În ultimii ani, administrația condusă de Dominic Fritz și-a construit imaginea unei primării moderne, eficiente și orientate spre transparență. Conferințele de presă, campaniile de comunicare și mesajele despre reforma administrației locale au fost prezentate constant drept dovada unei rupturi față de vechile practici din administrația publică.
O analiză a documentelor financiare și administrative ale Municipiului Timișoara arată însă o realitate mult mai puțin spectaculoasă. În spatele discursului despre eficiență apar investiții de zeci de milioane de lei reflectate eronat în evidențele contabile, lucrări plătite fără a fi executate integral, patrimoniu gestionat defectuos, diferențe uriașe între evidențele fiscale și cele contabile și finanțări publice care au ajuns inclusiv la persoane aflate în conducerea organizațiilor beneficiare.
Imaginea care se conturează nu este cea a unei administrații care controlează riguros fiecare leu din bugetul local, ci a unui aparat administrativ în care evidența patrimoniului, monitorizarea investițiilor și controlul financiar prezintă vulnerabilități majore.
Investiții de aproape 78 de milioane de lei care figurau în continuare ca neterminate
Cea mai importantă problemă identificată privește investițiile publice ale municipiului.
Documentele analizate arată că obiective de investiții în valoare totală de 77.673.035 lei, deși recepționate și puse în funcțiune, continuau să fie menținute în evidențele contabile la categoria „active fixe corporale în curs de execuție”.
Practic, lucrări finalizate apăreau în acte ca și cum nu ar fi fost terminate.
Această situație afectează direct imaginea patrimoniului municipiului și denaturează indicatorii financiari ai administrației locale. Mai mult, menținerea unor investiții finalizate în categoria lucrărilor în curs creează dificultăți în urmărirea reală a patrimoniului public și ridică serioase semne privind modul în care sunt monitorizate proiectele finanțate din bani publici.
Pentru o administrație care vorbește constant despre eficiență și digitalizare, existența unor investiții de aproape 78 de milioane de lei evidențiate greșit reprezintă o problemă de fond.
Clădirea INCUBOXX și aproape 17 milioane de lei dispăruți din patrimoniul raportat
O altă situație care atrage atenția privește imobilul INCUBOXX.
În urma transferului administrativ al clădirii, aceasta a fost scoasă din evidențele municipiului fără ca entitatea care a preluat-o să o înregistreze corespunzător.
Impactul financiar este de 16.993.705 lei.
Practic, patrimoniul public al municipiului apare diminuat cu aproape 17 milioane de lei.
Problema nu se rezumă doar la o înregistrare contabilă. Ea arată că administrația locală nu dispune de mecanisme eficiente pentru urmărirea bunurilor aflate în proprietatea municipiului și pentru reflectarea corectă a acestora în situațiile financiare.
Diferențe de peste 87 de milioane de lei între evidențele fiscale și cele contabile
Una dintre cele mai grave situații identificate privește relația dintre Primăria Municipiului Timișoara și Direcția Fiscală a Municipiului.
Analiza documentelor arată că între cele două structuri nu există un mecanism eficient de reconciliere a datelor privind creanțele și obligațiile bugetului local.
Diferențele identificate ajung la 87.367.578 lei.
Mai grav, au fost identificate situații în care persoane fizice și juridice apăreau cu același număr de rol fiscal, fapt care ridică probleme serioase privind calitatea bazei de date utilizate pentru administrarea obligațiilor fiscale.
În orice administrație modernă, evidența fiscală și cea contabilă trebuie să funcționeze sincronizat. În cazul Timișoarei, documentele analizate arată că această sincronizare lipsește.
Peste 75 de milioane de lei menținute artificial în evidențe
Documentele analizate relevă existența unor suprasolviri nereale în valoare de 75.491.999 lei.
Este vorba despre sume care figurau în evidențele fiscale drept obligații ale bugetului local, deși acestea nu reflectau realitatea financiară.
Aceste valori au fost comunicate mai departe și au influențat raportările financiare ale municipiului.
Consecința este simplă: imaginea reală a creanțelor și obligațiilor municipiului a fost afectată de existența unor sume care nu ar fi trebuit să se regăsească în evidență în forma respectivă.
Lucrări neexecutate, dar plătite la proiectul Nikolaus Lenau
Unul dintre cele mai sensibile capitole privește investiția realizată la Liceul Teoretic Nikolaus Lenau.
Verificările efectuate asupra documentației și situațiilor de lucrări au scos la iveală faptul că au fost acceptate la plată lucrări care nu au fost executate în totalitate.
Valoarea totală identificată este de 541.473 lei.
Printre problemele constatate se regăsesc:
- suprafețe de încălzire în pardoseală decontate fără a fi executate;
- diferențe între suprafețele prevăzute în documentație și cele existente în teren;
- materiale decontate de două ori;
- necorelări între partea desenată a proiectului și cantitățile introduse în documentația economică.
În mod normal, asemenea situații ar trebui identificate înainte de efectuarea plăților. Faptul că acestea au ajuns să fie decontate arată existența unor deficiențe majore în procesul de verificare și recepție.
Documentații tehnice umflate și cantități supraevaluate
Tot la proiectul Nikolaus Lenau au fost identificate diferențe importante între suprafețele reale și cele înscrise în documentațiile tehnice.
În unele cazuri, cantitățile de lucrări prevăzute în documentație depășeau cu sute și chiar mii de metri pătrați suprafețele care rezultau din proiectul tehnic.
Aceste discrepanțe au influențat valoarea lucrărilor și au creat premisele unor decontări nejustificate.
Mai mult, au fost efectuate modificări importante privind tâmplăria exterioară fără existența unor acte adiționale clare, fără justificări economice suficiente și fără asumarea tuturor documentelor necesare pentru validarea modificărilor.
Premii de peste 400.000 de lei acordate fără bază legală
La Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara au fost identificate plăți reprezentând premii acordate personalului.
Valoarea totală a acestora este de 408.250 lei.
Problema este că aceste plăți au fost efectuate într-o perioadă în care legislația fiscal-bugetară impunea restricții clare privind acordarea unor astfel de beneficii.
Cu alte cuvinte, sute de mii de lei au fost distribuiți sub forma premiilor într-un context în care legea urmărea limitarea cheltuielilor bugetare.
Sporuri și drepturi salariale acordate fără justificare
Tot la nivelul Spitalului Municipal au fost identificate alte categorii de cheltuieli discutabile.
Au fost acordate sporuri pentru proiecte unor persoane care nu figurau în echipa oficială de implementare a proiectelor respective.
Valoarea acestor plăți este de 6.000 lei.
De asemenea, au fost acordate sporuri pentru condiții periculoase în valoare de 46.372 lei în contextul în care echipamentul PET-CT pentru care era justificată activitatea nu era funcțional.
Documentele analizate arată că beneficiarul acestor sporuri nu desfășura efectiv activitatea pentru care era remunerat.
În paralel, au fost înregistrate în anul 2023 cheltuieli de 2.869.400 lei reprezentând vouchere de vacanță aferente anului anterior, ceea ce a afectat raportarea financiară a exercițiului respectiv.
Achiziții publice făcute după executarea lucrărilor
Poate una dintre cele mai surprinzătoare constatări privește modul în care au fost realizate anumite achiziții la Spitalul Municipal.
Documentele analizate arată că în unele cazuri lucrările erau deja executate în momentul în care procedurile de achiziție erau inițiate în sistemul electronic de achiziții publice.
Referatele de necesitate făceau deja trimitere la lucrări efectuate și valori cunoscute înainte ca anunțurile să fie publicate.
O asemenea practică golește de conținut procedura de achiziție și transformă concurența într-o simplă formalitate.
Investiții realizate fără toate aprobările necesare
În cazul obiectivului privind consolidarea și supraetajarea unei clădiri aparținând Spitalului Municipal au fost identificate deficiențe în procesul de aprobare și fundamentare a investiției.
Cheltuielile au fost angajate fără existența tuturor aprobărilor necesare privind indicatorii tehnico-economici și fără parcurgerea integrală a etapelor cerute de legislația investițiilor publice.
Aceste situații expun administrația locală la riscuri suplimentare privind legalitatea și oportunitatea utilizării fondurilor publice.
Finanțări publice care ajung la propriii beneficiari
Un capitol aparte îl reprezintă finanțările nerambursabile acordate prin Centrul de Proiecte Timișoara.
Documentele analizate arată că mai multe asociații au utilizat fonduri publice pentru a plăti persoane aflate chiar în conducerea organizațiilor beneficiare.
Într-un caz, peste 288.000 lei au ajuns la președintele unei asociații care avea și rolul de manager de proiect.
În alte situații, membri fondatori ai unor organizații au fost remunerați prin intermediul propriilor cabinete individuale sau al unor firme controlate de aceștia.
Problema nu este neapărat existența unei remunerații, ci lipsa unor limite clare și a unor mecanisme care să prevină conflictele de interese și concentrarea fondurilor în jurul acelorași persoane.
Patrimoniu neinventariat și bunuri fără valoare contabilă
La nivelul municipiului nu a fost finalizată inventarierea anuală a patrimoniului.
Mai mult, în evidențele administrației există străzi înregistrate cu valoarea zero.
Nu a fost realizată inventarierea completă a domeniului public și nici a unor categorii de bunuri aparținând domeniului privat.
Într-un oraș care gestionează active de sute de milioane și chiar miliarde de lei, lipsa unei imagini complete asupra patrimoniului reprezintă una dintre cele mai grave vulnerabilități administrative.
Administrația Dominic Fritz și întrebările care așteaptă răspuns
Dominic Fritz și-a construit imaginea publică în jurul ideii de reformă, transparență și eficiență administrativă.
Documentele analizate arată însă existența unor probleme majore care nu pot fi explicate prin simple erori tehnice: investiții finalizate raportate greșit, patrimoniu gestionat defectuos, diferențe uriașe între evidențele fiscale și cele contabile, lucrări plătite fără a fi executate integral, finanțări publice acordate în condiții discutabile și proceduri administrative care, în multe cazuri, par să fi funcționat doar formal.
Pentru contribuabilii din Timișoara, întrebarea nu este dacă aceste probleme există. Documentele arată că ele există. Întrebarea reală este cine răspunde pentru ele și de ce au fost necesari ani întregi pentru ca aceste situații să ajungă în atenția publică.
În timp ce administrația locală vorbește despre transformarea Timișoarei într-un model de bună guvernare, realitatea din documentele financiare indică faptul că una dintre cele mai importante reforme rămase de făcut este chiar reforma modului în care sunt administrați și controlați banii publici.
