Documente oficiale obținute recent scot la iveală un tablou financiar dezastruos la Primăria Comunei Jucu, judet Cluj, condusă de Valentin-Dorel Pojar. De la pachete-cadou cu coniac și șampanie distribuite cu banii destinați elevilor, până la sute de milioane de lei „rătăciți” prin contabilitate și un șir lung de plăți considerate nelegale, comuna de la marginea Clujului pare să fi devenit un laborator de improvizație administrativă, în care patrimoniul public este tratat cu o nepăsare de-a dreptul revoltătoare.
Povestea pornește, simbolic, de la coniacul de Crăciun. Școala Gimnazială „George Barițiu” din Jucu de Sus, instituție aflată în subordinea primarului Pojar, a cumpărat 80 de pachete-cadou pe care le-a distribuit angajaților și unor neidentificați „colaboratori” cu ocazia sărbătorilor. Conținutul acestor pachete: coniac, șampanie, cafea termos, cutii de ciocolată și pungi-cadou. Bani luați direct din bugetul școlii — adică exact din sumele care, în mod normal, ar fi trebuit să ajungă la copiii din comună. Plățile au fost catalogate drept nelegale în documentele oficiale, dar gestul în sine spune mai mult decât orice cifră despre felul în care această administrație înțelege rolul banului public. Și, după cum vom vedea, nu este nici pe departe un episod izolat.
Cea mai gravă serie de nereguli ține de plăți considerate, fără echivoc, nelegale, efectuate de către primăria condusă de Pojar. Mai întâi, la capitolul personal: indemnizația lunară a viceprimarului a fost calculată greșit, salariile de bază au fost stabilite prin aplicarea eronată a coeficienților aprobați de consiliul local, iar concediile de odihnă au fost plătite pentru mai multe zile decât aveau efectiv dreptul angajații. Pe lângă aceste sume, însă, situația devine de-a dreptul scandaloasă atunci când vine vorba despre fondurile europene. În cadrul unui proiect finanțat prin PNRR pentru centre de zi destinate persoanelor vârstnice, primăria a acordat majorări salariale fără să existe vreun contract de finanțare semnat, iar — culmea — în unele cazuri majorările au mers către angajați care nu erau nominalizați în echipa de proiect. Practic, Pojar a împărțit bani publici unor oameni care nu aveau absolut nicio legătură cu proiectul respectiv. Pontajul nu se făcea pe proiect, ci unul cumulat pentru toate proiectele, lunar, prin dispoziții emise de primar — un mecanism opac, prin care orice control devine, practic, imposibil.
Lista plăților nelegale continuă într-un ritm care, la un moment dat, dă impresia că legea a fost simpla recomandare pe care nimeni din primărie nu s-a obosit să o citească. Aproape 40.000 de lei au fost plătiți peste limitele legale pentru cazări la cursuri de pregătire profesională, pentru un grup de 25 de angajați ai primăriei care s-au deplasat la mai bine de 50 de kilometri de localitate. Suplimentar, salariații care au cerut decontarea ochelarilor de vedere au primit integral suma achitată, fără ca primăria să țină cont de plafonul legal și fără să fie depuse toate documentele justificative — alte plăți nelegale, peste pragul stabilit prin lege. Iar pentru un contract de lucrări vizând amenajări pietonale, rutiere și piste pentru biciclete în localitățile Jucu de Sus, Jucu de Mijloc, Juc-Herghelie, Gădălin și Vișea, primăria a acceptat în decembrie 2024 o ajustare „surpriză” a prețului de peste 43.000 de lei, prin schimbarea formulei de calcul și prin ajustarea inclusiv a profitului contractorului — operațiune care, conform documentelor, nu este permisă de lege.
La capitolul „finanțări nerambursabile”, primăria lui Pojar pare să fi avut o relație extrem de creativă cu legislația. Aproape 40.000 de lei au fost virați către structuri sportive private cu nerespectarea propriului regulament aprobat de consiliul local, fără criterii clare de evaluare, fără decont justificativ complet și fără contracte încheiate în condițiile legii. La aceasta se adaugă suma de 12.000 de lei acordată unei asociații cu un nume care frizează ridicolul — „Nu pot să trăiesc fără muzică” — tot ca finanțare nerambursabilă și tot fără respectarea prevederilor legale.
În spatele acestui șir de plăți considerate nelegale se ascunde, însă, un dezastru și mai mare, vizibil la nivelul patrimoniului. Verificările au scos la iveală o diferență colosală de 118.595.976 de lei între valoarea reală a terenurilor și clădirilor din comună și ce apare în registrele primăriei. Capitalurile proprii ale comunei sunt subevaluate cu 65,3 milioane de lei, iar terenuri întregi, în valoare de 55,3 milioane, nici măcar nu au fost vreodată înregistrate. Inventarierea obligatorie pentru anul 2024 nu a fost făcută efectiv, deși Pojar emisese chiar o dispoziție prin care numea comisia de inventariere — pe hârtie, totul părea în regulă, în realitate, nu s-a întocmit nicio listă, niciun proces-verbal, nimic.
Ca tabloul să fie complet, declarațiile de avere și de interese ale aleșilor locali nu au mai fost actualizate pe site-ul instituției din anul 2022 — adică cetățenii comunei nu au cum să verifice oficial cum au evoluat averile celor pe care îi plătesc din taxe. Iar la momentul actual, în comuna lui Pojar există 14 recomandări mai vechi, formulate la controale precedente, complet neimplementate — multe dintre ele vizând chiar recuperarea unor sume de bani. Banii pierduți în trecut nu au fost niciodată recuperați, iar acum se adaugă peste ei alții noi.
Conform legislației în vigoare, nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de către conducerea entității auditate a măsurilor stabilite, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. Termenele stabilite pentru remedierea principalelor abateri sunt fixate la 30 iunie și 31 decembrie 2026, după care comuna va fi reverificată — fără notificare prealabilă.
Până atunci, Valentin-Dorel Pojar rămâne, în continuare, primarul comunei Jucu. Iar la Școala Gimnazială „George Barițiu”, copiii învață, probabil, încă o lecție despre cum funcționează administrația publică în România anului 2026.
