Există un fel anume de a omorî un proiect de stat. Nu îl ataci frontal, nu îl ataci pe motive de fond. Aștepți. Lași procedura să meargă, lași avizele să se adune, lași dosarul să ajungă cu un pas înainte de Guvern — și abia atunci, când totul e gata, lovești. Demiți omul care l-a dus până acolo, instalezi pe altcineva și anulezi totul, invocând tocmai ceea ce nu apucase să se întâmple din vina blocajului tău.
Așa s-a întâmplat cu Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI). Iar arhitectul acestei operațiuni, care riscă să lase România fără 164 de milioane de lei din fonduri europene, se numește Oana-Clara Gheorghiu, actual viceprim-ministru interimar.
Dosarul ținut la sertar. Cum se fabrică un pretext
Am analizat dosarul de avizare interinstituțională al Hotărârii de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare pentru proiectul PNI. Documentele demonstrează negru pe alb că proiectul nu era o improvizație, ci o inițiativă strategică ajunsă pe ultima sută de metri.
În decembrie 2025, dosarul era complet. Avizul Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională fusese obținut încă din 2 octombrie 2025. Contractul de finanțare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era semnat din 23 iulie 2025. Proiectul, promovat de ministrul Economiei de la acea vreme, Radu-Dinel Miruță, avea o valoare clară: 164.431 mii lei, finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027. Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției își dăduseră acordul. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), condusă atunci de Dragoș-Cristian Vlad, răspunsese punctual tuturor observațiilor.
Mai era nevoie doar de avizul Consiliului Legislativ și de adoptarea în ședința de Guvern. Și aici, brusc, totul se oprește.
Oana Gheorghiu intră în Guvern ca vicepremier. Deși avizele existau și procedura era curată, Hotărârea de Guvern este blocată intenționat. Pe 10 februarie 2026, ADR lansează totuși procedura de achiziție pentru PNI, bazându-se pe contractul de finanțare deja semnat. Urmează execuția.
Execuția și instalarea „oamenilor de casă”
Pe 4 mai 2026, Oana Gheorghiu îl demite pe președintele ADR, Dragoș Vlad, acuzându-l public de „eșecuri operaționale, insubordonare și opacitate instituțională”. O justificare cinică, contrazisă de documentele care arată un funcționar care a obținut avize de la trei ministere și a dus la capăt un contract de finanțare europeană.
În locul lui, Gheorghiu îl instalează pe Aurel-Cătălin Giulescu, fostul ei consilier de stat. Misiunea acestuia devine clară câteva zile mai târziu: pe 15 mai 2026, prin Decizia nr. 287, noul șef al ADR anulează licitația pentru PNI. Motivul invocat? Lipsa Hotărârii de Guvern. Aceeași Hotărâre pe care Guvernul din care face parte protectoarea sa o ținea blocată.
„Turism” guvernamental și soluții cu dedicație
De ce trebuia ucisă licitația competitivă pentru PNI? Documentele și informațiile obținute de anchetatorii.ro conturează un tablou în care competiția transparentă este înlocuită cu memorandumuri și înțelegeri netransparente cu firme private.
La începutul lunii aprilie 2026, înainte de anularea licitației, doi oameni de încredere ai vicepremierului — secretarul de stat Mădălina Marcu și viitorul șef ADR, Cătălin Giulescu — pleacă în secret la Chișinău. Scopul? Discuții pentru înlocuirea PNI cu platforma MConnect (bazată pe tehnologia WSO2) din Republica Moldova. O deplasare făcută fără o informare transparentă a instituției și fără participarea specialiștilor din ADR.
Dar MConnect nu este singura pistă. Oana Gheorghiu a recunoscut public un email în care cerea ADR-ului să identifice „soluții, servicii sau capacități de interes” din partea grupului german Schwarz Digits — grup aflat în orbita asociației „Dăruiește Viață”, al cărei co-fondator este chiar vicepremierul.
Tiparul este deja periculos de familiar la Palatul Victoria. Guvernul a adoptat recent un memorandum cu Mastercard pentru o soluție de portofel digital, ocolind procedurile competitive de achiziție. Întrebarea care se pune acum este simplă: se pregătește un memorandum similar pentru Schwarz Digits sau pentru preluarea directă a MConnect, în detrimentul unei licitații publice?
Revolta din interior și DNA-ul intră pe fir
Abuzurile nu au rămas fără ecou. Fostul șef ADR, Dragoș Vlad, a depus o plângere penală la DNA, acuzând-o pe Oana Gheorghiu de trafic de influență și presiuni pentru încălcarea legii achizițiilor publice.
Mai mult, angajații din aparatul de lucru al Guvernului au declanșat o grevă japoneză fără precedent. Funcționarii onești refuză să fie complici la ceea ce ei numesc „transformarea Palatului Victoria într-un spațiu de tatonare pentru companii private”. Aceștia au cerut public premierului interimar Ilie-Gavril Bolojan să trimită Corpul de Control pentru a verifica succesiunea de evenimente: demiterea conducerii ADR, numirea lui Giulescu, anularea PNI și contactele netransparente cu operatori economici.
De asemenea, angajații guvernamentali cer publicarea tuturor documentelor, a minutelor deplasării din Republica Moldova și, cel mai important, demisia imediată a Oanei-Clara Gheorghiu și a ministrului Ambrozie-Irineu Darău.
Oana Gheorghiu s-a cățarat pe tragedia unor suflete nevinovate pentru a ajunge la Palatul Victoria
Oana Gheorghiu a intrat în politică pe valul societății civile, promițând că „binele privat” va curăța administrația. Dosarul PNI demonstrează exact contrariul. Ceea ce trebuia să fie o reformă digitală s-a transformat în lichidarea unui proiect strategic, punând în pericol jaloanele PNRR și 164 de milioane de lei din fonduri europene. Totul pentru a face loc, prin ușa din spate, unor interese personale și unor soluții tehnice aduse pe bază de memorandumuri și prietenii.
Guvernul României nu este un showroom pentru firmele de casă, iar ADR nu este anexa niciunui cabinet ministerial. Restul îl vor stabili procurorii anticorupție. Deocamdată, documentele sunt pe masă.
