Un președinte de Consiliu Județean nu este ales doar pentru a prezida ședințe și a inaugura investiții. El răspunde de modul în care funcționează întreaga administrație județeană și de activitatea instituțiilor aflate în subordine. Iar atunci când auditul financiar scoate la iveală un lung șir de plăți nelegale, evidențe contabile denaturate, patrimoniu administrat defectuos și un control aproape inexistent asupra instituțiilor subordonate, responsabilitatea administrativă nu mai poate fi mutată exclusiv asupra funcționarilor.
Acesta este tabloul administrației conduse de Cosmin-Mihai Popescu, unde problemele nu apar izolat într-o singură instituție, ci se regăsesc în mai multe structuri aflate în coordonarea Consiliului Județean Gorj: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, Spitalul de Pneumoftiziologie Tudor Vladimirescu și Muzeul Județean Gorj.
Prima concluzie este una extrem de gravă. Cheltuielile de personal au fost majorate nelegal cu 1.620.580 de lei, ceea ce a dus inclusiv la denaturarea execuției bugetare și a rezultatului patrimonial. Nu vorbim despre o eroare contabilă izolată, ci despre salarii și sporuri acordate fără respectarea legislației.
La DGASPC Gorj au fost menținute în plată sume compensatorii pentru 87 de angajați, deși condițiile prevăzute de lege nu mai existau. Numai această practică a generat plăți de peste 1,11 milioane de lei. Tot aici au fost acordate drepturi salariale nelegale unui asistent maternal, iar mai mulți psihologi au fost plătiți în continuare, deși aveau suspendat dreptul de liberă practică pentru neplata cotizației profesionale. Angajatorul nici măcar nu a verificat dacă aceștia mai aveau dreptul legal să profeseze, iar salariile achitate în această situație au ajuns la aproape 500.000 de lei.
Nici Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu nu face excepție. Sporul pentru activitatea desfășurată în blocul operator a fost acordat pentru mai multe ore decât cele efectiv lucrate, ceea ce a generat plăți nelegale. Mai mult, raportul arată că această abatere nu este una accidentală, ci are caracter de continuitate, fiind identificată și la auditurile precedente.
Poate și mai îngrijorătoare este situația patrimoniului județului. Inventarierea bunurilor publice și private nu a fost realizată conform normelor legale. Nu a existat hotărârea privind inventarierea anuală, nu a fost întocmit un inventar complet și actualizat, nu există o evidență care să permită verificarea valorii bunurilor și compararea acesteia cu datele din contabilitate. Au fost identificate construcții înregistrate ca bunuri ale domeniului public fără stabilirea regimului juridic prin hotărâre a Consiliului Județean, iar auditorii arată că toate aceste deficiențe au făcut imposibilă stabilirea situației reale a patrimoniului județului.
În evidența contabilă au fost descoperite și alte erori importante. Indicatorul „Rezerve – Fonduri” a fost supraevaluat, fiind identificate construcții înregistrate fără documentele necesare, înregistrări duble și chiar scoaterea nejustificată din evidență a unor investiții de peste 3,29 milioane de lei, deși acestea făceau parte în continuare din domeniul public al județului.
La Spitalul de Pneumoftiziologie Tudor Vladimirescu au fost calculate și înregistrate greșit cheltuielile cu amortizarea pentru un sistem de producere a apei calde în valoare de aproape 1,95 milioane de lei, ceea ce demonstrează că problemele privind administrarea patrimoniului nu se limitează la aparatul propriu al Consiliului Județean.
Raportul arată că una dintre cele mai mari probleme ale administrației conduse de Cosmin-Mihai Popescu este lipsa controlului asupra instituțiilor subordonate. Deși sistemul de control intern exista formal, nu au fost implementate mecanisme eficiente de monitorizare, iar informațiile financiare transmise de subordonate nu au fost verificate suficient pentru a garanta că sunt reale și corecte. Cu alte cuvinte, Consiliul Județean nu a controlat eficient instituțiile pe care le coordonează.
Nici auditul intern nu și-a îndeplinit rolul. Auditorii nu au planificat verificări în domeniile cu risc ridicat, unele misiuni au fost amânate sau abandonate, iar numărul insuficient de auditori a generat riscuri suplimentare pentru buna guvernanță a instituției.
Și mai grav este că multe dintre probleme erau cunoscute din anii anteriori. Terenurile și clădirile administrate de instituțiile subordonate continuau să nu fie înregistrate corespunzător în contabilitate, iar Consiliul Județean nu verificase dacă aceste bunuri sunt evidențiate corect. Practic, recomandări mai vechi au rămas fără efect.
La Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu au fost identificate și alte nereguli importante. Nu a fost stabilit și facturat consumul real de energie electrică utilizat de firme private care operau echipamente RMN și CT în spațiile spitalului, fiind stabilit un prejudiciu de peste 343.000 de lei, pentru recuperarea căruia au fost deschise acțiuni în instanță.
Tot la același spital nu au fost înregistrate în contabilitate debite rezultate din cheltuielile de spitalizare în valoare de peste 2,13 milioane de lei, iar recuperarea banilor aferenți tratamentelor acordate victimelor accidentelor rutiere sau agresiunilor nu a fost urmărită corespunzător. Raportul arată că nu au fost analizate toate dosarele și nu au fost aplicate toate măsurile necesare pentru recuperarea sumelor înainte de intervenirea prescripției.
În plus, spitalul a suportat amenzi și alte cheltuieli generate de nerespectarea legislației fără ca prejudiciile să fie recuperate integral de la persoanele responsabile. Au fost identificate și probleme majore privind gestiunea medicamentelor și a materialelor sanitare. Din transferuri de stocuri de peste 1,1 milioane de lei au putut fi justificate documente pentru doar aproximativ o treime din valoare, iar inventarierea gestiunilor nu era finalizată.
Nici Muzeul Județean Gorj nu este lipsit de probleme. Din peste 34.000 de bunuri culturale, doar puțin peste 3.700 fuseseră reevaluate până la momentul auditului, ceea ce înseamnă că o mare parte a patrimoniului cultural nu era reflectată corespunzător în evidențele contabile.
Toate aceste nereguli nu pot fi privite ca simple greșeli tehnice. Ele descriu o administrație în care controlul asupra instituțiilor subordonate a fost insuficient, recomandările anterioare au rămas neimplementate, iar deficiențele s-au perpetuat de la un an la altul. Cosmin-Mihai Popescu nu este acuzat în raport că ar fi dispus personal efectuarea acestor plăți sau înregistrări, însă funcția de președinte al Consiliului Județean implică responsabilitatea pentru organizarea, supravegherea și controlul întregului aparat administrativ și al instituțiilor aflate în subordine. Iar atunci când aceeași administrație produce salarii acordate nelegal, milioane de lei evidențiate greșit, patrimoniu inventariat defectuos și un control intern care nu reușește să prevină aceste situații, responsabilitatea managerială nu mai poate fi ignorată.
