Anatomia unei administrații care și a descoperit vocația de a se administra pe ea însăși.
Există oameni politici care se văd. Apar la televizor, se ceartă, țin discursuri, își construiesc o imagine publică și mor politic în direct. Și există oameni politici care se văd mai puțin, dar apar în documente. În hotărâri. În declarații de avere. În bugete. În adunări generale. În structuri subordonate. În instituții nou înființate. În acele locuri unde administrația nu mai face zgomot, ci produce efecte.
Lucian Dubălaru intră în a doua categorie. Nu este neapărat personajul care urlă în fața camerei. Este mai degrabă personajul care apare în arhitectura administrativă a Sectorului 6, acolo unde politica locală își dă jos sacoul electoral și își pune halatul de ordonator de credite.
Punctul de plecare este simplu și documentat. În octombrie 2020, Dubălaru apare într o declarație de avere ca având funcția de consilier la Cabinetul consilierului de stat Radu Nicolescu. Nu vorbim, așadar, despre un debut administrativ inocent, rural, aproape pastoral, ci despre intrarea într un circuit politic și guvernamental liberal, înaintea consolidării sale în administrația locală a Sectorului 6.
În 2020, Lucian Dubălaru apare pe lista PNL pentru Consiliul Local Sector 6. Ulterior, documentele Primăriei Sectorului 6 confirmă calitatea sa de consilier local și publică declarațiile sale de avere și interese. Mandatul său încetează înainte de termen în mai 2024, prin demisie înregistrată cu nr. 33657 din 17 mai 2024, iar Consiliul Local constată vacantarea locului prin HCL nr. 133 din 24 mai 2024.
Dar consilierul local Dubălaru nu a fost un simplu votant disciplinat într o majoritate locală. Documentele arată că a fost ales de mai multe ori președinte de ședință al Consiliului Local Sector 6. În august 2021, procesul verbal consemnează propunerea PNL pentru Dubălaru și alegerea sa cu 24 de voturi pentru. În 2024, documentele arată din nou alegerea sa ca președinte de ședință pentru perioada martie până în mai 2024, până la demisia din funcția de consilier local.
Aici începe partea interesantă. Pentru că funcția de președinte de ședință nu este o sinecură decorativă. Ea pune semnătura pe hotărâri. Ea conduce procedura. Ea închide formal decizia politică. Și într o administrație locală, forma este, de multe ori, fondul machiat juridic.
Prima piesă grea este Administrația Serviciului Public de Salubrizare Sector 6. Aceasta este înființată prin HCL Sector 6 nr. 125 din 24 mai 2022, ca instituție publică de interes local, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local Sector 6. Documentul stabilește că instituția are ca obiect activitatea de salubrizare a căilor publice în regim de gestiune directă, inclusiv curățarea și transportul zăpezii, menținerea căilor publice în funcțiune pe timp de polei sau îngheț și colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public.
Aceeași hotărâre prevede că finanțarea se face din subvenții de la bugetul local și venituri proprii, iar Directorul General exercită funcția de ordonator terțiar de credite. Mai mult, statul de funcții aprobat cuprinde 696 de posturi. Semnătura de președinte de ședință de pe anexă este Lucian Dubălaru.
Acesta este momentul administrativ aproape literar. Consilierul local semnează, ca președinte de ședință, arhitectura instituțională a unei administrații de salubrizare cu 696 de posturi, finanțare proprie și director general ordonator terțiar de credite. Ulterior, pagina oficială a instituției îl indică pe Lucian Dubălaru ca Director General al Administrației Serviciului Public de Salubrizare Sector 6.
Nu afirmăm că este ilegal. Ar fi prea simplu și, mai ales, ar necesita documentele de numire, procedura de ocupare, concursul, dispozițiile și eventualele incompatibilități. Dar politic, imaginea este limpede: omul participă la construcția instituțională, apoi apare în conducerea instituției. O administrație eficientă, ar spune comunicarea oficială. O administrație circulară, ar spune cineva mai puțin impresionat de fotografiile cu utilaje spălate.
Prin HCL nr. 261 din 28 noiembrie 2023, Consiliul Local Sector 6 aprobă modalitatea de gestiune directă prin darea în administrare a unor activități ale serviciului public de salubrizare către Administrația Serviciului Public de Salubrizare Sector 6. Este vorba expres despre salubrizare stradală, inclusiv deszăpezire, în baza studiului de oportunitate și a caietelor de sarcini.
Aici instituția nu mai este doar o schemă cu posturi. Devine vehicul operațional. Adică primește strada, zăpada, poleiul, utilajele, carburantul, mentenanța, personalul, sacii, automăturătorile și tot restul vocabularului prin care banul public se transformă în administrație practică. Sau, mai corect spus, în contracte.
Portalurile de achiziții agregate indică pentru Administrația Serviciului Public de Salubrizare Sector 6 achiziții în zona carburanților, autoutilitarelor, utilajelor, automăturătorilor și altor servicii conexe. SICAP AI listează, pentru autoritatea cu CUI 46259209, proceduri precum achiziția de carburanți auto pe bază de carduri și achiziția de autoutilitare tip autosasiu, iar SICAP PRO listează anunțuri privind utilaje specializate pentru salubrizare, automăturători și echipamente necesare obiectivului principal al autorității contractante.
Deci nu discutăm despre o instituție de hârtie. Discutăm despre o instituție care cumpără, închiriază, întreține, alimentează, recrutează și operează. Iar când o administrație cumpără mult, întrebarea nu mai este dacă se cumpără, ci cine fundamentează, cine aprobă, cine evaluează, cine semnează și cine recepționează. În administrație, responsabilitatea nu se ascunde în pix. Se ascunde în circuit.
A doua piesă este CIPU, adică Centrul de Inovare și Proiectare Urbană Sector 6 S.R.L. Societatea este înființată prin HCL Sector 6 nr. 44 din 28 februarie 2023. Nu este direcție internă. Nu este compartiment. Este societate cu răspundere limitată, cu asociat public, creată în zona proiectării urbane.
În limbajul frumos al administrației, CIPU înseamnă inovare, proiectare, viziune urbană, standardizare, calitate. În limbajul mai puțin parfumat al realității, înseamnă instrument de proiectare publică în interiorul ecosistemului Sectorului 6. Dacă Salubrizarea este brațul cu mătura, CIPU este mâna care desenează planșa. Una proiectează strada. Cealaltă o operează. Între ele, evident, circulă bugete, hotărâri și oameni.
Legătura lui Lucian Dubălaru cu CIPU este directă. Un proiect de hotărâre din decembrie 2023 privind modificarea HCL nr. 44 din 2023 menționează referatul de aprobare al consilierului local Lucian Dubălaru și îl indică pe acesta ca membru reprezentant în Adunarea Generală a Asociaților la Centrul de Inovare și Proiectare Urbană Sector 6 S.R.L.
Mai mult, în ședința din 28 februarie 2023, când se discută despre înființarea centrului, Dubălaru apare ca președinte de ședință și participă activ la discuții. În procesul verbal, opoziția ironizează denumirea de centru de inovare, întrebând practic unde este inovația, iar Dubălaru răspunde că inovarea face referire și la viziune, nu neapărat la creație. Este poate cea mai frumoasă definiție involuntară a administrației locale românești: când nu poți demonstra creația, invoci viziunea.
Bugetul CIPU pentru anul 2024 este și mai relevant. HCL nr. 48 din 29 februarie 2024 aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al societății pentru 2024. Documentul arată că hotărârea are la bază referatul de aprobare al consilierului local Lucian Dubălaru, nota de fundamentare a CIPU și raportul de specialitate comun al direcțiilor din aparatul primarului. Bugetul aprobat este de 14.990 mii lei la venituri și 13.800 mii lei la cheltuieli.
Aceasta este deja altă scară. Nu mai vorbim despre o ședință, o glumă cu inovația și un acronim simpatic. Vorbim despre un operator economic local cu buget propriu, venituri, cheltuieli, guvernanță corporativă și referat politic semnat de același Lucian Dubălaru. Exact genul de mecanism despre care administrația spune că este modernizare, iar contribuabilul află abia după ce vede bugetul.
Carmen Laura Safca – conexiunea cu celebra familie Mergeani
În documentația bugetului CIPU apare Carmen Laura Safca. Nota de fundamentare pentru bugetul pe 2024 este indicată ca fiind întocmită de Carmen Laura Safca, iar aceeași documentație prezintă obiectivul societății ca realizarea și implementarea unor proceduri standardizate în cadrul lucrărilor de amenajare a spațiului public, pentru timpi reduși de proiectare și control ridicat asupra calității soluțiilor propuse.
Aici intră în dosar nodul financiar. Carmen Laura Safca nu apare ca personaj politic de tribună, ci ca persoană din zona de fundamentare economică. În CIPU, numele ei apare la buget. În CMMTB, numele ei apare în zona economică. Iar între CMMTB și Dubălaru există deja o punte documentară prin declarațiile de avere.
Declarația de avere rectificativă din 2023 a lui Lucian Dubălaru consemnează venituri salariale de la Compania Municipală Managementul Traficului București S.A., în cuantum de 136.309 lei, precum și indemnizație de consilier local de la Sectorul 6.
În același univers CMMTB, documentele publice îl indică pe Radu Nicolescu ca Director General și pe Carmen Laura Safca ca director economic în documentul de investiții 2024. Alte documente CMMTB o indică pe Safca drept șef Serviciu Economic și Resurse Umane.
Așadar, schema documentară este următoarea, fără poezie și fără acuzație penală: Dubălaru apare în 2020 la cabinetul lui Radu Nicolescu; Dubălaru declară venituri din CMMTB; Radu Nicolescu apare ca Director General CMMTB; Carmen Laura Safca apare în zona economică a CMMTB; Safca apare apoi în fundamentarea financiară a bugetului CIPU; Dubălaru apare ca inițiator politic și reprezentant în AGA pentru CIPU. Documentele nu spun că există ilegalitate. Dar spun că există continuitate. Iar în administrația românească, continuitatea de nume este uneori mai grăitoare decât un comunicat de presă.
A treia piesă este Administrația Comercială Sector 6. Aceasta este înființată prin HCL nr. 135 din 29 iulie 2021, ca instituție publică de interes local. Documentele arată că directorul general exercită funcția de ordonator terțiar de credite, iar structura a fost gândită cu 96 de posturi contractuale, dintre care 12 de conducere și 84 de execuție.
Administrația Comercială preia și concentrează zone extrem de sensibile ale domeniului public: piețe, parcări, spații comerciale, locuințe, utilizarea domeniului public și privat. Proiectele de înființare arată preluarea unor drepturi și obligații de la Administrația Piețelor și de la structuri din ADPDU, inclusiv proceduri, contracte, litigii și personal.
Prin HCL nr. 108 din 8 iunie 2023 este aprobat regulamentul privind organizarea, gestionarea și exploatarea parcărilor aflate în administrarea Sectorului 6 prin Administrația Comercială Sector 6. Prin HCL nr. 285 din 12 decembrie 2024 sunt aprobate tarifele pentru serviciile prestate și utilizarea domeniului public și privat aflat în administrarea Consiliului Local Sector 6 prin Administrația Comercială.
De ce contează Administrația Comercială într un dosar despre Dubălaru, CIPU, CMMTB și Salubrizare? Pentru că ea completează arhitectura. Salubrizarea controlează operațiunea străzii. CIPU controlează proiectarea și justificarea tehnică. Administrația Comercială controlează utilizarea economică a domeniului public. Iar toate acestea stau sub aceeași umbrelă politică locală: Sectorul 6 condus de PNL în jurul administrației Ciucu.
Nu trebuie să inventăm conspirații. Documentele sunt suficiente pentru a vedea mecanismul. Sectorul 6 și a construit administrații, societăți, regulamente, tarife, bugete, baze logistice, posturi, achiziții și structuri de decizie. Totul sub vocabularul sacru al eficienței. Evident, eficiența este cuvântul preferat al administrațiilor care vor să mute decizia din dezbaterea publică în mecanisme tehnice mai greu de urmărit.
Din punct de vedere politic, Lucian Dubălaru apare ca piesă de legătură. Consilier local PNL. Președinte de ședință. Semnatar pe hotărâri importante. Reprezentant în AGA CIPU. Inițiator al bugetului CIPU. Ulterior Director General la Salubrizare Sector 6. Declarația sa de interese din 2023 îl indică drept consilier local, iar documentele publice privind declarațiile sale sunt disponibile pe portalul Primăriei Sectorului 6.
În plus, presa politică relata încă din 2020 tensiuni în PNL legate de listele pentru Consiliul Local Sector 6 și îl plasa pe Dubălaru în proximitatea familiei Nicolescu, inclusiv cu afirmații despre legături personale și politice. Acest element trebuie tratat ca relatare de presă, nu ca probă administrativă. Dar într un dosar politic, asemenea relatări nu se ignoră, se așază separat, la capitolul context și ipoteze de verificat.
Concluzia juridică trebuie să rămână rece. Din documentele analizate până acum nu rezultă, prin simpla lor existență, o faptă penală, o incompatibilitate sau un conflict de interese constatat de o autoritate competentă. Pentru asemenea concluzii ar trebui verificate actele de numire, contractele de mandat, concursurile, deciziile AGA, semnăturile efective, comisiile de evaluare, achizițiile, contractele, actele adiționale, plățile, recepțiile și eventualele rapoarte ale Curții de Conturi sau ANAP.
Concluzia este însă mult mai simplă și mai apăsată. În Sectorul 6 se vede o administrație care nu s a limitat să administreze instituțiile moștenite, ci și a creat propriile instrumente: Salubrizare pentru operațiunea străzii, CIPU pentru proiectarea urbană, Administrația Comercială pentru domeniul public, plus conexiuni cu CMMTB, vechea companie municipală în care apar atât veniturile declarate ale lui Dubălaru, cât și rolurile economice ale lui Carmen Laura Safca.
Aceasta este harta. Nu este încă rechizitoriu. Nu este încă raport de control. Nu este încă sentință. Dar este o hartă suficient de clară încât să ridice întrebarea esențială: Sectorul 6 a construit o administrație mai eficientă sau doar o rețea mai sofisticată de instituții prin care aceeași putere politică locală se distribuie, se multiplică și se protejează?
Pentru că în România administrația nu fură niciodată startul. Ea doar înființează o instituție. Apoi un serviciu. Apoi o societate. Apoi un regulament. Apoi un buget. Apoi o achiziție. Apoi o organigramă. Apoi un director general. Iar la final, când cetățeanul întreabă cine a decis, toată lumea îi arată o hotărâre, un referat, o anexă și o ștampilă.
În cazul Dubălaru, ștampilele merită citite.
Instituțiile abilitate ale statului român au obligația să iasă din somnul administrativ și să verifice, cu documentele pe masă, ce s a întâmplat și ce se întâmplă în jurul achizițiilor derulate de CIPU Sector 6, CMMTB, Administrația Serviciului Public de Salubrizare Sector 6, Administrația Comercială Sector 6 și toate structurile care gestionează bani publici, domeniu public, proiectare urbană, utilaje, servicii, contracte, acte adiționale și bugete.
Curtea de Conturi trebuie să verifice execuțiile bugetare, fundamentările, plățile, recepțiile, eficiența cheltuirii banului public și oportunitatea economică a contractelor. ANAP trebuie să verifice procedurile de achiziție, criteriile de atribuire, documentațiile, numărul de ofertanți, eventualele fragmentări, modificări contractuale și repetarea acelorași operatori economici.
ANI trebuie să verifice posibilele suprapuneri de calități, traseele de reprezentare, mandatele în AGA, funcțiile publice, funcțiile politice și interesele declarate și gradele de rudenie.
DNA trebuie să privească atent acolo unde achiziția publică încetează să mai fie simplă procedură și poate deveni mecanism de influență, favorizare sau drenare discretă a resursei publice.
Iar Consiliul Concurenței ar trebui să verifice dacă piața a funcționat real sau dacă, sub aparența legalității, s a creat un circuit confortabil pentru aceiași furnizori privilegiați de administrația locală.
Nu cerem condamnări în piața publică. Cerem control. Cerem documente. Cerem verificarea traseului banului. Cerem să se vadă cine a inițiat, cine a fundamentat, cine a aprobat, cine a semnat, cine a recepționat și cine a plătit.
Pentru că în Sectorul 6 nu mai vorbim despre simple instituții locale. Vorbim despre o arhitectură administrativă construită metodic. CIPU proiectează. Salubrizarea operează strada. Administrația Comercială gestionează domeniul public. CMMTB apare ca vechi rezervor de cadre administrative și financiare. Iar în acest circuit apar nume, funcții, bugete și semnături care se repetă cu o consecvență aproape artistică.
Lucian Dubălaru nu este un accident administrativ. Este omul lui Ciprian Ciucu în această construcție locală. Consilier local PNL, președinte de ședință, reprezentant în structuri ale CIPU, inițiator pe bugete, apoi director general la Salubrizare Sector 6. Un traseu prea coerent ca să fie tratat ca simplă coincidență și prea important ca să nu fie verificat instituțional.
Statul român nu trebuie să creadă nimic pe cuvânt. Nici pe mine, nici pe ei. Trebuie doar să facă ceea ce pretinde că știe să facă: control, audit, verificare, responsabilitate publică.
Să fie luate la mână achizițiile CIPU. Să fie verificate contractele CMMTB. Să fie analizate achizițiile de utilaje, carburanți, servicii, mentenanță, proiectare, consultanță, personal, spații, echipamente și lucrări din structurile Sectorului 6. Să fie verificate actele adiționale, recepțiile, plățile și legăturile dintre decidenți, beneficiari și operatori economici.
Dacă totul este legal, administrația Ciucu are ocazia să demonstreze. Dacă nu este, atunci instituțiile statului au obligația să nu mai mimeze controlul din spatele unor comunicate sterile. Pentru că banul public nu este moșia PNL Sector 6. Domeniul public nu este laboratorul politic al lui Ciprian Ciucu. Iar instituțiile create pe hârtie frumoasă, cu denumiri moderne și pretenții de inovație, nu trebuie să devină paravanul perfect pentru vechea școală românească a influenței administrative.
Curtea de Conturi a României, Direcția Națională Anticorupție, Agentia Nationala de Integritate, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și toate instituțiile competente trebuie să verifice. Nu peste cinci ani. Nu după ce se prescrie memoria publică. Acum.
Considerați acest material nu ca pe o sentință, ci ca pe o invitație publică adresată instituțiilor abilitate ale statului de a scoate adevărul la lumină. Documentele există, semnăturile există, bugetele există, funcțiile există, iar traseul administrativ merită verificat cu seriozitate, asta daca nu cumva interesele sunt altele. Dacă totul este legal, atunci controlul va confirma acest lucru. Dacă nu, atunci tăcerea devine complicitate, iar inacțiunea devine parte din problemă.
Mențiune: Prezentul material este realizat exclusiv pe baza documentelor publice, declarațiilor de avere și interese, hotărârilor de consiliu local, informațiilor instituționale, datelor publicate de autorități, documentelor administrative disponibile public și surselor deschise consultate. Materialul nu reprezintă o acuzație penală, nu stabilește vinovății și nu substituie activitatea instituțiilor competente ale statului. Scopul său este de a semnala elemente de interes public, conexiuni administrative, trasee instituționale, decizii bugetare și achiziții care, prin natura și valoarea lor, justifică verificarea de către autoritățile abilitate. Orice concluzie privind legalitatea, oportunitatea, existența unor incompatibilități, conflicte de interese sau fapte de natură penală poate fi stabilită exclusiv de instituțiile competente, în urma unui control oficial, complet și documentat.
