Într-un sistem de sănătate măcinat de lipsuri, spitalele private au fost mult timp percepute de publicul românesc drept veritabile sanctuare ale siguranței, profesionalismului și transparenței, locuri unde pacienții își investesc economiile de o viață pentru a cumpăra garanția supraviețuirii. Această iluzie a perfecțiunii este însă spulberată de o serie de documente oficiale, plângeri penale și mărturii cutremurătoare care scot la iveală un tablou clinic și financiar de o gravitate extremă, desfășurat în spatele ușilor închise ale celui mai mare spital privat din România, Spitalul Clinic Sanador. În centrul acestui uriaș scandal de malpraxis, mușamalizare a infecțiilor nosocomiale letale și fraudare a fondurilor publice se află medicul chirurg Victor Costache, fost ministru al Sănătății, alături de întreaga sa echipă de pe secția de chirurgie cardiovasculară.
Mii de pagini de rapoarte medicale, devize financiare și corespondențe cu autoritățile statului descriu un mecanism cinic în care pacienții au fost supuși unor intervenții chirurgicale pe cord deschis complet nejustificate din punct de vedere medical, fiind ulterior abandonați în secțiile de Terapie Intensivă, unde au contractat bacterii multirezistente. În tot acest timp, familiilor li s-au ascuns informații vitale, fiind obligate să achite facturi astronomice care au depășit frecvent sute de mii de euro, în timp ce instituția medicală deconta simultan sume uriașe din bugetul de stat prin intermediul Programelor Naționale de Sănătate.
Rădăcinile acestui sistem abuziv pot fi urmărite până în perioada în care chirurgul Victor Costache ocupa fotoliul de ministru al Sănătății în Guvernul României, funcție din care a demisionat în martie 2020 în mijlocul unor controverse uriașe legate de gestionarea pandemiei și de intenția sa de a liberaliza programele naționale de sănătate în favoarea mediului privat. Dincolo de aceste inițiative, o decizie cu impact direct asupra modului în care funcționează astăzi secția de chirurgie cardiovasculară de la Sanador a fost emiterea unui ordin de ministru, promovat chiar de el, prin care se acorda în premieră dreptul unităților medicale private de a forma medici rezidenți.
Prin această mutare legislativă, spitalele private au dobândit capacitatea de a încheia contracte cu direcțiile de sănătate publică județene pentru a-și asigura forță de muncă medicală, medicii rezidenți fiind plătiți integral din fondurile bugetului de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății. Mai mult, medicul Victor Costache, în calitatea sa de coordonator de rezidențiat, încasează la rândul său fonduri publice pentru formarea acestor tineri medici. Însă, pentru ca o unitate privată precum Sanador să își poată păstra acreditarea din partea Ministerului Sănătății în vederea derulării acestor programe de rezidențiat, legislația impune o condiție extrem de strictă, respectiv obligativitatea de a face dovada existenței unui volum suficient de cazuri clinice diverse și de o complexitate ridicată, astfel încât rezidenții să își poată completa caietele de practică cu intervenții chirurgicale majore.
Familiile pacienților afectați, alături de documentele depuse la parchet, susțin că exact această necesitate birocratică de a menține acreditarea spitalului și a programului de rezidențiat, combinată cu lăcomia financiară, a generat un conflict de interese de natură penală. Pentru a asigura normativul de operații complexe pe cord deschis, echipa medicală este acuzată că a recurs la forțarea abuzivă a indicațiilor medicale, transformând cazuri clinice simple, care ar fi putut fi rezolvate prin proceduri minim invazive sau prin tratament medicamentos, în intervenții extrem de agresive, cu deschiderea sternului. Astfel, pacienții au ajuns să plătească sume exorbitante din propriile buzunare pentru actul medical principal, în timp ce personalul auxiliar implicat în intervenții este subvenționat de stat, creându-se un cerc vicios în care trupurile bolnavilor au devenit simple instrumente de bifat norme academice și de generat profituri duble.
Tiparul de operare descris de aparținători și documentat riguros de presă și de anchetatori este identic în aproape toate cazurile analizate, bazându-se pe inducerea panicării și pe oferirea unor garanții false. Pacienții care se prezentau pentru consulturi de rutină sau pentru afecțiuni care nu reprezentau urgențe imediate erau abordați de echipa medicală, în special de medicul Victor Costache și de asistenta acestuia, Ana Maria Coman, cu un discurs alarmist. Oamenilor li se spunea că starea lor este critică, că au „o bombă în piept” și că necesită intervenții chirurgicale de urgență. Pentru a înfrânge reticența bolnavilor și a familiilor, li se promitea constant o rată de succes de nouăzeci și nouă la sută, asigurându-i că intervenția va fi rapidă, că va dura doar câteva ore, iar recuperarea va permite externarea pe propriile picioare în doar patru până la șapte zile.
Val de plângeri și dosare penale înregistrate pe numele dr. Victor Costache pentru ucidere din culpă
- 6 plângeri penale – ucidere din culpa, vătămare din culpă, zădărnicirea combaterii bolilor, abuz în serviciu, înșelăciune, fals și uz de fals, pacienți:
Vlase Marin- decedat,(Sanador) Zbant Constantin – decedat,(Sanador) Luca Adina Tania – decedat (Sanador); mama numitei Popescu Silvia – decedata, (Sanador)
Caladararu Nelu 47 ani – grav vatamat, avc-uri postoperator, rămas orb de un ochi și afectat neurologic;(Sanador)
Cufner Elena Carmen – 56 ani – grav vătămată – se află imobilizată din martie 2025 când a operat-o Costache Victor; multiple nosocomiale, escare necrozate, șoc septic
- 3 actiuni civile malpraxis – Bancioi Maria – decedată,( Sanador) Mihaila Teodora – grav vătămată, ( Polisano) familia Șarpe cu pacient decedat( Polisano)
Pacienții infectați, după ce ca au luat nosocomialele spitalului SANADOR au fost obligați și la costuri suplimentare de zeci până sute de mii euro.
Secția chirurgie cardiovasculară de la SANADOR nu raportează nosocomialele, lucru dovedit cu răspunsurile DSP.
Victor Costache și infecționistul spitalului menționează la pacienți simple colonizări, lucru contrazis de actele medicale unde sunt consemnate șocuri septice, bronhopneumonii fungice cu Magnusiomyces Clavatus – un fung rar – 100 cazuri în întreaga lume. Această bacterie nu a existat niciodată în România conform răspunsului INSP, însă îl are SANADOR, care cere pacienților sute de mii de euro după ce se infectează cu acest fung rar și extrem de periculos.
În faza inițială, costurile comunicate verbal sau prin devize estimative erau prezentate sub o formă aparent rezonabilă pentru un spital privat de top, menită să atragă pacientul, fiind cerute avansuri cuprinse între zece mii și treisprezece mii de euro. Însă, imediat ce bolnavii intrau în sala de operație, planul medical era radical modificat, iar familiile erau aruncate într-un calvar de luni de zile, marcat de infecții tăinuite, de degradare multi-organică a pacienților și de emiterea unor facturi de sute de mii de euro, solicitate cu insistență de administrația spitalului sub amenințarea reținerii documentelor sau chiar a cadavrelor. Aparținătorii ne transmit că Victor Costache trimite pacienții aflați pe moarte la Spitalul Floreasca la nașul său Horațiu Moldovan, pentru a mușamaliza cazurile soldate cu deces.
Răzvan Popa, cercetător în cadrul Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), susține că medicul chirurg cardiovascular Horațiu Moldovan (foto) ar fi încercat să șteargă din serverele Google informația potrivit căreia acesta are statutul de colaborator al fostei Securități, invocând ”legislația privind protecția datelor din Europa”.
Moldovan este profesor universitar la UMF Carol Davila, București, șef Clinică Chirurgie Cardiovasculară la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București și a fost secretar de stat în Ministerul Sănătății în mandatele Tătaru și Costache, dar și medic la SANADOR.
Cazul Elenei Cufner – suferință cumplită și jaf de 250 de mii de euro
Unul dintre cele mai șocante exemple ale acestui mecanism este cazul Elenei Cufner, o femeie de cincizeci și șase de ani care suferea de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă și insuficiență mitrală severă, afecțiuni pentru care s-a prezentat la Spitalul Clinic Sanador în martie 2025, la recomandarea directă a medicului Victor Costache, care o consultase anterior într-o clinică din Iași. Promisiunea medicală fermă a fost efectuarea unei intervenții minim invazive, cu recuperare rapidă și cu repararea valvei biologice a pacientei, motiv pentru care familia a achitat un avans de douăsprezece mii de euro. În sala de operație, fără a exista un consimțământ prealabil informat și fără consultarea familiei, medicul chirurg a schimbat complet abordarea terapeutică, recurgând la deschiderea sternului și la înlocuirea valvei mitrale cu o proteză mecanică, decizie brutală despre care aparținătorii au fost înștiințați abia post-operator.
Consecințele au fost devastatoare, pacienta rămânând internată timp de nouă luni, perioadă în care a fost supusă la multiple reintervenții chirurgicale pentru evacuarea colecțiilor de lichid din jurul inimii, pentru oprirea sângerărilor masive și pentru reînchiderea plăgii de pe piept. Mai mult, rapoartele bacteriologice demonstrează că, deși la internare femeia a fost testată negativ pentru orice fel de infecții, în timpul îndelungatei sale șederi în secția de Terapie Intensivă a contractat o multitudine de bacterii multirezistente asociate mediului spitalicesc, printre care Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Morganella morganii, precum și diverse specii de Candida.
Fiica pacientei a declarat că echipa medicală a refuzat sistematic să o informeze despre prezența acestor infecții nosocomiale pe parcursul spitalizării, adevărul clinic ieșind la iveală abia la final, din documentele eliberate la externare. În mod halucinant, pentru această suferință prelungită care a lăsat-o pe pacientă cu sechele neurologice ireversibile, catalogate drept vătămare corporală gravă, spitalul Sanador a emis o factură finală de peste două sute douăsprezece mii de euro, echivalentul a peste un milion o sută cincisprezece mii de lei, un cost suplimentar de peste un milion de lei adăugat artificial la devizul inițial, creând o povară financiară imposibil de suportat pentru familia distrusă de durere.
Buletine bacteriologice cazul Cufner
Fiica pacientei a declarat că echipa medicală a refuzat sistematic să o informeze despre prezența acestor infecții nosocomiale pe parcursul spitalizării, adevărul clinic ieșind la iveală abia la final, din documentele eliberate la externare. În mod halucinant, pentru această suferință prelungită care a lăsat-o pe pacientă cu sechele neurologice ireversibile, catalogate drept vătămare corporală gravă, spitalul Sanador a emis o factură finală de peste două sute douăsprezece mii de euro, echivalentul a peste un milion o sută cincisprezece mii de lei, un cost suplimentar de peste un milion de lei
Dincolo de factura privată astronomică, spitalul a decontat simultan de la stat, prin Programul Național de Chirurgie Cardiovasculară, sume uriașe pentru pachete de materiale chirurgicale, dar și pentru consumabile extrem de scumpe necesare tratării șocului septic pe care chiar spitalul l-a provocat, precum filtre Cytosorb și butelii de oxid nitric Inomax, conturând o fraudă prin dublă finanțare.
Răspunsurile de la DSP și INSP în cazul Cufner
Plângere penală cazul Cufner
Cazul Adina Luca
Aceeași lipsă totală de etică medicală și transparență se regăsește în tragedia Adinei Luca, o pacientă în vârstă de șaptezeci și cinci de ani, operată în iunie 2025 tot de Victor Costache, pentru înlocuirea valvei mitrale și repararea valvei tricuspide. Familiei i s-au promis verbal celebrele șanse de nouăzeci și nouă la sută de reușită și o internare de maximum patru zile, în baza unui avans de treisprezece mii de euro. Femeia a supraviețuit însă doar o lună și jumătate, perioadă petrecută exclusiv în secția de Terapie Intensivă a spitalului Sanador, unde a fost conectată la aparate de ventilație mecanică și unde a contractat o serie de bacterii letale, inclusiv Klebsiella pneumoniae rezistentă la antibiotice și Stafilococ auriu MRSA.
Dincolo de aceste bacterii comune spitalelor românești, pacienta a fost infectată cu Magnusiomyces clavatus, un fung extrem de rar și extrem de periculos, care provoacă infecții severe și fulminante la pacienții cu imunitate compromisă și pentru care Institutul Național de Sănătate Publică nu avea înregistrată anterior nicio altă raportare pe teritoriul României. Fișele medicale interne au consemnat infecția fungică distrugând plămânii pacientei și provocând insuficiență multiplă de organe, însă familia nu a primit niciun fel de explicație reală.
Într-o înregistrare audio obținută de jurnaliști, medicul Victor Costache a negat cu vehemență că fungul ar proveni din spital, susținând, contrar probelor de la internare, că pacienta ar fi venit cu el de acasă, iar în fața fiului disperat a oferit o explicație de o cruzime rar întâlnită, afirmând că decesul nu a survenit din cauza șocului septic, ci pentru că pacienta pur și simplu a refuzat să se mai alimenteze și s-a stins încet, ca o lumânare. După deces, factura emisă a urcat vertiginos la peste o sută de mii de euro, iar cinismul administrativ a atins cote inumane. Conform documentelor depuse la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, administrația spitalului a trimis un șofer direct la domiciliul familiei îndoliate, la scurt timp după înmormântarea pacientei, pentru a prelua fizic cardul național de sănătate al acesteia, invocând o pretinsă eroare de validare inițială a sistemului, o manevră considerată de reclamanți drept o tentativă disperată de a deconta ilegal și retroactiv sume suplimentare din banii statului pentru un pacient deja decedat.
Această practică a mușamalizării bacteriilor letale sub denumiri inofensive reprezintă inima unui sistem profund corupt de raportare epidemiologică în cadrul Spitalului Clinic Sanador, mecanism denunțat în plângeri sub numele de frauda semantică a colonizării. O infecție nosocomială, conform definițiilor medicale internaționale, este o infecție care apare în strânsă legătură cu spitalizarea, având debutul simptomelor la cel puțin trei zile după internare și manifestându-se printr-un răspuns inflamator clar al organismului la agresiunea unui agent patogen. În schimb, termenul de colonizare se referă strict la prezența izolată a unei bacterii pe piele sau pe mucoase, fără absolut niciun simptom de boală.
Profitând de această nuanță teoretică, Serviciul de Prevenire a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale din cadrul Sanador a falsificat sistematic diagnosticele, ascunzând focarele epidemice letale de autoritățile statului. Deși pacienții din Terapie Intensivă se aflau în mod evident în șoc septic sever, asfixiați de pneumonii nosocomiale, cu analize de procalcitonină care indicau risc iminent de deces și fiind tratați cu antibiotice de ultimă generație extrem de puternice, spitalul înregistra aceste situații disperate drept simple colonizări benigne, susținând neoficial că hemoculturile ar fi rămas negative și că sursa infecțioasă ar fi nedeterminată.
Datele oficiale furnizate de Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București sunt de-a dreptul scandaloase și demonstrează eficiența acestui tertip birocratic. Între anii 2022 și 2026, ditamai spitalul privat Sanador, autoproclamat cel mai mare din România, a raportat oficial doar cinci cazuri de infecții asociate asistenței medicale pe toate secțiile sale. În exact aceeași perioadă de referință, unitatea a raportat autorităților nu mai puțin de șase sute cincizeci și două de cazuri de așa-zise colonizări inofensive, dintre care o proporție uriașă de cinci sute șaizeci și opt de cazuri au fost localizate fix în secția de Terapie Intensivă, epicentrul mortalității, demonstrând negru pe alb refuzul spitalului de a recunoaște și asuma consecințele actului medical. Mai mult, Institutul Național de Sănătate Publică a confirmat în scris familiilor că Sanador nu a raportat nici măcar prezența fungului Magnusiomyces clavatus, o omisiune care periclitează nu doar viața bolnavilor internați acolo, ci și siguranța întregului sistem epidemiologic național.
Cazul Marin Vlase
Dezastrul nu ocolește nici măcar intervențiile prezentate ca fiind proceduri de rutină. Pacientul Marin Vlase, un bărbat în vârstă de șaptezeci și doi de ani, a fost operat de Victor Costache în iulie 2024 pentru un bypass aorto-coronarian, fiind asigurat direct de chirurg că în șapte, maximum nouă zile, se va întoarce acasă pe propriile picioare. Intervenția a fost urmată de o degradare rapidă, documentele de laborator atestând infecția cu microorganisme din grupul Enterobacteriaceae rezistente la antibiotice, patogeni care nu existau în analizele efectuate la momentul internării. Pacientul a stat conectat la tuburi de drenaj timp de luni de zile, având nevoie de reintervenții repetate și de redeschiderea sternului pentru evacuarea infecțiilor și a lichidului acumulat în jurul inimii. Factura s-a mărit de aproape patru ori, de la zece mii de euro la treizeci și nouă de mii de euro, iar când familia nu a mai putut susține povara financiară a internării private, bărbatul a fost transferat la un spital de stat, unde a decedat la scurt timp.
Același parcurs tragic l-a avut și Constantin Zbanț, un pacient de optzeci și unu de ani căruia medicul Costache i-a montat patru stenturi la nivelul arterelor coronare. După o operație declarată inițial un succes, bărbatul a fost externat cu o infecție severă cu Klebsiella pneumoniae la nivelul sternului, infecție pe care Sanador nu i-a comunicat-o sub nicio formă. Soția sa a relatat că a aflat cu stupoare despre existența bacteriei letale abia la centrul de recuperare unde pacientul a fost trimis ulterior, medicii de acolo fiind nevoiți să îi redeschidă plaga pentru a curăța infecția purulentă ascunsă de clinica privată. Din cauza șocului toxico-septic declanșat de acest patogen nedeclarat, Constantin Zbanț a suferit un stop cardiac și a decedat la scurt timp.
Dincolo de neglijența fatală și infecțiile ascunse, plângerile penale descriu o structură de tip mafiot, caracterizată prin săvârșirea deliberată a unor falsuri intelectuale grosolane menite să acopere erorile de malpraxis și deciziile chirurgicale abuzive luate în scop comercial.
Cazul Nelu Claudiu Căldăraru
Cazul lui Nelu Claudiu Căldăraru expune probabil cel mai clar gradul de falsificare a realității medicale din interiorul spitalului. În vârstă de doar patruzeci și șapte de ani și ducând o viață extrem de activă, alergând frecvent zece kilometri pe zi fără niciun simptom, bărbatul s-a prezentat la un control în urma căruia i s-a descoperit o ectazie a aortei ascendente cu diametrul de doar patru virgulă trei centimetri, o valoare care, potrivit absolut tuturor ghidurilor medicale de specialitate și interpretărilor independente, nu reprezintă în niciun caz o urgență chirurgicală, ci o condiție care necesită doar simplă monitorizare imagistică și controlul tensiunii arteriale.
Cu toate acestea, el a fost abordat direct de Victor Costache, care a indus o panică extremă afirmând că are o bombă în piept care poate exploda în orice moment, obligându-l moral să accepte imediat o intervenție chirurgicală majoră pe cord deschis. În preziua operației programate, soției pacientului i s-ar fi falsificat semnătura pe un document oficial intitulat acordul pacientului privind participarea la învățământ medical și cercetare, document semnat într-un moment în care pacientul era complet conștient și nu avea nevoie de un reprezentant legal, aspect ce întărește suspiciunea utilizării oamenilor drept cobai pentru studii clinice și formarea rezidenților fără consimțământul lor real.
Imediat după operația nejustificată din luna iulie, coșmarul a început cu o serie de mesaje automate cu textul RMN stroke trimise pe telefonul soției. Fugind spre secția de Terapie Intensivă, femeia și-a găsit soțul zvârcolindu-se incontrolabil, moment în care a leșinat din cauza șocului, având ea însăși nevoie de oxigen în alt pat de spital. Explicațiile primite de la medicii de gardă, inclusiv Mihai Boris Chiloflischi și Costin Scarlat, au fost terifiante: aceștia au recunoscut verbal, în fața întregii familii, că în timpul folosirii aparatului de circulație extracorporală ar fi scăpat o bulă de aer masivă în sistem, un incident tehnic grav care a generat nici mai mult nici mai puțin de opt accidente vasculare cerebrale ischemice cardio-embolice în diverse teritorii ale creierului pacientului.
Eroarea, aparținând cel mai probabil medicului perfuzionist Oana Sebastian, este agravată de faptul că din dosarul medical oficial lipsește cu desăvârșire tocmai foaia obligatorie a perfuzionistului, documentul unic capabil să ateste grafic funcționarea mașinii inimă-plămân, ascunzând astfel proba directă a malpraxisului. Pentru a camufla această catastrofă emboligenă care l-a lăsat pe bărbatul de patruzeci și șapte de ani paralizat pe jumătate, cu tulburări severe de vorbire și practic orb, medicul neurolog Iulia Petre, chemată să interpreteze starea critică, a refuzat consultul direct și a stabilit exclusiv prin telefon un diagnostic fals de sindrom PRES, o afecțiune complet diferită, caracterizată prin encefalopatie posterioară reversibilă, cu scopul clar de a nega evidența producerii accidentelor vasculare cerebrale din cauza aerului intrat în sânge.
Acest fals intelectual a fost folosit apoi pentru a induce în eroare echipele de la Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare care l-au preluat ulterior pe pacient. Însă cel mai grav fals material înscris în foaia de observație a lui Claudiu Căldăraru a fost modificarea deliberată a motivului intervenției. Deși toate analizele imagistice indicau clar că pacientul avea o valvă aortică bicuspidă funcțională, medicul a tăiat cuvântul bicuspidă de pe foaia principală a dosarului, suprascriind și îngroșând grosolan cu pixul cuvântul tricuspida, modificând astfel diagnosticul post-factum pentru a crea o justificare medicală aparentă și a deconta ilegal operația complet inutilă care a distrus viața bărbatului.
SANADOR, organizație similară grupărilor criminale organizate
Acuzațiile care planează asupra conducerii Spitalului Sanador depășesc însă limitele malpraxisului individual, intrând în sfera crimei organizate la nivel instituțional, unde decontările financiare frauduloase constituie scopul suprem al suferinței umane. Dosarul înaintat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate reclamă un furt masiv din fondurile publice de sănătate, realizat prin supra-raportarea indicațiilor medicale pentru dispozitive extrem de costisitoare, dublă finanțare și o extorcare mascată a pacienților.
Există indicii solide privind încălcarea criteriilor stricte de eligibilitate impuse de stat. În cazul pacientei Valentina Cobzii, internată doar șapte zile pentru o procedură minim invazivă pe valvă de tip TAVI, costurile finale au fost crescute artificial de spital cu optzeci de mii de lei peste un avans deja uriaș de cincizeci și patru de mii cinci sute cincizeci de lei, în timp ce instituția a încasat simultan de la stat aproape o sută de mii de lei exclusiv pentru dispozitivul valvular, deși se suspectează că evaluările clinice reale ale pacientei contraindicau ferm respectiva procedură scumpă, sugerând un interes strict comercial.
Cazul Maria Băcioi
O situație similară a fost înregistrată în privința pacientei Maria Băncioi, unde, sub bagheta aceluiași medic chirurg Victor Costache, operația s-a complicat și pacienta a ajuns dependentă de Terapie Intensivă, necesitând ventilație mecanică prelungită de unsprezece zile. Deși familia a fost facturată cu suma totală finală astronomică de o sută șaptezeci și nouă de mii două sute optzeci și opt de lei, fișele ascunse ale spitalului arată că instituția a raportat către stat și a decontat din bugetul public fonduri separate pentru două kituri scumpe de purificare a sângelui Cytosorb destinate exclusiv tratamentului șocului septic, precum și pentru douăsprezece butelii de oxid nitric Inomax folosite ca suport vital avansat, demonstrând încă o dată că medicii mințeau familiile susținând că pacienții nu sunt infectați grav, în timp ce comandau și trăgeau bani de la stat pentru tehnologii anti-sepsis salvatoare de vieți.
Toate aceste scheme conturează un conflict de interese major, alimentat și de zvonurile și suspiciunile conform cărora pacienții internați la Sanador, panicați anterior pentru a-și da acordul orbește, au fost folosiți în realitate pe post de cobai involuntari, ca subiecți de testare pentru diverse dispozitive noi sau tehnici operatorii experimentale în cascadă pe care medicul chirurg Costache le raporta și le promova la congresele de specialitate internaționale în calitate de investigator medical sponsorizat de producătorii mondiali de proteze valvulare.
Toate aceste mărturii terifiante, decese inutile, infecții asimilate actului criminal și falsuri oficiale care au schilodit vieți și au falimentat familii au fost strânse cu minuțiozitate într-o serie de plângeri penale depuse succesiv, care stau astăzi pe masa procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 din București. Rudele îndoliate acuză formal și direct săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, înșelăciune în formă continuată, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, nominalizând nu doar pe fostul ministru Victor Costache, ci și întreaga rețea de asistenți, medici anesteziști și neurologi complici care l-au protejat, precum Ana Maria Coman, Oana Sebastian, Mihaela Crăciun, Iulia Petre și Florentina Matache.
Răspunsul oficial al conducerii Spitalului Clinic Sanador, alături de tăcerea absolută a chirurgului vizat, reprezintă doar un dispreț instituționalizat aruncat în fața durerii umane. Până în acest moment, cu toate dovezile bacteriologice pe masă și facturile de sute de mii de euro contestate, mașinăria spitalicească continuă să funcționeze nestingherită, bucurându-se de pasivitatea organelor de control, în timp ce alte zeci de victime anonime pășesc pe ușile clinicilor atrase de mirajul unui lux medical privat, doar pentru a ajunge statistici tragice într-un registru funebru acoperit de poleiala excelenței.
Sistemul a eșuat complet în protejarea drepturilor fundamentale ale pacienților, permițând ca un om decorat cu ordine naționale și protejat de secretizări judiciare dubioase, să transforme un spital destinat vindecării într-o fabrică de decontări abuzive, suferință prelungită și tăcere administrativă deplină. Parchetul General are obligația de a se autosesiza din oficiu în aceste cazuri suspecte de ucidere din culpă. Investigația Anchetatorii.ro este abia la început. Cine știe câte victime a mai făcut acest doctor Victor Costache și acoliții săi!?
