Într-o Românie în care sistemele de sănătate publică sunt deja suprasolicitate și subfinanțate, o nouă practică de corupție este tot mai des întâlnită, mai ales în județele unde rețelele politice sunt extrem de bine închegate. Doljul este unul dintre aceste cazuri, un exemplu viu al cum partidul politic devine o structură care nu doar că se hrănește din resursele publice, dar și controlează angajările din spitale prin rețelele de influență ale liderilor locali. Ceea ce părea inițial o formă de ajutor pentru oamenii din teritoriu, prin „recrutarea” unor noi cadre medicale, s-a transformat într-o afacere cu miză politică, în care nu este vorba despre meritocrație sau profesionalism, ci despre relații de „încredere” și, mai grav, despre corupție.
Cine sunt beneficiarii acestui sistem?
La nivel teoretic, orice angajare în spitale ar trebui să fie guvernată de criterii transparente, corecte și, mai ales, profesionale. În realitate, însă, în județul Dolj, angajările din spitale nu se fac pe baza meritelor și competențelor, ci pe baza unui sistem care, în multe cazuri, implică „taxe” informale care ajung direct la liderii politici locali. În cazul Doljului, liderii din cadrul PSD local, cu precădere cei care sunt strâns conectați la binomul Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, controlează aceste posturi. Miza este mare, iar schema este bine pusă la punct: nu există angajări în spitale fără ca banii să ajungă în conturile celor care, în realitate, decid cine va fi angajat.
De ani de zile, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, două dintre cele mai influente figuri din PSD-ul local, au demonstrat că pot controla nu doar resursele financiare ale județului, dar și locurile de muncă din spitale, care sunt esențiale pentru funcționarea oricărui sistem de sănătate publică. Între aceștia și președinții organizațiilor PSD locale din Dolj, se creează o rețea de legături care facilitează angajările pe bază de „laudă politică” și, de multe ori, de „taxe” ilegale pentru a obține un loc de muncă. În acest context, pacienții și cetățenii județului Dolj devin victime ale unui sistem corupt, care, în loc să asigure profesionalismul și competența, promovează relațiile și interesele politice ale celor care controlează acești angajați.
Claudiu Manda, de fapt, nu este nimic mai mult decât un simplu papagal al SRI, iar acest fapt nu este greu de înțeles. A fost pus în fruntea Comisiei de control al SRI nu pentru vreun talent remarcabil sau pentru vreo competență deosebită, ci tocmai datorită mediocrității sale, căci nu este nevoie de multă inteligență pentru a înțelege că serviciile secrete nu caută oameni capabili de viziune sau înțelegere profundă, ci, mai degrabă, pe cei care nu pun întrebări incomode și care se conformează fără rezerve la ordinele pe care le primesc.
Rețelele de influență și spaga pentru angajare
Este esențial de menționat că, în acest context, salariile medicilor și ale personalului auxiliar din spitale sunt adesea insuficiente pentru a răsplăti adevărata valoare a acestora. Cu toate acestea, liderii PSD din Dolj au reușit să construiască un sistem în care, pentru a obține un loc de muncă stabil într-un spital public, trebuie să „investiți” o sumă considerabilă de bani, care ajunge direct la liderii locali ai PSD. De asemenea, un alt tip de „taxă” este practica de a oferi „ajutoare” sub formă de donații către diverse campanii politice ale PSD, pentru a avea garanția că vor obține angajările dorite. Este un joc murdar, dar bine pus la punct.
Un alt aspect îngrijorător este faptul că aceste sume de bani ajung în final în conturile politicienilor locali, iar Olguța Vasilescu și Claudiu Manda sunt considerați „beneficiari direcți” ai acestui tip de rețea politică. Practic, aceștia sunt cei care „colectează” resursele financiare provenite din aceste angajări și care, prin intermediul altor lideri locali PSD, ajung să controleze aproape fiecare post vacant din spitale, indiferent de necesitățile reale ale sistemului de sănătate.
Partidul costă mult – un partid între stat și afaceri
Cu toate că toată lumea știe că un partid costă mult, mai puțini înțeleg ce presupune această „taxă” în teren, acolo unde oamenii trebuie să plătească pentru a obține acces la un loc de muncă stabil. În cazul Doljului, PSD a reușit să transforme practic un drept al cetățenilor într-o marfă politică. Pentru a obține un loc de muncă într-un spital din județ, este aproape imposibil să nu fie „impozitat” pe cale informală. Problema nu este doar că aceste sume ajung la liderii locali, ci și că ele perpetuează o rețea clientelară periculoasă pentru funcționarea corectă a sistemului de sănătate publică. Practic, nu mai este vorba despre competență și profesionalism, ci despre un mecanism de „închiriere” a posturilor publice care ajută la menținerea unei structuri de putere politică. „Partidul costă mult”, iar această propoziție este valabilă chiar și în cazul angajărilor din spitale.
Din păcate, acest tip de politizare a angajărilor din sistemul de sănătate nu se întâmplă doar în Dolj. Însă aici, în județul care a devenit „laboratorul” pentru un astfel de comportament, rețeaua a devenit extrem de eficientă. Cu toate acestea, cetățenii nu au cum să nu observe că sistemul de sănătate este din ce în ce mai afectat de lipsa de profesionalism, iar beneficiarii acestui sistem sunt aceiași politicieni care controlează și angajările.
Implicațiile pentru sistemul de sănătate și încrederea publicului
Acest sistem de angajare prin influență politică este un cancer pentru orice societate democratică. Nu doar că angajările nu se fac pe baza meritului și a competenței, dar mai mult decât atât, acest tip de corupție pune în pericol sănătatea publică. În spitale, pentru a obține un loc de muncă, nu este suficient să fii un profesionist bun, ci trebuie să fii dispus să „colaborezi” cu partidele politice. Această practică duce la scăderea încrederii publicului în sistemul de sănătate și, în cele din urmă, afectează grav calitatea serviciilor oferite pacienților.
Mai grav este că, deși autoritățile centrale și instituțiile responsabile de combaterea corupției sunt conștiente de acest fenomen, nimeni nu pare să ia măsuri reale pentru a-l opri. Faptul că angajările din spitale sunt controlate de rețele politice demonstrează o lipsă gravă de responsabilitate și transparență.
Doljul reprezintă un caz emblematic al modului în care corupția politică poate submina un sistem vital pentru societate, cum este cel al sănătății publice. În ciuda unor progrese mai recente în combaterea corupției, rețelele politice locale, cum sunt cele controlate de Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, continuă să își extindă influența asupra resurselor publice, inclusiv asupra angajărilor în spitale. Această practică nu face decât să submineze încrederea publicului în sistemul de sănătate și să contribuie la perpetuarea unui sistem ineficient și clientelar, în care cetățenii nu sunt tratați pe baza meritului, ci pe baza relațiilor politice. România trebuie să se întrebe dacă își poate permite să mai lase astfel de practici să se înrădăcineze în instituțiile sale.
