Un împrumut de 7 milioane de lei acordat fără dobândă unei societăți a județului, despre care Curtea de Conturi avea să constate că a fost acordat cu încălcarea legislației în domeniul ajutorului de stat. Peste 1,3 milioane de lei dobândă care trebuie recuperată ulterior. O companie ajunsă în executare. Un sediu închiriat pentru milioane de lei. Numiri controversate în aparatul propriu. Majorări salariale de până la 28%. Drumuri întârziate. Probleme contabile de milioane de lei în instituțiile subordonate. O criză de mediu ajunsă inclusiv în atenția organelor de cercetare penală. Și două declarații de avere care indică două valori diferite pentru darul primit la același botez. Sunt episoade distincte, iar nu toate reprezintă ilegalități. Împreună însă alcătuiesc o parte importantă din bilanțul public care trebuie analizat atunci când vorbim despre Marian Pavel, omul care conduce Consiliul Județean Ialomița din 2020.
Marian Pavel nu este un nou-venit în politică. A fost senator între 2012 și 2020, iar din octombrie 2020 conduce Consiliul Județean Ialomița. În 2024 a obținut un nou mandat, pentru perioada 2024–2028. Vorbim, așadar, despre un politician cu suficientă experiență administrativă și politică încât deciziile instituției pe care o conduce să nu mai poată fi explicate prin lipsă de experiență sau prin acomodarea cu funcția.
Cele 7 milioane de lei care aveau să devină una dintre marile probleme ale mandatului
Una dintre cele mai serioase controverse ale administrației Pavel începe în august 2022. Consiliul Județean Ialomița aprobă acordarea unui împrumut temporar de 7 milioane de lei, fără dobândă, societății Drumuri și Poduri SA Ialomița, companie aflată sub autoritatea județului și confruntată deja cu dificultăți financiare. Documentele arată că societatea solicita banii în contextul riscului de insolvență și al unor obligații restante de peste 5,2 milioane de lei. Împrumutul trebuia restituit într-un an.
Problema nu este doar că banii publici au fost puși la dispoziția unei societăți aflate într-o situație financiară dificilă. Raportul Curții de Conturi consemnează explicit că acordarea împrumutului fără dobândă s-a făcut „cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniul ajutorului de stat”. Auditorii au constatat că, înaintea acordării finanțării, nu fusese obținut punctul de vedere al Consiliului Concurenței și nu existau alte documente care să demonstreze că sprijinul financiar nu reprezenta ajutor de stat.
Este una dintre constatările care ridică cele mai serioase întrebări despre modul în care a fost administrat riscul juridic și financiar la nivelul Consiliului Județean. Nu vorbim aici despre o acuzație lansată de un adversar politic sau despre un titlu de presă. Vorbim despre concluzia unei instituții de audit a statului privind o operațiune financiară de 7 milioane de lei.
Consecința a venit ulterior. După analiza Consiliului Concurenței, CJ Ialomița a aprobat în ianuarie 2025 recuperarea de la Drumuri și Poduri SA a 1.317.754,87 lei, reprezentând dobânda aferentă finanțării de 7 milioane de lei pentru perioada septembrie 2022–decembrie 2024. Practic, ceea ce fusese acordat inițial ca împrumut fără dobândă a generat ulterior obligația recuperării a peste 1,3 milioane de lei.
Iar situația financiară a societății nu s-a rezolvat simplu printr-o hotărâre. Presa locală a relatat ulterior despre procese, executare silită și valorificarea unor active ale Drumuri și Poduri, după ce societatea nu reușise să restituie integral împrumutul în termenul stabilit. Disputa privind dobânda stabilită ca urmare a intervenției Consiliului Concurenței a ajuns, la rândul său, în instanță.
Un audit ulterior al Curții de Conturi, din martie 2026, a mai identificat la Drumuri și Poduri probleme de guvernanță internă: lipsa unui sistem adecvat de control intern managerial și lipsa controlului financiar preventiv propriu, auditorii indicând existența unui risc crescut de erori, operațiuni nelegale ori prejudicierea patrimoniului. Același raport consemnează însă un fapt important pentru o prezentare corectă: banii împrumutați au fost utilizați conform destinației stabilite, pentru plata furnizorilor cu facturi restante.
Așadar, nu destinația banilor este marea problemă documentată de audit, ci felul în care finanțarea a fost construită juridic, riscul asumat cu bani publici și consecințele ulterioare ale acelei decizii.
Nu a fost singura problemă găsită de Curtea de Conturi
Raportul Curții de Conturi privind situațiile financiare aferente anului 2024 deschide un alt capitol incomod pentru administrația județeană. La Spitalul Județean de Urgență Slobozia, auditorii au identificat o modalitate de evidențiere contabilă a investigațiilor paraclinice care a dus la majorarea nejustificată cu 1.926.636 de lei atât a cheltuielilor, cât și a veniturilor bugetare raportate. Auditorii arată inclusiv că operațiunile au produs transferuri între subcapitole bugetare, schimbând destinația utilizării unor venituri.
Tot la spital au fost identificate obligații de plată de 611.540 de lei, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și neachitate ori neînregistrate corespunzător în evidența contabilă. Auditorii au mai constatat probleme privind reevaluarea activelor fixe la instituții subordonate și facturi ale DGASPC Ialomița în valoare de 13.060 de lei, aferente anului 2023, înregistrate abia în 2024.
Sediul Consiliului Județean: chiria de milioane
O altă decizie care a atras atenția presei a fost mutarea temporară a Consiliului Județean din Palatul Administrativ, aflat în reabilitare, în fostul sediu BCR de pe Bulevardul Chimiei din Slobozia. Necesitatea mutării este documentată: clădirea CJ urma să intre în lucrări, iar administrația avea nevoie de un spațiu suficient de mare. Contractul pentru noul sediu a fost semnat în aprilie 2023 cu OCH Logistic AG SRL, pentru o perioadă de trei ani.
Controversa apare la costuri. Presa a calculat că valoarea chiriei pentru cele 36 de luni se apropia de 9,95 milioane de lei, adică aproximativ două milioane de euro. Același imobil fusese în centrul unor discuții privind achiziționarea sa cu ani înainte, iar publicația Podul a relatat că proprietarul l-ar fi cumpărat cu aproximativ 1,4 milioane de euro. Comparația a alimentat întrebarea evidentă: cum se justifică economic plata unei chirii de aproximativ două milioane de euro pentru trei ani și ce alternative reale a analizat Consiliul Județean înainte să semneze contractul? Valoarea și comparația privind achiziția anterioară provin din relatarea publicației și trebuie tratate ca atare, nu ca o constatare de ilegalitate.
Numiri în propriul cabinet și salarii care au crescut
Începutul mandatului lui Marian Pavel a venit și cu modificări în aparatul său. În octombrie 2020, Marin Constantin a fost numit consilier personal al președintelui CJ, cu un salariu brut relatat de presa locală la 10.854 de lei. La mai puțin de o lună, organigrama a fost schimbată: unul dintre posturile de consilier a fost transformat în post de director de cabinet. Marin Constantin a plecat din funcția de consilier și a fost numit director de cabinet, remunerația brută relatată ajungând la aproximativ 13.000 de lei. Pavel a explicat atunci că, având șase consilieri, considera normal ca unul dintre ei să fie șef.
În 2021, o altă numire a provocat reacții: fostul președinte al CJ Ialomița, Silvian Ciupercă, a fost cooptat drept consilier în cabinetul lui Pavel, presa locală indicând un salariu brut de 10.854 de lei. Funcțiile din cabinetul unui demnitar au un regim diferit de funcțiile publice ocupate prin concurs, însă tocmai acest caracter discreționar face ca asemenea numiri să fie relevante într-o analiză privind criteriile politice și administrative folosite de conducerea instituției. Pentru corectitudine trebuie precizat și că Silvian Ciupercă fusese achitat definitiv în dosarul penal care îl vizase anterior.
La finalul lui 2021 a urmat și majorarea salariilor în aparatul Consiliului Județean. Presa locală a relatat creșteri procentuale cuprinse între aproximativ 5% și 28%, aplicate începând cu noiembrie. Pavel a apărat măsura spunând că salariile aparatului propriu reprezentau aproximativ 2,7% din bugetul total al județului și că majorările procentuale mai mari se regăseau în special la nivelurile salariale mai mici. Fondul de salarii pentru 2022 era estimat la aproximativ 13,7 milioane de lei pentru 142 de posturi finanțate.
Drumurile și promisiunea termenelor care se mută
Infrastructura rutieră a reprezentat o altă zonă în care administrația Pavel a fost confruntată cu critici. Pe sectorul Ivănești–Slobozia al DJ 201, presa locală descria la începutul lui 2023 un carosabil deteriorat și lucrări care depășiseră termenele anunțate. Contractul fusese semnat încă din martie 2021, iar Marian Pavel anunțase în vara lui 2022 că asfaltarea urma să fie finalizată până la sfârșitul acelui an. La începutul lui 2023, situația din teren nu corespundea însă acelui calendar.
În cazul drumului Buești–Mărculești, presa relata în noiembrie 2023 că semnarea unui nou contract venea după mai bine de doi ani de întârzieri și după probleme cu soluția tehnică și cu executantul inițial.
URBAN SA și criza de mediu din 2026
În 2026, o nouă problemă majoră a ajuns pe masa administrației județene: situația URBAN SA, societatea care operează stația de epurare din Slobozia și în care Consiliul Județean este acționar majoritar. Problemele privind mirosurile și funcționarea instalației au provocat nemulțumiri publice, iar în martie 2026 directorul general Adrian Stoicescu și directorul de dezvoltare Dan Manea au demisionat. Marian Pavel a confirmat schimbarea conducerii.
Ulterior, presa locală a relatat că societatea fusese sancționată de Garda de Mediu și că existau două dosare penale deschise ca urmare a unor sesizări din oficiu, fiind ridicate documente și făcute audieri. Aceste dosare priveau activitatea societății și nu reprezintă dovada că Marian Pavel ar fi cercetat penal.
Chiar Pavel a admis public responsabilitatea instituțională a Consiliului Județean în rezolvarea situației, declarând că problema este „în curtea CJI”. Este poate una dintre cele mai importante recunoașteri politice din întregul tablou: indiferent cine a generat tehnic deficiențele, conducerea județului nu poate trata societățile pe care le controlează ca pe entități complet străine atunci când apar probleme.
60.000 de euro sau 90.000 de euro? Două declarații pentru același botez
Și declarațiile de avere ale lui Marian Pavel au atras atenția. În 2023, Jurnalul de Ialomița analiza declarația președintelui CJ și consemna aproximativ 59 de hectare de teren agricol, trei case și un apartament, precum și venituri provenite din exploatarea terenurilor. Existența acestor bunuri este declarată și nu constituie, prin ea însăși, nicio neregulă.
Mai interesantă este însă diferența privind un eveniment de familie. Potrivit aceleiași publicații, Marian Pavel a înscris în declarația sa un dar de 60.000 de euro primit cu ocazia botezului fiicei sale, organizat în noiembrie 2022. În declarația Izabelei Chenciu, partenera lui Pavel, pentru același eveniment figura însă suma de 90.000 de euro. Diferența este de 30.000 de euro. Publicația a semnalat neconcordanța și a ridicat întrebări privind explicația ei.
Este important de spus clar: o neconcordanță între două declarații nu este, singură, dovada unei infracțiuni sau a unei averi nejustificate. În documentarea acestui material nu a fost identificată o decizie ANI prin care Marian Pavel să fi fost sancționat pentru această diferență. Dar într-un document public destinat tocmai transparenței patrimoniului demnitarilor, o diferență de 30.000 de euro pentru același eveniment este o chestiune care merită o explicație publică precisă.
Acuzațiile politice nu pot fi prezentate drept sentințe
În 2021, fostul președinte al CJ Ialomița Victor Moraru l-a acuzat public pe Marian Pavel de „deturnare de fonduri” într-o dispută privind un împrumut de aproximativ 100 de milioane de lei și destinația banilor. Pavel a respins acuzația și a susținut că finanțarea era destinată exclusiv proiectelor publice ale județului.
Presa a publicat de-a lungul timpului și materiale mult mai dure despre Drumuri și Poduri, atribuind administrației intenții sau relații preferențiale cu anumite firme. Unele au vorbit despre un presupus „faliment regizat”, altele despre documente sau operațiuni considerate suspecte. Aceste calificări aparțin autorilor respectivelor investigații și nu trebuie transformate în concluzii judiciare în lipsa unor asemenea hotărâri. Ceea ce poate fi însă afirmat fără echivoc este ceea ce rezultă din documentele oficiale: împrumutul de 7 milioane de lei a existat, Curtea de Conturi a constatat încălcarea regulilor din domeniul ajutorului de stat, Consiliul Concurenței a impus consecințe financiare, iar CJ a ajuns să aprobe recuperarea a peste 1,3 milioane de lei dobândă.
Și episoade mai vechi, din perioada în care Pavel era senator, au fost readuse periodic în atenția presei, inclusiv în contextul dosarului fostului președinte Silvian Ciupercă. Din materialele verificate pentru acest articol nu rezultă însă o condamnare sau o acuzație penală formulată împotriva lui Marian Pavel în acel caz. Iar Ciupercă însuși avea să fie achitat definitiv. Orice încercare de a prezenta acele episoade ca și cum ar demonstra vinovăția lui Pavel ar depăși ceea ce permit documentele disponibile.
Un portret care trebuie citit prin bani, decizii și răspundere publică
Portretul administrativ al lui Marian Pavel nu se reduce la un singur scandal și nici la o singură constatare a Curții de Conturi. Tocmai repetarea situațiilor în care apar sume importante de bani publici, societăți aflate sub autoritatea CJ, deficiențe de control, contracte costisitoare, termene ratate și explicații solicitate ulterior face ca activitatea conducerii județene să merite o examinare atentă.
În cazul Drumuri și Poduri, administrația a acordat 7 milioane de lei fără dobândă unei societăți în dificultate, iar ulterior Curtea de Conturi a constatat încălcarea legislației privind ajutorul de stat și a urmat recuperarea unei dobânzi de peste 1,3 milioane de lei. În instituțiile subordonate au fost identificate erori contabile de milioane de lei și obligații de sute de mii de lei neînregistrate corespunzător. Pentru un sediu temporar au fost angajate cheltuieli de ordinul milioanelor. În aparatul propriu au existat numiri politice și restructurări urmate de creșteri salariale. Pe drumurile județene, unele termene asumate public nu au fost respectate. La URBAN SA, problemele de mediu au escaladat până la sancțiuni și anchete privind societatea.
Iar aici sunt întrebările la care Marian Pavel ar trebui să răspundă concret: cine și-a asumat riscul juridic al împrumutului de 7 milioane de lei? De ce nu a fost cerut înainte punctul de vedere necesar privind ajutorul de stat? Cine răspunde pentru consecința financiară de peste 1,3 milioane de lei? Care a fost analiza economică prin care chiria sediului de milioane de lei a fost considerată soluția optimă? Cum explică diferența de 30.000 de euro dintre cele două declarații privind același botez? Ce mecanisme de control au fost schimbate după constatările Curții de Conturi? Și ce răspundere politică își asumă președintele pentru dificultățile repetate ale societăților aflate sub autoritatea județului?
Răspunsurile la aceste întrebări fac diferența dintre simpla comunicare administrativă și transparența pe care o funcție publică de asemenea nivel o presupune.
Marian Pavel are dreptul la un punct de vedere asupra tuturor aspectelor prezentate în acest material.
