu s-au limitat la concesiuni. La finalul anului 2025, municipiul avea drepturi constatate de încasat în valoare de aproximativ 102,6 milioane de lei, în creștere față de nivelul de 91,6 milioane de lei din 2023. Din această sumă, 34.767.479 lei reprezentau debite fiscale mai vechi de cinci ani, cu risc de prescriere a dreptului de executare silită.
Au fost identificate situații în care nu fuseseră întreprinse toate măsurile de recuperare, inclusiv cazuri de contribuabili aflați în insolvență pentru care înscrierea la masa credală nu fusese realizată în termen. În plus, creanțe de 16.835.565 lei aferente unor firme aflate în insolvență sau faliment erau prezentate în contabilitate fără ajustările pentru pierderea de valoare necesare, deși exista un risc evident privind încasarea acestora.
Pentru conducerea Primăriei Botoșani, aceste cifre ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă. Un buget local depinde și de capacitatea administrației de a identifica, urmări și încasa veniturile care i se cuvin. Când restanțele cresc de la un an la altul, iar o parte importantă dintre acestea riscă să devină imposibil de recuperat, problema nu mai poate fi redusă la activitatea unui singur compartiment.
Aproape 48.000 de roluri fiscale cu anul construirii înscris arbitrar. Au plătit botoșănenii impozite mai mari?
Una dintre constatările care îi privește direct pe locuitori este legată de modul în care Primăria Botoșani a calculat impozitele pe clădiri. În urma schimbării aplicației informatice, pentru 47.955 de roluri fiscale a fost introdus în mod arbitrar anul 2020 ca an al construirii, fără ca această informație să corespundă neapărat realității.
Problema este importantă deoarece vechimea imobilului influențează valoarea impozabilă și, implicit, impozitul datorat. Pentru clădirile care îndeplineau condițiile legale, era aplicabilă o reducere de 10% a valorii impozabile, însă aceasta nu a fost acordată în toate situațiile în care proprietarii ar fi putut beneficia de ea. Auditorii au identificat inclusiv apartamente situate în același bloc care figurau în evidențele fiscale cu ani de construire diferiți, deși imobilele nu suferiseră lucrări majore care să justifice asemenea diferențe.
În consecință, pentru o parte dintre proprietari au fost stabilite impozite majorate nejustificat. Raportul nu cuantifică totalul încasărilor în plus, însă amploarea evidențelor afectate ridică o întrebare directă pentru primarul Cosmin Andrei: câți botoșăneni au plătit mai mult decât datorau și cum vor fi corectate situațiile individuale? O administrație care cere cetățenilor să își achite taxele la timp are, la rândul ei, obligația să se asigure că acele taxe sunt calculate corect.
Peste 12,5 milioane de lei din vânzarea locuințelor, neînregistrate în situațiile financiare
O altă problemă majoră privește preluarea administrării fondului locativ de la societatea Locativa SA. După încetarea contractului de delegare, începând cu 1 decembrie 2025, primăria trebuia să finalizeze preluarea bunurilor și a creanțelor până la sfârșitul anului. Procesul-verbal de predare-primire a fost însă încheiat abia la 30 ianuarie 2026.
Consecința a fost că ratele rămase de încasat din vânzarea locuințelor, în valoare totală de 12.538.538 lei, nu au fost înregistrate și raportate în situațiile financiare ale municipiului la 31 decembrie 2025. Este o sumă importantă, care trebuia reflectată în evidențele contabile, iar întârzierea preluării a condus la subevaluarea creanțelor municipiului.
În același timp, alte operațiuni financiare neclarificate au determinat supraevaluarea creanțelor cu 9.680.691 lei, inclusiv în legătură cu un proiect de închidere a unor stații de sortare a deșeurilor, finalizat anterior. Aceste erori nu reprezintă sume dispărute din buget, dar demonstrează că raportările contabile nu prezentau corect drepturile financiare ale municipiului.
Peste trei milioane de lei avans nejustificat la finalul anului pentru Modern Calor
În cazul investiției privind extinderea capacității de producție a energiei electrice și termice în cogenerare la Modern Calor SA, primăria a plătit în 2025 un avans de 4.775.072 lei. La finalul exercițiului financiar, suma de 3.212.741 lei rămăsese nejustificată prin lucrări executate sau servicii prestate.
Justificarea avansului a fost efectuată ulterior, în martie 2026, prin documentele prezentate de executant. Pentru întârziere au fost calculate penalități de 44.085 lei, care nu fuseseră recuperate la momentul constatării, fiind ulterior facturate către constructor.
Această situație ridică întrebări despre urmărirea plăților în avans, respectarea termenelor și protejarea resurselor bugetului local. Când sunt transferate milioane de lei către executanți, verificarea justificării acestor sume trebuie realizată riguros, fără a depinde de intervenția unui audit ulterior.
Constructorii au consumat utilități, iar școlile au suportat cheltuielile
O altă constatare privește lucrările derulate la unitățile de învățământ din municipiu. Potrivit contractelor, consumul de apă, energie electrică și alte utilități necesare executării lucrărilor trebuia suportat de constructori. Cu toate acestea, au fost identificate situații în care respectivele cheltuieli au rămas în sarcina școlilor și a municipalității.
Valoarea totală a costurilor care trebuiau recuperate de la executanți a fost stabilită la 168.213 lei, din care numai 53.578 lei fuseseră încasați în timpul auditului. Pentru diferența rămasă de 114.635 lei nu fuseseră calculate majorările de întârziere.
Problemele au vizat numeroase instituții de învățământ, inclusiv Colegiul Național „Mihai Eminescu”, școlile gimnaziale nr. 2, 7, 10, 11, 12 și 13, precum și mai multe grădinițe. Situația este cu atât mai greu de acceptat cu cât obligația contractuală privind plata utilităților era cunoscută, iar primăria transmisese încă din august 2024 o comunicare către unitățile de învățământ pentru recuperarea acestor costuri.
Cursuri de perfecționare la hoteluri și cheltuieli peste limita legală
Neregulile au inclus și cheltuieli pentru deplasările unor angajați ai primăriei la cursuri de pregătire profesională organizate în locații precum Hotel Delta, Hotel Razelm și Băile Felix. Pentru trei salariați, municipalitatea a achitat servicii de cazare în valoare totală de 15.150 lei, deși plafonul legal aferent delegării pentru perioada respectivă era de 6.048 lei.
Diferența de 9.102 lei a reprezentat cheltuieli nejustificate peste nivelul permis. În plus, serviciile de cazare și masă au fost achiziționate direct, fără utilizarea catalogului electronic SEAP, notificările de atribuire fiind publicate în timpul auditului.
Deși suma este relativ mică în raport cu bugetul municipiului, respectarea limitelor legale nu este opțională. Regulile privind utilizarea fondurilor publice trebuie să se aplice tuturor cheltuielilor, indiferent dacă este vorba despre investiții de milioane de lei sau despre deplasările angajaților.
Patrimoniu raportat eronat și investiții finalizate, dar păstrate contabil ca lucrări în curs
Problemele au continuat și în evidența bunurilor municipiului. Au fost constatate active corporale raportate eronat cu 3.687.647 lei, inclusiv materiale rezultate din dezafectarea liniilor de tramvai, parcări noi neînregistrate, un teren dobândit prin donație și infrastructură dezafectată care figura în continuare în contabilitate.
De asemenea, 15 obiective de investiții finalizate și recepționate între 2022 și 2025, în valoare totală de 2.385.341 lei, erau menținute nejustificat în categoria investițiilor în curs de execuție. La Grădinița nr. 22, bunuri transferate de municipalitate în valoare de 665.777 lei fuseseră înregistrate eronat drept cheltuieli, iar la nivelul unității de învățământ existau și deficiențe privind înregistrarea unor bunuri patrimoniale de peste șase milioane de lei.
Nici instituțiile de cultură nu au fost ocolite. La Teatrul „Mihai Eminescu” au fost constatate probleme privind reevaluarea patrimoniului, administrarea unor spații și închirierea acestora pentru evenimente, iar la Teatrul „Vasilache” au fost identificate erori privind rezervele din reevaluare. În paralel, lucrări de dezafectare a liniilor de tramvai, în valoare de 1.942.110 lei, fuseseră încadrate bugetar drept reparații curente, deși aveau natura unor investiții.
Aceste constatări arată că deficiențele nu erau concentrate într-un singur serviciu, ci se regăseau în mai multe domenii ale administrației municipale.
Cinci ani fără audit intern pentru fondurile europene. Recomandări vechi, probleme repetate
Poate cea mai importantă problemă de ansamblu privește funcționarea controlului intern. În ultimii cinci ani, compartimentul de audit intern al Primăriei Botoșani nu desfășurase nicio misiune de audit în domeniul fondurilor comunitare. Auditorii interni fuseseră implicați și în activități de implementare a proiectelor europene, ceea ce afecta independența și obiectivitatea verificărilor. Gradul de acoperire a sferei auditabile era de numai 59,5%.
În plus, existau numeroase recomandări formulate în urma controalelor anterioare care nu fuseseră implementate integral. Unele proveneau din decizii din 2015, 2016, 2019, 2021 și 2022. Au fost constatate inclusiv deficiențe repetate de la auditul precedent, iar mecanismele de control ale primăriei nu au putut fi considerate suficient de eficiente pentru prevenirea și detectarea erorilor.
Aici apare problema responsabilității manageriale. Cosmin-Ionuț Andrei se află la conducerea Primăriei Botoșani din 2020, iar în această perioadă avea obligația să asigure dezvoltarea unui sistem eficient de control intern și urmărirea măsurilor dispuse în urma verificărilor. Unele probleme sunt moștenite din administrații anterioare, însă repetarea lor în timpul mandatului actual ridică întrebări despre ritmul și eficiența măsurilor de remediere.
Cosmin Andrei trebuie să răspundă pentru modul în care funcționează administrația pe care o conduce
Primarul Municipiului Botoșani, Cosmin-Ionuț Andrei, nu este doar reprezentantul politic al administrației locale. În calitate de conducător al executivului municipal și ordonator principal de credite, are responsabilități privind organizarea activității, administrarea patrimoniului și utilizarea fondurilor publice. Acest lucru nu înseamnă că fiecare eroare contabilă îi poate fi imputată personal, dar presupune răspunderea administrativă de a asigura mecanisme eficiente de verificare și de a dispune măsuri atunci când sunt identificate deficiențe.
Cum au fost decontate abonamente pentru persoane decedate? De ce au fost acceptate plăți pentru lucrări neexecutate? Cum s-a ajuns la 144 de concesiuni expirate și la milioane de lei în restanțe? De ce aproape 48.000 de roluri fiscale aveau înscris arbitrar anul construirii imobilului? Și cum se explică faptul că domeniul fondurilor europene nu fusese auditat intern timp de cinci ani?
Acestea sunt întrebări care privesc direct interesul public și pentru care cetățenii municipiului au dreptul la răspunsuri precise.
Raportul financiar pentru anul 2025 descrie o administrație în care deficiențele de evidență, control și recuperare a veniturilor au afectat numeroase domenii, de la transportul public și învățământ până la patrimoniu, concesiuni, impozite și investiții. O parte dintre sumele constatate au fost recuperate sau corectate în timpul auditului, însă remedierile nu schimbă faptul că erorile au existat și că unele probleme sunt recurente.
Pentru o administrație aflată la al doilea mandat consecutiv sub aceeași conducere, aceste constatări nu pot fi tratate doar prin promisiuni de revizuire a procedurilor. Este necesară prezentarea publică a măsurilor concrete, a sumelor recuperate, a contractelor regularizate și a responsabilităților stabilite în fiecare caz.
Cosmin-Ionuț Andrei conduce Primăria Botoșani de șase ani. După atâția ani, întrebarea nu este doar cum au apărut aceste nereguli, ci și de ce mecanismele administrației nu au reușit să le prevină, să le identifice și să le corecteze la timp. Pentru botoșăneni, răspunsul nu ar trebui să fie un nou set de proceduri pe hârtie, ci dovada că banii și bunurile municipiului sunt administrați corect.
