Mariana-Simona Săvulescu conduce Compania de Apă Buzău într-un mandat în care auditorii Curții de Conturi au identificat probleme de salarizare, recrutare, inventariere, achiziții publice și control financiar. Dincolo de neregulile propriu-zise, traseul directorului general ridică o întrebare legitimă de interes public: cât de independentă este conducerea unei companii controlate majoritar de Municipiul Buzău, atunci când actualul director a fost, înainte de ascensiunea în companie, unul dintre oamenii apropiați profesional de primarul Constantin Toma?
Raportul de audit al Curții de Conturi, emis în august 2026 și care analizează activitatea Companiei de Apă SA Buzău în principal pentru perioada 2023–2024, nu este un simplu document contabil. Auditorii au formulat o concluzie modificată cu rezerve și au inventariat o serie de abateri care ating exact zonele sensibile pentru o societate cu capital public: banii pentru personal, modul în care se fac angajările, achizițiile, evidența patrimoniului și funcționarea controlului intern.
În centrul acestei perioade administrative se află Mariana-Simona Săvulescu. Pagina oficială a Companiei de Apă o prezintă în prezent drept director general, cu mandat definitiv pentru perioada 20 iulie 2023 – 19 iulie 2027.
Problema de fond nu este că orice neregulă descoperită de auditori poate fi pusă automat și personal în sarcina directorului general. Responsabilitățile pot aparține mai multor structuri și persoane din societate. Dar, într-o companie publică, directorul general este cel care conduce executiv organizația, iar amploarea și varietatea constatărilor Curții de Conturi fac inevitabilă discuția despre responsabilitatea managerială.
20.800 de lei, venituri salariale considerate nelegale
Una dintre constatările cele mai clare ale auditorilor privește 20.800 de lei acordați nelegal sub forma unor venituri salariale.
Potrivit raportului, un salariat desemnat să exercite atribuțiile de Responsabil Sector Râmnicu Sărat a beneficiat de o majorare salarială de 5.200 de lei lunar, însă fără actualizarea corespunzătoare a fișei postului. Situația a devenit și mai problematică după ocuparea postului vacant: în perioada mai–august 2023, plata a continuat astfel încât, pentru aceleași atribuții, au existat remunerații acordate concomitent.
Curtea de Conturi a calculat valoarea veniturilor salariale acordate nelegal la 20.800 de lei și a cerut recuperarea acestora, împreună cu majorările aferente. Compania a formulat obiecțiuni față de această constatare.
Este unul dintre punctele asupra cărora conducerea Companiei de Apă trebuie să explice public nu doar cine a primit banii, ci și cine a aprobat plata, cine trebuia să verifice legalitatea acesteia și cum a fost posibil ca mecanismele interne de control să nu oprească situația înainte să ajungă la Curtea de Conturi.
Angajări în care auditorii nu au găsit transparența cerută de propriile reguli ale companiei
Raportul intră apoi într-un domeniu extrem de sensibil pentru societățile controlate de autorități publice: recrutarea personalului.
Pentru trei recrutări desfășurate în anul 2023, auditorii au constatat că anunțurile de concurs nu conțineau toate elementele prevăzute de procedurile interne. Mai mult, nu a putut fi demonstrată publicarea posturilor pe site-ul companiei ori prin celelalte modalități prevăzute, iar documentația interviurilor era incompletă.
Planurile de interviu nu existau pentru toți candidații, lipseau criterii și elemente care să arate cum au fost acordate punctajele, iar procesele-verbale consemnau în principal rezultatele finale. Cu alte cuvinte, auditorii au identificat deficiențe tocmai în mecanismele care ar trebui să permită verificarea caracterului obiectiv și transparent al selecției.
Și mai greu de explicat este cazul unui post de inginer-șef. Persoana care ocupase anterior funcția ieșise la pensie anticipată parțial și beneficiase de drepturile aferente încetării raporturilor de muncă. Ulterior, după declararea postului vacant, aceeași persoană a revenit în companie fără concurs, sub justificarea necesității asigurării continuității activității. Curtea notează că la dosar nu exista nici măcar o cerere de reîncadrare și nici documentele unei proceduri de selecție.
Într-o societate aflată sub control public, asemenea constatări nu pot fi reduse la simple erori birocratice. Regulile de recrutare există tocmai pentru ca accesul la posturi să nu depindă de relații personale, decizii discreționare sau împrejurări imposibil de verificat ulterior.
Achiziția de 850.000 de lei: numită „lucrare”, deși auditorii spun că era furnizare de echipamente
Cea mai serioasă constatare din zona achizițiilor privește proiectul „Modernizare sisteme monitorizare surse de apă Municipiul Buzău”, cu o valoare estimată la 850.000 de lei fără TVA.
Compania de Apă a încadrat achiziția drept contract de lucrări și a folosit achiziția directă. Auditorii au verificat însă obiectul contractului și au ajuns la o concluzie diferită: în realitate era vorba în principal despre furnizarea și montarea unor echipamente, printre care sisteme de clorinare, pompe booster, analizoare de clor și alte dotări tehnice.
Diferența nu este una semantică. Pentru furnizarea de produse, pragul până la care putea fi utilizată achiziția directă era de 270.120 lei. Valoarea estimată a contractului era de peste trei ori mai mare.
Curtea de Conturi a apreciat că prin încadrarea greșită a obiectului contractului a fost aleasă o procedură necorespunzătoare, cu afectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Compania a fost sancționată contravențional cu 10.000 de lei. În plus, bunurile au fost înregistrate contabil la cheltuieli de întreținere și reparații, deși auditorii au considerat că natura acestora impunea evidențierea lor ca mijloace fixe.
Aici întrebarea pentru conducerea Companiei de Apă este una foarte concretă: cine a decis că o achiziție de 850.000 de lei reprezintă „lucrări”, cine a verificat această încadrare și cine a avizat folosirea achiziției directe?
Profit ajustat și bani plătiți în plus
Auditorii au mai descoperit o plată considerată nelegală în cadrul contractului nr. 8/10.01.2023 privind obiectivul „Centrală fotovoltaică pentru STAU Buzău”.
În octombrie 2024, la actualizarea valorii de plată a fost ajustat inclusiv profitul executantului, deși acesta fusese stabilit la 3% și, potrivit Curții de Conturi, nu putea fi modificat în acest mod. Diferența calculată de auditori: 5.695 de lei, sumă pentru care s-a dispus recuperarea împreună cu accesoriile aferente. Și această constatare a fost contestată de companie.
Trei contracte de aproape două milioane de lei fără garanție de bună execuție
O altă constatare privește trei contracte de proiectare și/sau execuție cu o valoare cumulată de 1.911.191,70 lei.
Auditorii au constatat că acestea nu conțineau clauzele necesare privind constituirea garanțiilor de bună execuție. Consecința este evidentă: dacă executantul nu își îndeplinește obligațiile conform contractului, compania nu beneficiază de instrumentul financiar care ar trebui să o protejeze.
Curtea solicită extinderea verificărilor la toate contractele aflate în derulare și introducerea unor proceduri clare pentru constituirea și actualizarea acestor garanții.
În alt contract, o scrisoare de garanție bancară de 29.210 lei nu fusese înregistrată corespunzător în evidența extracontabilă.
Achiziții fără o fundamentare suficientă a prețului
Pentru alte două contracte, printre care proiectul centralei fotovoltaice, auditorii au constatat că valoarea estimată nu fusese fundamentată pe o consultare relevantă a pieței, iar documentele de contractare nu prezentau suficient de clar costurile folosite pentru construirea valorii estimate.
Curtea avertizează chiar asupra riscului ca o asemenea practică să conducă la supraevaluarea sau subevaluarea achizițiilor și, implicit, la utilizarea ineficientă a fondurilor companiei.
Raportul mai notează că nici controlul financiar preventiv nu fusese exercitat pentru toate categoriile de operațiuni pentru care era necesar.
Toate acestea descriu o problemă mai amplă decât câteva documente completate greșit: auditorii au găsit deficiențe în mai multe dintre filtrele care ar trebui să protejeze banii unei companii deținute de comunitățile locale.
Cine este Simona Săvulescu și unde începe relația profesională cu Constantin Toma
Relația profesională dintre Mariana-Simona Săvulescu și actualul primar al Buzăului nu începe la Primărie și nici la Compania de Apă.
CV-ul publicat chiar de Compania de Apă arată că Săvulescu a ocupat, vreme de ani, funcții de conducere în societăți din Grup Romet. Documentul menționează activitatea la Grup Romet în intervalul 2000–2007 și din nou în perioada 2009–2017, când a ocupat inclusiv poziții de vicepreședinte Industrie și director general executiv. Între aceste perioade a fost director general la Aromet.
Grup Romet era afacerea construită și controlată de Constantin Toma înainte ca acesta să devină primar. Ziarul Financiar îl descria încă din perioada sa de antreprenor drept proprietarul grupului, iar documentele procedurii de reorganizare a Grup Romet îl indicau pe Constantin Toma drept administrator special.
Așadar, relația profesională Săvulescu–Toma este cu mult anterioară intrării celor doi în administrația locală.
De la Grup Romet la cabinetul primarului
După venirea lui Constantin Toma la conducerea municipiului, traseul continuă.
CV-ul Simonei Săvulescu publicat pe site-ul Companiei de Apă menționează că, începând cu 19 iunie 2017, aceasta a lucrat la Primăria Municipiului Buzău în funcția de consilier personal al primarului, având între responsabilități coordonarea programului de analiză și eficientizare a proceselor din Primărie.
În 2018, presa locală consemna un episod care arată cât de apropiat era atunci raportul instituțional dintre Toma și Săvulescu. Pe când era consilier personal al primarului, Săvulescu a ajuns director adjunct provizoriu al Companiei de Apă, într-o perioadă în care Constantin Toma se afla într-un conflict public cu conducerea de atunci a operatorului. Jurnalul de Buzău relata la acel moment că Săvulescu fusese mandatată să ocupe funcția și publica inclusiv declarațiile primarului în apărarea acesteia în disputa cu conducerea companiei.
Un an mai târziu, documentele Companiei de Apă o indicau deja pe Simona Săvulescu drept director general.
În prezent, mandatul său este unul definitiv, pentru perioada 2023–2027, iar compania publică pe site documentele aferente procedurii de selecție pentru această funcție. Acest lucru este important: documentele consultate nu demonstrează că actualul mandat de director general i-ar fi fost atribuit personal de Constantin Toma, iar o asemenea afirmație nu poate fi făcută fără probe. Ele demonstrează însă un traseu profesional comun și o relație instituțională veche, care justifică un standard ridicat de transparență.
Primăria lui Toma este, prin Municipiul Buzău, acționarul dominant al companiei
Legătura nu se oprește la trecutul profesional.
Conform chiar raportului Curții de Conturi, Municipiul Buzău deține 75,86% din capitalul social al Companiei de Apă SA Buzău. Este, detașat, acționarul majoritar.
În plus, Constantin Toma apare în documentele actuale drept președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Buzău 2008”, structură care reprezintă unitățile administrativ-teritoriale în relația cu operatorul regional și în cadrul căreia sunt luate inclusiv decizii privind delegarea serviciului și tarifele. O hotărâre din decembrie 2025 privind tarifele Companiei de Apă este semnată chiar de Constantin Toma în această calitate.
Prin urmare, avem trei niveluri documentate ale relației: o lungă colaborare profesională în zona Grup Romet, trecerea Simonei Săvulescu în cabinetul primarului Constantin Toma și, ulterior, conducerea unei societăți al cărei acționar dominant este Municipiul Buzău și al cărei operator regional funcționează într-un sistem instituțional în care Toma conduce ADI „Buzău 2008”.
Niciunul dintre aceste elemente, luat separat sau împreună, nu demonstrează o intervenție a primarului în achizițiile ori deciziile operative verificate de Curtea de Conturi. Dar ele fac legitimă întrebarea privind modul în care acționarul majoritar și autoritatea publică tutelară și-au exercitat controlul și supravegherea atunci când, sub mandatul actualei conduceri, auditorii au descoperit nereguli în atât de multe zone ale companiei.
Cine răspunde?
Când Curtea de Conturi identifică 20.800 de lei venituri salariale considerate nelegale, 5.695 de lei plătiți nelegal prin ajustarea profitului, recrutări care nu respectă procedurile interne, un post ocupat fără concurs, o achiziție de 850.000 de lei încadrată greșit și derulată prin achiziție directă, contracte de aproape 2 milioane de lei fără garanții de bună execuție și lipsuri în controlul financiar preventiv, discuția nu mai poate rămâne exclusiv la nivelul contabililor și al funcționarilor care au întocmit documentele.
Responsabilitatea managerială trebuie explicată de directorul general. Responsabilitatea de supraveghere trebuie explicată de Consiliul de Administrație. Iar reprezentanții autorităților publice care controlează compania trebuie să explice ce măsuri au luat după ce aceste probleme au ajuns oficial în atenția lor.
Cu atât mai mult cu cât persoana aflată astăzi la conducerea Companiei de Apă nu este un manager apărut din afara sistemului local, ci un profesionist al cărui traseu s-a intersectat timp de ani cu cel al lui Constantin Toma: întâi în Grup Romet, apoi la Primăria Buzău și, în cele din urmă, la conducerea operatorului regional de apă.
