Societatea de Transport București (STB S.A.) recunoaște oficial dezastrul economic în care se zăbovește. Printr-o decizie internă de ultimă oră, obținută în exclusivitate de Anchetatorii.ro, conducerea companiei impune o măsură de avarie extremă: trecerea la o săptămână de lucru de 4 zile, însoțită de tăierea proporțională a salariilor. Documentul, semnat de directorul general Andrei Dinculescu Bighea, maschează sub un limbaj birocratic un faliment nedeclarat, justificând tăierile salariale prin necesitatea „evitării unor măsuri mai severe” – adică a concedierilor masive.
Vinerea liberă și portofelul gol pentru aparatul administrativ
Conform Deciziei, în perioada 20 aprilie 2026 – 20 iulie 2026, personalul de conducere și angajații TESA (personalul tehnic, economic și socio-administrativ) vor fi trimiși forțat acasă în zilele de vineri. Calendarul zilelor nelucrătoare neplătite începe chiar de săptămâna viitoare, pe 24 aprilie, și continuă ritmic până la jumătatea lunii iulie.
Măsura reprezintă o tăiere de facto a veniturilor cu 20% pentru aparatul administrativ al STB. Practic, conducerea face economii pe spatele angajaților de la birouri, după ce Consiliul de Administrație a adoptat, în pripă, un „Plan de eficientizare și de întărire a disciplinei financiare” (Deciziile CA nr. 56 și 57 din 3 aprilie 2026). Formularea trădează o realitate cruntă: până acum, la STB, „disciplina financiară” a fost o noțiune inexistentă, iar nota de plată a incompetenței manageriale este decontată acum din salariile oamenilor.
Șoferii și mecanicii țin orașul în mișcare, birourile se închid
Pentru ca Bucureștiul să nu se blocheze complet, decizia STB exceptează de la această tăiere salarială și de program personalul operativ. Șoferii, vatmanii, angajații de la departamentele de întreținere, reparații și dispecerizare (cuprinși în anexele 1-5 ale documentului) vor munci în continuare 5 zile pe săptămână.
Această separare scoate la lumină o problemă cronică a companiilor de stat: în timp ce personalul esențial, care asigură efectiv serviciul public, este menținut la capacitate maximă (și adesea în condiții de stres și lipsuri), aparatul birocratic este primul sacrificat atunci când vistieria se golește, dovedind că STB a funcționat până acum mult peste posibilitățile sale financiare reale.
Decizia directorului Andrei Dinculescu Bighea menționează că măsura are un „caracter temporar și excepțional, determinat de situația economico-financiară a societății”. Totuși, documentul nu explică cum s-a ajuns în această gaură neagră financiară care necesită sacrificarea veniturilor angajaților timp de trei luni.
Deși documentul se acoperă legal prin invocarea Codului Muncii (art. 52, alin. 3) și a consultărilor formale cu sindicatul reprezentativ din 24 februarie, realitatea de pe holurile STB este una de panică. Reducerea programului este doar vârful aisbergului într-o companie ținută în viață artificial prin subvenții, dar sufocată de lipsa de viziune a managementului și jaf premeditat marca Partidul Național Liberal.
Rămâne de văzut dacă „Planul de eficientizare” va salva STB-ul de la colaps sau dacă, după 20 iulie 2026, bucureștenii și angajații companiei se vor trezi în fața acelor „măsuri mai severe” pe care conducerea susține acum că încearcă să le evite. Până atunci, vineri de vineri, birourile STB vor rămâne goale, monumente tăcute ale unui eșec administrativ de proporții.
Cine este directorul STB Andrei Dinculescu Bighea
Andrei Dinculescu Bighea face parte de mai mulți ani din Consiliul de Administrație al STB și bineînțeles este membru al PNL.
Potrivit CV-ului său, Dinculescu – Bighea a mai ocupat următoarele funcții:
- Cabinet Consilier de Stat in domeniul IT – Cancelaria Prim-Ministrului București, România
- Președinte – COMISIA ELECTORALA pentru alegerea reprezentanților
societății civile în Consiliul Economic și Social (CES)
15/10/2020 – 01/12/2020 - Consilier IT – Cabinet Secretar General al Guvernului
12/06/2020 – 01/01/2021: „Consilier IT cu o implicare asupra proiectelor aflate în lucru, am ținut legătura cu principalele instituții aflate în subordinea sau în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Autoritatea pentru Digitalizarea României, CERT-RO și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în
Informatică”, se arată în CV-ul lui Dinculescu.
