România trăiește de peste trei decenii sub dictatura unor clanuri politico-mafiote care au capturat instituțiile statului. Sub masca partidelor, a ONG-urilor „civice” și a firmelor de casă, acești indivizi au jefuit țara metodic, ca o organizație criminală transpartinică. Din 1990 și până astăzi, vedem aceeași schemă: schimbăm guverne, dar mafia rămâne. Se schimbă doar culorile politice, în timp ce miliardele din buzunarul românilor se scurg către clientele de partid.

România – stat capturat de mafie

Românul obișnuit simte zilnic efectele jafului organizat:

• Primării transformate în bancomate de partid, unde licitațiile sunt câștigate mereu de „firma prietenă”.
• Ministere controlate de rețele de trafic de influență, unde contractele publice devin monedă de șantaj politic.
• Consilii județene transformate în feude medievale, conduse de baroni locali.
• Politicieni cu averi uriașe, vile de milioane și conturi ascunse, în timp ce spitalele n-au medicamente, iar școlile n-au încălzire.

România nu se mai confruntă cu „simple cazuri de corupție”, ci cu un sistem mafiot de stat.

Cum au înfrânt americanii mafia: Legea RICO

În anii ’60–’70, Statele Unite erau sufocate de mafia italiană. Clanurile Cosa Nostra controlau porturile, piețele, sindicatele, poliția, iar politicienii erau cumpărați la bucată.

Atunci, în 1970, Congresul SUA a adoptat Racketeer Influenced and Corrupt Organizations Act (Legea RICO). Această lege a schimbat radical lupta împotriva crimei organizate.

Ce a adus nou Legea RICO:

• Puteau fi anchetați nu doar „soldații” mafiei, ci și capetele și finanțatorii.
• Era incriminat tiparul infracțional repetitiv, nu doar o faptă izolată.
• Averile obținute ilegal erau confiscate integral.
• Companiile paravan erau dizolvate.

Exemple de cazuri celebre în SUA

• Rudy Giuliani vs Mafia (anii ’80) – Pe vremea când era procuror federal, Giuliani a folosit Legea RICO pentru a trimite după gratii șefii celor Cinci Familii mafiote din New York (Gambino, Lucchese, Genovese, Colombo, Bonanno). Pentru prima dată în istorie, capii mafiei au fost condamnați, nu doar oamenii de execuție.

• Cazul „Commission Trial” (1985–1987) – Sub Legea RICO, liderii Cosa Nostra au primit pedepse de 100 de ani de închisoare fiecare. A fost începutul sfârșitului pentru mafia clasică din SUA.

• Politicieni și magnați – Legea RICO nu s-a aplicat doar mafiei tradiționale. De-a lungul anilor, au fost anchetați și condamnați politicieni de top:

• Dan Rostenkowski, influent congresman democrat din Chicago, investigat sub RICO pentru fraude și deturnare de fonduri.
• Rod Blagojevich, guvernatorul statului Illinois, acuzat că și-a scos „la vânzare” funcția de senator lăsată liberă de Barack Obama. A fost condamnat la 14 ani de închisoare.

Aceste cazuri au demonstrat că Legea RICO poate fi aplicată nu doar mafiei clasice, ci și mafiei politice.

România are nevoie urgentă de o Lege RICO

Dacă SUA au reușit să curețe New York-ul de mafie, România ar putea să-și curețe instituțiile de rețelele politice mafiote printr-o lege similară.

O „Lege RICO românească” ar însemna:
– Destructurarea cartelurilor de partid care controlează economia și administrația.
– Confiscarea averilor baronilor locali și naționali, nu doar condamnări simbolice.
– Interdicție definitivă pentru politicienii corupți de a mai candida sau ocupa funcții publice.
– Închiderea companiilor și ONG-urilor folosite ca paravan pentru spălarea banilor publici.

România, o colonie a mafiei transnaționale

Românii sunt astăzi victimele unui jaf organizat, planificat și protejat de politicieni. Plătim taxe și impozite pentru a întreține un sistem corupt până la măduvă.

O Lege RICO adaptată României ar fi arma decisivă într-un război total împotriva mafiei politice.

Fără ea, vom continua să fim sclavi fiscali, iar România va rămâne un stat controlat de clanuri, nu de lege.

Este timpul ca cetățenii să ceară acest lucru. Nu pentru politicieni. Nu pentru instituții. Ci pentru viitorul României.

Cum arăta ipotetic Legea Rico transpusă în legislația românească

Proiect de lege: Legea pentru combaterea organizațiilor corupte și infracționale („Legea RICO România”)

Capitolul I – Dispoziții generale

Art. 1 – Obiectul legii
Prezenta lege are ca scop prevenirea, combaterea și sancționarea organizațiilor infracționale și corupte care, prin acțiuni repetate și coordonate, pun în pericol ordinea de drept, economia națională și siguranța cetățeanului.

Art. 2 – Definiții
(1) Organizație infracțională – orice grup de cel puțin 3 persoane, structurat sau nestructurat, care desfășoară în mod repetat activități ilegale pentru obținerea de beneficii materiale sau influență politică.
(2) Model de activitate infracțională – comiterea a minimum două infracțiuni grave (corupție, trafic de influență, fraudă, spălare de bani, trafic de droguri/persoane, delapidare, abuz în serviciu) într-o perioadă de 10 ani.
(3) Sunt asimilate organizațiilor infracționale partidele politice, fundațiile, asociațiile și societățile comerciale care servesc drept paravan pentru activități ilicite.

Capitolul II – Infracțiuni și răspundere

Art. 3 – Infracțiuni vizate
Se încadrează sub incidența prezentei legi:

• corupția și traficul de influență;
• fraudele și deturnările de fonduri publice;
• spălarea banilor;
• finanțarea ilegală a partidelor și campaniilor electorale;
• traficul de droguri, persoane, arme;
• monopolizarea piețelor prin practici concertate ilegale;
• abuzul de funcție în folosul unei rețele organizate.

Art. 4 – Răspundere penală
(1) Este răspunzător penal orice membru al organizației, inclusiv liderii, coordonatorii, finanțatorii și beneficiarii.
(2) Faptele comise în interesul organizației atrag răspunderea solidară a tuturor membrilor.
(3) Persoanele juridice implicate pot fi dizolvate prin hotărâre judecătorească.

Capitolul III – Sancțiuni

Art. 5 – Pedeapsa privativă de libertate

• Conducerea unei organizații infracționale: 15–25 ani închisoare.
• Apartenența la organizație: 10–15 ani închisoare.
• Sprijinirea prin finanțare, logistică sau propagandă: 5–10 ani închisoare.

Art. 6 – Confiscarea extinsă
(1) Se confiscă automat toate bunurile, conturile, imobilele și activele obținute direct sau indirect prin activitatea organizației.
(2) Averile transferate către terți sau rude pot fi sechestrate și confiscate dacă se dovedește legătura cu organizația.
(3) Statul poate recupera prejudiciile prin vânzarea bunurilor confiscate.

Art. 7 – Interdicții
(1) Condamnații sub această lege nu pot ocupa funcții publice, nu pot candida și nu pot conduce partide sau asociații timp de 15 ani după executarea pedepsei.
(2) Persoanele juridice dizolvate nu pot fi reînființate sub altă denumire de către aceiași membri.

Capitolul IV – Proceduri speciale

Art. 8 – Instanțe și parchete specializate
(1) Cauzele intră în competența unor tribunale speciale anticorupție și crimă organizată.
(2) Procurorii și judecătorii beneficiază de protecție extinsă, inclusiv măsuri de securitate personală.

Art. 9 – Protecția martorilor
Martorii și denunțătorii beneficiază de un regim special de protecție, relocare și recompensă, după modelul SUA.

Art. 10 – Denunțarea publică
Orice cetățean, instituție sau jurnalist de investigație poate sesiza Parchetul privind existența unei organizații infracționale, cu protecția libertății de exprimare și a surselor de informare.

Capitolul V – Dispoziții finale

Art. 11 – Aplicabilitate
Legea se aplică retroactiv pentru infracțiunile continue sau în desfășurare la data intrării ei în vigoare.

Art. 12 – Obligații internaționale
România colaborează cu Europol, Interpol și agențiile similare din statele UE și NATO pentru combaterea organizațiilor transnaționale.

Impactul acestei legi în România

Dacă ar fi adoptată, Legea RICO românească ar putea desființa rețelele politico-mafiote care au transformat statul într-un instrument de jaf. Liderii de partid, baronii locali și magnații abonați la bani publici ar fi trași la răspundere, iar averile lor confiscate în folosul statului și al cetățenilor.

Studiu de caz ipotetic: Cum ar fi aplicată „Legea RICO” în România

Să presupunem că în județul Cluj, de peste 15 ani, puterea politică este controlată de un baron local (primar de municipiu sau președinte de consiliu județean), aflat la al treilea mandat. În jurul său gravitează:

• firmele de construcții și asfaltare ale unor rude;
• ONG-uri „civice” care primesc finanțări publice;
• un trust de presă local cumpărat prin interpuși;
• lideri de partid și consilieri controlați cu bani și funcții.

Descoperirea rețelei

O anchetă jurnalistică + un dosar DIICOT relevă:

• 20 de contracte de asfaltare în valoare de 250 milioane lei, atribuite aceleiași firme „abonate”, controlate de cumnatul baronului;
• achiziții fictive în spitale (măști, aparatură medicală), cu adaos de 400%, derulate printr-o firmă interpusă;
• terenuri retrocedate ilegal către apropiați, revândute ulterior către multinaționale;
• fonduri europene deturnate prin proiecte „fantomă” (centre de tineret inexistente, cursuri fictive, software nefuncțional).

Toate aceste activități au loc în decurs de peste 10 ani – exact ceea ce Legea RICO numește „pattern infracțional”.

Cum intervine „Legea RICO România”

1. Încadrarea juridică
   Procurorul demonstrează existența unei organizații infracționale politico-economice, nu doar fapte izolate de corupție.
   Se încadrează la:

• corupție sistemică,
• fraudă și deturnare de fonduri,
• spălare de bani,
• abuz în serviciu.

2. Acuzații aduse

• Baronul local = lider al organizației infracționale → pedeapsă propusă: 20 ani.
• Rudele și interpușii = beneficiari direcți → 12–15 ani.
• Funcționarii și consilierii care au semnat contractele = membri activi → 8–12 ani.
• Presa locală cumpărată cu bani negri = instrument de propagandă mafiotă → dizolvare și confiscarea patrimoniului.

3. Confiscarea extinsă

• Vilele și apartamentele de lux deținute de rude → confiscate.
• Ferma „de hobby” a baronului → trecută în proprietatea statului.
• Conturi bancare în Cipru → blocate și repatriate.
• Compania de asfaltare → lichidată, bunurile vândute prin licitație.

4. Efect politic

• Baronul și complicii → interdicție de 15 ani de a mai candida.
• Partidul județean, demonstrat ca instrument mafiot, pierde finanțarea publică și riscă dizolvarea.

Impact pentru comunitate

• Drumurile, spitalele și școlile revin sub controlul statului, fără ca banii publici să mai fie sifonați.
• Fondurile europene ajung să fie folosite real pentru dezvoltare, nu pentru vile de lux.
• Locuitorii județului scapă de „tirania” unui baron care controla totul – de la primărie, la poliție și presă.

Un astfel de caz arată clar diferența dintre o lege anticorupție clasică și o Lege RICO.

• În prezent → baronul ar fi anchetat pentru „abuz în serviciu” într-un dosar, „luare de mită” în altul, „fraudă cu fonduri europene” în altul. Dosarele s-ar plimba ani de zile prin instanțe și ar expira la prescripție.
• Cu Legea RICO → întreaga rețea este judecată ca organizație criminală, iar pedeapsa cade peste toată structura. Averile sunt confiscate, iar sistemul mafiot este distrus din temelii.