Se poate spune că ceea ce am prezentat până acum a fost doar o introducere în ceea ce privește partea artistică a ceea ce înseamnă managementul lui Florin Estefan (link, link, link, link, link etc.). În continuarea investigațiilor cu privire la conducerea Operei Naționale Române din Cluj-Napoca de către Florin Estefan, dezvăluim și modelul de management administrativ bazat pe prejudicii, cheltuieli nejustificate și lipsa oricărei răspunderi.
Cheltuieli cu formarea managerului ca impresar
În 2021, managerul și-a plătit sieși, din bugetul instituției, o calificare de impresariat, deși nu are astfel de atribuții în contractul de management, și chiar dacă le-ar avea nu le-a valorificat în mod evident, cu excepția parteneriatelor care i-au adus câștiguri personale, așa cum am arătat în episoadele anterioare, în cazul cărora a excelat. După cum am mai spus, din comparația între numărul de colaborări cu străinătatea atrase de Florin Estefan pentru instituție și cele atrase pentru sine se poate observa că deținea abilitățile de impresar pentru câștigurile personale, însă într-adevăr nu avea certificarea oficială obținută pe bani publici. Această cheltuială din bugetul instituției i-a adus doar foloase personale managerului Florin Estefan, iar acest lucru nu este o practică singulară la nivel național, din păcate.
Sursa: extras din evidența cursurilor de perfecționare profesională din anul 2021, plătite de Opera Națională Cluj-Napoca
Sursa: Registrul impresarilor artistici
Mai observăm că atestarea de impresar este obținută efectiv pe persoană fizică, fără raportarea acesteia la calitatea de reprezentat al instituției publice sau chiar pe persoană juridică, așa cum apare la alte instituții din țară, deci un beneficiu strict privat plătit din bani publici. Este o faptă care reprezintă folosirea funcției cu scopul de a obține foloase pentru sine.
Chiar dacă legea cere expertiză în management (nu impresariat) pentru cei care doresc să devină manageri în cultură, Ministerul Culturii nu s-a încurcat cu respectarea legii și le-a plătit calificări ulterior.
Angajarea consilierului juridic după ce a fost respins la concursul pe post
Tot la categoria formare profesională se poate puncta și ajutorul oferit unei apropiate cunoștințe a managerului, prin angajarea acestuia pe postul de consilier juridic după ce a fost respins la concursul de ocupare a postului. Respingerea nu a fost o piedică pentru managerul Florin Estefan care, în urma rezultatului, a hotărât să-l angajeze fără concurs, pentru a se ajuta reciproc.
Rezultate concurs website, sursa.
Ceea ce observăm în imaginea de mai sus sunt rezultatele unui concurs organizat de Opera Națională Română din Cluj-Napoca, în urma căruia toți candidații au fost respinși la proba practică, însă acest lucru nu l-a oprit pe manager să-l angajeze pe unul dintre cei respinși, cu care este cunoscut a avea relații și este originar, coincidență, din Oradea, orașul din care provine managerul.
Raport activitate, sursa.
Bineînțeles, deja tot mai ”transparentul” management al operei, prin Florin Estefan, nu a oferit acces la informațiile solicitate de noi (carență pe care Ministerul Culturii ar trebui să o rezolve) despre modul de angajare a juriștilor, și nici răspuns la întrebarea dacă au angajate persoane dintre cele participante la concursul pentru consilier juridic, însă nici nu ne-a infirmat ipotezele, deși am întrebat specific acest lucru, preferând să răspundă pe lângă subiect. Noi întrebăm dacă au existat consilieri juridici angajați dintre cei participanți la concurs, instituția ne răspunde că ”persoanele angajate în prezent sunt meționate pe website…”
Extras din cererea de informații a redacției
Răspuns la cererea de informații a redacției
Am urmărit sugestiile și am apelat la internet, la rapoartele publice de activitate, la declarațiile de avere, la documentații ale Ministerului Culturii și la surse din Ministerului Muncii pentru a putea corobora toate informațiile. Evident că ceea ce părea suspect s-a confirmat. O persoană dintre cele participante la concursul pe post (în urma căruia toți candidații au fost respinși), a fost angajată exact pe funcția pentru care a fost organizat concursul (Ioan Ardelean – persoana pentru care s-au plătit cursurile de auditor, așa cum se observă în imaginile de mai sus). Se pare că persoana angajată să verifice respectarea legii în instituție nu a considerat ilegală această modalitate de ”integrare”, ceea ce ne poate arăta ce verificări de legalitate a făcut ulterior.
Dacă s-a organizat un concurs pentru ocuparea postului de consilier juridic în anul 2022, de ce apare în raportul de activitate al lui Florin Estefan angajarea fără concurs exact pe funcția de consilier juridic tot în același an? Și de ce nu neagă instituția într-un răspuns în baza Legii 544/2001 că au existat persoane angajate dintre cele respinse la concurs?
Extras raport activitate, sursa
Răspunsul este simplu: pentru simplul motiv că au existat persoane angajate chiar dacă au fost respinse la un concurs, ceea ce este ilegal.
Însă este de înțeles de ce Florin Estefan protejează toți consilierii juridici pe care i-a adus în instituție. Vedem acest lucru și din adrese fundamentate pe prevederi legale ieșite din vigoare, cu semnătura a trei reprezentanți ai instituției, aplicarea reglementărilor fiind mult prea șubredă acolo.
Răspuns la cerere de informații
Este adevărat, până acum răspunsurile la solicitările de informații erau semnate de un avocat, care nu are calitate de responsabil, conform Legii 544/2001, dar i-am ajutat noi, se pare, să îndrepte această ”minoră” neconformitate. ”Pic cu pic se face performanță administrativă”.
O zi mai târziu, cineva și-a dat seama că au invocat o lege abrogată și au argumentat astfel: ”Referitor la legea 677/2001, am avut de fapt în vedere Regulamentul general privind protecția datelor nr. 679/2016. Vă mulțumesc pentru corecta înţelegere a informaţiilor transmise”
Deci cum?? Corecta înțelegere a abrogatei Legi nr. 677/2001 se referea la cu totul alt act, adică un Regulament cu un alt număr de publicare (din care a uitat să mai precizeze și care articol fundamenta respingerea cererii de informații, căci exista riscul să-l găsească pe cel care ne conferea dreptul). Nu petenții trebuie să înțeleagă informațiile transmise așa cum speră instituția, ci aceasta trebuie să-și instruiască reprezentanții pentru a putea cunoaște și aplica legislația în vigoare.
Ce este cu această degringoladă în Opera Națională Română din Cluj-Napoca, o instituție reprezentativă pentru cultura națională? Acum face sens de ce este atâta lipsă de transparență: pentru că există nenumărate nereguli, deși tot Florin Estefan se plânge în anumite cercuri că anumiți jurnaliști îl persecută… Așadar, după părerea lui trebuie păstrat totul sub preș, așa cum a reușit, probabil, până acum.
Desigur, așteptăm ca Florin Estefan să ne contrazică în privința informațiilor pe care le-a invocat ca fiind date personale protejate.
Și pentru că nimic din managementul lui Florin Estefan nu pare să se bazeze pe proceduri, ci mai degrabă pe prietenii și relații, există suspiciunea că și postul de consilier juridic rămas proaspăt neocupat după ”promovarea” pe o altă funcție a juristului respins la concurs, a fost ocupat tot de o persoană dintre candidații participanți la același concurs (toți obținând rezultate sub baremul minim de promovare, după cum se vede în imaginile anterioare). Ce sistem meritocratic!
Cam aceasta este viziunea managerului Operei Naționale Române din Cluj-Napoca despre competență, cea pe care o invocă în fiecare discurs public. Oare ce opinie legală a avut responsabilul de resurse umane al instituției în legătură cu angajarea a două persoane care nu au promovat un concurs? Nu vom afla probabil niciodată, având în vedere transparența care este în această instituție. Poate că autoritățile de control vor reuși, totuși, să facă lumină.
Cheltuieli cu formarea auditorului (care nu deținea calificarea necesară)
Însă, prietenul lui Florin Estefan a tins la mai mult decât un simplu post de jurist și a rezolvat, în conlucrare cu managerul și Ministerul Culturii de atunci, strămutarea lui pe postul de auditor, cu încălcarea legii (fără a avea în prealabil avizul autorității), tot fără concurs, împreună cu toate cursurile de calificare în acest domeniu, plătite de cetățeni, din bugetul instituției.
Deși era angajat pe postul de consilier juridic, în decembrie 2022 instituția decide brusc că acesta are nevoie de cursuri de perfecționare pentru auditor public intern, iar în ianuarie 2023, Florin Estefan îl mută exact pe funcția de auditor, pentru care trebuia să dețină aceste cursuri, plus un aviz de la Ministerul Culturii, dar pe care l-a obținut doar cu 6 luni mai târziu.
Practic instituția a plătit calificarea unei persoane, calificare pe care trebuia să o dețină anterior, pentru a ocupa postul, și nu să-i asigure instituția cheltuielile cu calificările care țin de formarea sa profesională de bază. Toate acestea după ce inițial a pierdut concursul de angajare în instituție. Veritabilă susținere a performanțelor profesionale!
Extras raport activitate
Ce coincidență ca juristul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca să participe exact la un curs obligatoriu pentru a ocupa funcția de auditor, cea pe care avea să-l transfere Florin Estefan.
Evident, nu suntem surprinși de mușamalizarea acestor aspecte în mandatul Ministrului Culturii Raluca Turcan, lipsa sa de obiectivitate fiind evidentă în atribuțiile de verificare a managementului instituțiilor de cultură.
Angajarea de personal fără a îndeplini condițiile legale
În această categorie intră două persoane apropiate de Florin Estefan.
Așa cum am mai spus, persoana care ocupa postul de consilier juridic din luna iunie 2022, a fost mutată pe postul de auditor în ianuarie-februarie 2023, în mod ilegal, deoarece nu deținea avizul necesar conform legii la data angajării, după cum ne-a comunicat Ministerul Culturii. Instituția, prin Florin Estefan, l-a obținut abia peste 6 luni, timp în care nu putea exercita această funcție și nici să fie remunerat. Este ca și cum s-ar angaja un șofer fără permis, căruia, după câteva luni de la angajare, instituția îi solicită emiterea permisului, pe care era oricum obligat să-l dețină pentru a putea fi angajat și îi achită și taxele aferente.
Data la care consilierul juridic a trecut pe postul de auditor
Avizul pentru postul de auditor, obținut cu 6 luni mai târziu decât angajarea
A doua persoană cu care Florin Estefan a procedat similar, ceea ce demonstrează o practică și o lipsă a răspunderii, asigurată de fostul ministru, Raluca Turcan, este conducătorul biroului financiar-contabil (angajat pe parcursul anului 2020, după cum apare pe website-ul instituției).
Anul în care a fost angajat un nou contabil șef, fără a deține condițiile legale
Aceasta, de asemenea, nu deținea la data angajării certificarea obligatorie de la Ministerul Finanțelor Publice pentru ocuparea postului. După cum ne indică Ministerul Finanțelor și chiar Opera, certificarea (care trebuia deținută la momentul angajării) a fost obținută doi ani mai târziu, cu încălcarea Legii 500/2002 și evident, tot prin intermediul instituției publice (care a plătit transportul și cazarea pe perioada obținerii certificatului).
Tabloul persoanelor atestate în domeniul Sistemului European de Conturi
Extras raport de activitate Opera Națională Română din Cluj-Napoca, secțiunea Cursuri perfecționare profesională
Cu toate acestea, Florin Estefan a demarat angajarea lor, chiar fără promovarea unui concurs (după cum confirmă chiar instituția și așa cum reiese din rapoartele de activitate), fiind cunoscută relația apropiată cu aceștia. Menționăm că nu ne referim, cel puțin în această investigație, la competența acestora și nu criticăm modul în care își îndeplinesc îndatoririle, însă modul de angajare a acestora reprezintă infracțiunea de abuz în serviciu.
Practicile lui Florin Estefan cu juriștii, auditorii și contabilii ne-au făcut să cercetăm și alte cazuri similare pe website-ul instituției.
O altă angajare din cercul de favoriți ai lui Florin Estefan s-a produs în condiții care ridică semne de întrebare în 2021, pentru postul de director tehnic. Deși, încă din 2020, postul a fost ocupat fără concurs de o persoană care nu avea studii și competențe de natură tehnică (conform Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și Universității de Artă și Design), în 2021, Florin Estefan, a realizat că, probalil, ilegalitatea este prea mare și a organizat un concurs în care a ”plantat” în comisia de examinare persoane care au avut în aceeași perioadă,, sau ulterior contracte oneroase cu instituția, dar nu vrem să sugerăm că obiectivitatea le-a fost afectată… Un mod ingenios de a-ți angaja favoritul, fără să pară problematic, trebuie să recunoaștem!
Oare aceste contracte au ”conținut” și numele favoritului, câștigător al concursului, pe criterii de competență? Nu vom afla niciodată, tot din motive de transparență ”excesivă” pe care această instituție le demonstrează constant. Se pare că nu s-a obosit nimeni să verifice posibilitatea de a plăti membrii unei comisii de concurs în sistemul bugetar, pentru că nici nu exista în baza legii, dar nu ar fi prima dată când Florin Estefan nu se încurcă în aceste aspecte, pentru că plătește și consultanță juridică specializată în acest sens, după cum vom vedea.
Cheltuieli cu expertiză juridică lunară (contract reînnoit permanent)
Deși articolul I din OUG 26/2012 interzice achiziționarea serviciilor juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare cu avocați în instituțiile publice dacă au juriști angajați, Opera Națională Română din Cluj-Napoca a încheiat astfel de contracte în anul 2022 și chiar anterior, din informațiile noastre.
Așadar, se pare că Florin Estefan și Ministrul Culturii de la acea vreme nu s-au încurcat cu respectarea legii, și mai ales în ultima perioadă, în care România se confruntă cu dificultăți economice și fiecare instituție a fost nevoită să-și reducă cheltuielile. Însă chiar și cu avizul miniștrilor culturii, conform informațiilor oficiale, Florin Estefan a încheiat un contract de asistență juridică în anul 2022, deși recunoaște că a primit aprobarea pentru acesta doar în martie 2025, ceea ce este un alt abuz în serviciu.
Răspuns ONRC la cererea de informații publice
Avocatul cu care s-au încheiat contractele de asistență juridică, pentru activități ce ar trebui să facă obiectul atribuțiilor consilierului juridic angajat al instituției (nu ne referim doar la reprezentare în instanțele de judecată) este o altă cunoștință apropiată a managerului, contractat fără licitație sau alte forme transparente, deoarece administrația culturală la noi în țară funcționează conform prieteniilor. Practic, este vorba despre o dublă plată mascată a unui contract pentru aceleași sarcini, deși există decizii ale Curții de Conturi și instanțelor de judecată care cataloghează aceste tipuri de cheltuieli ca ilegale, chiar la confratele cultural cu care conviețuiește în clădire, Teatrul Național ”Lucian Blaga”; însă contractarea și plățile au fost aprobate inclusiv de Ministerul Culturii din anul 2021, cu încălcarea legii. Dar dacă vom urmări episoadele următoare lucrurile fac sens în ceea ce privește ”asistarea juridică” a unor acțiuni ale managementului, dintre care, multe au beneficiat de consultanța ”corespunzătoare”. Poate că ar fi fost justificată dacă această consultanță specializată ar fi dat roade în domeniul accesului la informații publice, însă experiența cu această instituție a fost necorespunzătoare per ansamblu (termene legale nerespectate, proceduri încălcate, acces refuzat la informații sau informații furnizate incomplet etc.).
Nu ne facem griji că astfel de probleme nu au fost niciodată descoperite în urma puținelor controale din partea Curții de Conturi, deoarece și în acest domeniu a existat o colaborare între conducerea acestei instituții de control și managerul Florin Estefan, acesta din urmă angajând o salariată de la Camera de Conturi Cluj tocmai pe postul de auditor (într-o perioadă suspect de apropiată) la îndemnul conducerii C.C. Cluj, probabil în schimbul controalelor mai….temperate.
Observăm în imaginea următoare ce principii trebuie să guverneze activitatea auditorilor. Implicarea lor în astfel de ”combinații”, teoretic, nu este permisă.
Legături similare sunt cunoscute și cu directorul ITM Cluj, care a rezolvat Opera Națională Română din Cluj-Napoca de fiecare dată favorabil și cu sancțiuni minime atunci când au existat plângeri, după cum reiese din situațiile transmise. De altfel, relații între directorii instituțiilor publice au mai fost investigate recent de către procurorii anticorupție din S.T. Alba-Iulia chiar în domeniul cultural, unde un inspector șef al ITM a fost plasat sub control judiciar pentru abuz în serviciu și tratamente favorabile aplicate unei instituții publice în cadrul activităților de control, în conlucrare cu persoane din managementul unei filarmonici.
În concluzie, reiterăm ceea ce am mai afirmat în episoadele de până acum. Prin aceste articole nu se dorește a aduce atingere reputației și imaginii persoanelor cu care Florin Estefan a avut diverse legături, aceștia nefiind subiectul articolului, ci atitudinea unei persoane învestite de statul român la conducerea unei instituii publice, de la care avem dreptul să cerem socoteală și, în final, a unui fenomen la nivelul țării. Poate că nu întâmplător au existat câteva cazuri de renume în ceea ce privește administrarea sectorului cultural, unele urmate de condamnări penale sau anchete penale în derulare, fără să mai amintim multitudinea de procese civile pierdute de instituțiile de cultură, fie pentru prejudicii financiare, fie pentru încălcări abuzive de drepturi, toate purtătoare de costuri pentru bugetul național, prin despăgubiri și dobânzi.
Așadar, câte situații similare mai există în cultură? Exercită cineva un control efectiv asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de manager asupra acestor persoane?
Ceva este extrem de putred în acest sistem, ceva care începe să semene, treptat, cu o mafie din care foștii miniștri ai Culturii, cele două ”marii genii culturale”, Raluca Turcan și Natalia Intotero, par să facă parte, iar nimeni nu a avut curajul să limiteze privilegiile sau să reformeze sistemul de management din instituțiile publice. Poate nu se știe, dar cultura este singurul sector în care managerul poate concura singur la nesfârșit pentru un nou concurs de proiecte de management dacă este evaluat cu o nota de peste 9 (de către o comisie care, ce să vezi, este stabilită de omul politic, ministrul culturii, secretă, pe care nu o influențează ”niciodată”). Așa se și întâmplă în fapt, fără transparență, cu comisii secrete, care au un regim de incompatibilități (foarte lejer este drept, dar există), pe care presa nu-l poate verifica, pentru că nu este public (poate că este vorba despre siguranța națională având în vedere ce încrengături sunt între manageri și politic, servicii secrete și chiar armată). Dacă ne uităm în spațiul public, este plin de poze în cadre relaxante în care apar managerii cu miniștrii, de multe ori chiar înainte de susținerea concursurilor de proiecte de management, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Florin Estefan, cu care Raluca Turcan, în acel moment ministru, a avut întâlniri exact înaintea prezentării noului proiect de management din 2023.
